Aproape 36% dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română au obținut rezultate dezastruoase. La nivel național, 3.000 de lucrări au fost notate între 1 și 1,99, scrie Ziarul de Iași.
Simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română scoate la iveală o problemă majoră. Rezultatele simulării, desfășurate în luna martie, arată o problemă alarmantă: la nivel național, 3.000 de lucrări au fost notate între 1 și 1,99.
Deși un punct era acordat din oficiu, iar alte 1,4 puncte puteau fi obținute prin rezolvarea integrală a primelor cinci exerciții, care presupuneau citirea și înțelegerea textelor, mulți elevi au întâmpinat dificultăți majore.
Analizând exercițiile din subiectul I, care se bazau pe informații din două texte, mulți participanți nu au reușit să identifice răspunsurile corecte. Conform analizei Ministerului Educației și Cercetării, cel puțin 6.000 de elevi din 161.883 au întâmpinat dificultăți chiar la aceste exerciții simple.
Profesorii de Limba română consideră îngrijorător faptul că aceste rezultate reflectă nu doar lipsa de atenție a elevilor, ci și probleme legate de obiceiurile de lectură și modul în care aceștia procesează informațiile.
7.600 de elevi nu au găsit în text luna februarie
La primul exercițiu din subiectul I, 9,43% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să identifice informațiile esențiale din text: numele unei persoane și luna în care se desfășura acțiunea.
Răspunsurile corecte („Alexandru F.” și „februarie”) se aflau chiar în primele trei rânduri ale textului. Cu toate acestea, aproximativ 7.592 de elevi (4,69%) au primit punctaj zero, iar 7.673 (4,74%) au obținut doar punctaj parțial.
„Problema este capacitatea elevului de a se orienta pe un text mai amplu și de a identifica exact acea informație pe care trebuie să o transcrie. Cred că se pune problema de atenție, dar și de capacitatea elevului de a identifica informații esențiale dintr-un text”, a declarat Anca-Narcisa Adochiei, profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași.
Serinella Zara, profesoară de Limba română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, consideră că astfel de exerciții sunt formulat simplu pentru a oferi tuturor elevilor șansa de a obține un punctaj de trecere.
„Mi se pare incredibil să nu poți da răspunsuri corecte la astfel de exerciții, decât dacă nu ai citit mai mult de două rânduri în viața ta”, a spus aceasta.
„Este un efect al generației rețelelor de socializare”
În continuare, elevii au avut dificultăți și cu trei întrebări grilă, care se bazau tot pe textele date.
De exemplu, la întrebarea privind județul de unde provenea o persoană amintită în text, 5.989 de elevi nu au obținut punctajul corect.
La o altă întrebare, aproape 1 din 10 elevi nu au reușit să răspundă corect la întrebarea despre „salcâm” – răspunsul corect referitor la ce își dorea tânărul apicultor.
„Este un efect al generației rețelelor de socializare, cu o atenție fragmentată și o capacitate redusă de a se concentra pe detalii. Elevii au făcut o lectură superficială a textului și au răspuns din amintiri”, a explicat Anca-Narcisa Adochiei.
Exerciții simple, dar care necesită atenție din partea elevilor
Profesorii susțin că, pentru a rezolva aceste exerciții, elevii ar trebui să citească textul de cel puțin două ori, să fie atenți la cerințele fiecărei întrebări și să verifice răspunsurile cu textul dat.
„Lectura superficială a textului, dar și tendința de a nu acorda atenție detaliilor, au condus la aceste rezultate. Mulți elevi nu pot sintetiza corect informațiile din text și nu le pot exprima sub formă de răspunsuri coerente”, a declarat Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași.
Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de …
vezi toate articolele
