Grigore Alexandru Ghica s-a născut pe data de 27 august 1804, la Botoșani, și fost domn al Moldovei, sub numele Grigore al V-lea Ghica, în două perioade – din mai 1849 până în octombrie 1853 și din octombrie 1854 până la 3 iunie 1856. Acesta a fost ultimul domn al Principatului Moldovei și a fost numit la conducerea ţării odată cu instalarea pe tronul Munteniei a lui Barbu Ştirbei, ca urmare a Convenţiei de la Balta Liman (Turcia).
Imediat cum a preluat frâiele țării a început să facă multe îmbunătățiri. A înființat școala de ingineri specialiști de drumuri și construcții, a stimulat exporturile și importurile prin coborârea vămii de la 12% la 5%.
În timpul domniei sale, au fost adoptate reforme precum dezrobirea romilor și abolirea cenzurii. De numele său se leagă înființarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar și prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, finanțată din fonduri personale.
Potrivit datelor Wikipedia, Grigore Alexandru Ghica a fost cel care a cerut reorganizarea agriculturii și a învățământului public în 1851. A desfințat dijma (un impozit feudal n.r.) și a mărit imașul (teren necultivat, folosit pentru pășunași), iar în timpul său, s-au construit 63 de școli elementare județene și numeroase școli primare. S-au înființat, de asemnea, două facultăți, de drept și filosofie.
Totuși, numirea sa la cârma țării este una controversată, mulți istorici dezvăluind că a ajuns la conducere după ce a fost numit de turci, care la rândul lor au fost trimiși de ruși.
Potrivit datelor Wikipedia, Mustafa Reșid Pașa, om politic turc și cunoscut reformator al Imperiului otoman, a fost cel care a propus ca fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica, să fie numit domn al Moldovei, imediat după Revoluția de la 1848.
În prima domnie, Grigore Alexandru Ghica a fost numit în mai 1849, dar a ocupat tronul în 2 octombrie.
Citându-l pe marele istoric și filozof Xenopol, jurnalistul Ion Cristoiu, a dezvăluit, în cadrul emisiunii sale „CristoiuTV“, că ultimul domn al Moldovei, Grigore Ghica, a fost impus de ruși.
În volumul „Războaiele dintre ruși și turci și înrăurirea lor asupra țărilor române“, publicat în 1880, la Iași, de A.D. Xenopol, se explică cum au ajuns rușii și turcii să numească mai mulți domni în Principatele române.
„Revoluția de la 1848 a fost înăbușită de Rusia lui Nicolae I. Nicolae I a fost un autocrat, care este și idolul lui Vladimir Putin. Deci a fost un foarte bun birocrat, dar un autocrat și, pe plan extern, un reacționar. Trupele țarisete au intervenit și, în 1848, au înăbușit revoluțiile. Cea maghiară și cele din țările române. Dar având în vedere că Înalta Poartă era considerată putere suzerană și Rusia era putere protectoare, rușii i-au obligat pe turci să intervină să înăbușe Revoluția de la 1848.
În urma acestei revoluții, se încheie între Poartă și Rusia Convenția de la Balta-Liman, la 1 mai 1841. Și se prevede drept măsuri provizorii: „1.Domnii Principatelor să fie numiți direct de către Poartă, pe sorocul de 7 ani.“
În Muntenia este numit Gheorghe Bibescu și în Moldova Grigore Ghica. Deci el este numit de ruși și de turci. Numit, nu ales.
2. O armată ruso-turcă, de 25-35 de mii de oameni, să ocupe principatele pentru a sprijini urcările lor, deci pe cei doi domni, și, după ce țările se vor liniști, ea să fie redusă la 10.000. Aceste trupe vor părăsi Principatele, după desăvârșita lor organizare, dar vor fi întotdeauna gata pentru a reintra în ele de îndată ce ar cere. (…) Până atunci un comisar rus și unul turc vor sta în principate pentru a supraveghea mersul treburilor și vor îndrepta către gospodari și îndemnările lor de câte ori vor observa vreo abatere. Barbu Știrbei este numit în Valahia, de către Poartă, cu aprobarea Rusiei și Grigore Ghica în Moldova, nu, însă, fără consimțirea și învoirea Rusiei. Deci, Grigore Ghica este un domnitor impus de ruși. Pe care Nicușor Dan și noi îl reabilităm acum ca fiind o persoană emblematică de urmat pentru prezent.“, a transmis Ion Cristoiu.
De când rămășițele ultimului domnitor au ajuns în țară, vineri, mai multe voci au criticat omagierea acestuia la Palatul Cotroceni. Potrivit acestora, anul acesta se împlinesc 175 de ani de când Grigore Ghica a înființat jandarmeria română, după modelul francez, iar acesta nu ar fi un omagiu adus istoriei neamului, ci francezilor.
Cum a părăsit tronul Grigore Ghica
În ianuarie 1853, Grigore Alexandru Ghica a suferit o cădere nervoasă și a intrat în depresie, după ce a fost implicat în așa-numitul scandal Hârnav. În memoriile sale, Nicolae Suțu relatează că, în 26 ianuarie 1853, s-a dus la Grigore Ghica și l-a găsit pe acesta divagând, „amestecând fapte și vorbe fără nici o legătură între ele, căuta să-mi argumenteze că dușmanii găsiseră calea să-l compromită, acuzându-l de fals.”
Ghica i-a încredințat atunci conducerea Sfatului Administrativ lui Nicolae Suțu și a plecat pentru îngrijire, la Iași. La 23 martie, domnitorul s-a întors și a reluat frânele domniei.
Acesta reușește să stabilizeze țara, din punct de vedere financiar. Dar tot acum izbucnește un nou război ruso-turc și rușii au intrat în Moldova în iunie 1853. Începerea ostilităților militare, prin declarația de război a Porții din octombrie 1853 i-a determinat pe domnitorul Moldovei și pe cel al Țării Românești să părăsească tronurile. Ghica și Barbu Știrbei au fost nevoiți să se retragă la Viena.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
MOMENT ISTORIC, gest de RESTITUIRE MORALĂ. Rămășițele pământești ale ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, ajung acasă, în România. Palatul Cotroceni organizează ceremonia sub patronajul președintelui Nicușor Dan
Sicriul Domnitorului Grigore Alexandru Ghyka va fi depus duminică la Palatul Cotroceni. Decizia de ultimă oră a președintelui
