Un sondaj CURS din luna octombrie arată că 74% dintre români au încredere în alertele meteorologice emise de autoritățile din țara noastră. Chiar și în contextul în care se emit și alerte false de vreme rea, cum s-a întâmplat în urmă cu trei săptămâni în București, încredere în aceste buletine meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Ilie Bolojan.
„Într-un context marcat de tot mai multe fenomene meteo extreme, Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, a efectuat un sondaj de opinie la nivel național, pentru a evalua în ce măsură românii au încredere în avertizările meteo emise de autorități și cum percep frecvența și relevanța acestor alerte”, se arată în concluziile sondajului CURS cu privire la încrederea românilor în alertele meteo.
Potrivit sursei citate, cercetarea s-a desfășurat în perioada 14–26 octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1036 de persoane adulte, prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate.
„Rezultatele arată un nivel ridicat de încredere în sistemul de avertizare meteo. Trei sferturi dintre români, adică 74%, spun că au foarte mare sau destul de mare încredere în alertele transmise de autorități. Dintre aceștia, 21% declară o încredere foarte mare, iar 53% o încredere destul de mare”, arată datele sondajului.
Prin comparație, chiar și în contextul în care se emit și alerte false, sau foarte exagerate, cum s-a întâmplat luna trecută, când Ciclonul Barbara nu a mai apărut în București, încrederea în buletinele meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Bolojan.
Tot un sondaj CURS, din luna septembrie, legată de încrederea în instituții, arată că doar 27 % dintre români au încredere în Guvernul Bolojan.
Potrivit sondajului CURS din septembrie, aceasta este încrederea românilor în principalele instituții:
Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) se află în topul instituțiilor apreciate. În zona pozitivă intră și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%). La polul opus se află instituțiile politice: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%).
