Ce l-a scos din sărite pe un român care lucrează într-o cafenea. El nu a mai răbdat și a povestit tot: Am început să nu îi mai suport

ce-l-a-scos-din-sarite-pe-un-roman-care-lucreaza-intr-o-cafenea.-el-nu-a-mai-rabdat-si-a-povestit-tot:-am-inceput-sa-nu-ii-mai-suport

Pentru unii clienți, cafeneaua a devenit biroul ideal – găsesc acolo priză și curent electric, au Wi-Fi pentru conexiunea la Internet, iar un cappuccino sorbit cu economie, ore în șir, este tot ce consumă. Problema este că, pentru angajații localului, acest timp de comportament începe să devină destul de frustrant.

Un român care lucrează într-o astfel de cafenea a descris pe rețelele sociale cât de mult îl epuizează să-i privească, zi de zi, pe aceiași clienți care vin și ocupă o masă de la deschidere până la închidere, consumând …aproape nimic.

„Mor pe faptul că…”

Într-o postare pe Reddit, el a deschis o adevărată dezbatere despre limite, bun-simț și regulile pe care unele localuri ar trebui să le impună clienților.

„Ca și context, lucrez într-o cafenea și am început să nu îi mai suport pe acei oameni (programatori, IT-iști, freelanceri, antreprenori și ce or mai fi ei) care efectiv vin de la prima oră a dimineții peste tine și pleacă odată cu tine la închidere. Nu asta e problema și nu asta mă deranjează/macină, că pot dormi liniștit și cu ei acolo sau fără ei acolo.

Eu mor pe faptul că vin la ora 08/09:00, pleacă la 17:00, dar toată consumația lor este un cappuccino și o apă (bineînțeles de la filtru, nu cumpărată, sau în unele cazuri cu ea deja de acasă). Nu mănâncă, nu mai consumă nimic, nu se ridică de pe scaun/canapea, nu tu mers la o toaletă, nimic până la închidere (încep să cred că merg pe sistemul ăla cu «Dacă nu mă mișc, poate nu mă vede»).

Acum, întrebarea mea este: cum poți să trăiești așa, nu te simți așa, puțin? Adică, eu nu pot merge undeva și să stau lepră, lipit de un scaun 7/8 ore, fără să comand nimic. Mă simt prost, mă simt nașpa față de oamenii de acolo, că le țin locul ocupat, consum și curent pentru nimic efectiv.

Și știu că mulți ar spune «Poți să le spui sau poți să îi întrebi dacă mai doresc ceva», însă locația la care sunt nu îmi permite acest lucru, e politica lor de așa natură încât nu le pasă, poate, și, repet, nu asta e problema sau ce mă macină, după cum am spus și mai sus. Întrebarea e pur și simplu din perspectiva de consumator a unei locații: cum poți să fii atât de lepră? Și dacă te regăsești în cele de mai sus, pune mâna și du-te la bar, comandă o cafea! Mulțumesc”, a scris românul.

Cum au reacționat alți utilizatori

O parte dintre cititori a fost de acord cu ce a scris românul, iar cineva chiar a povestit din experiența sa în străinătate:

„Am fost recent în Portugalia cu munca și, într-o după-amiază, am ieșit cu colegii la un refreshment, iar unul din ei a venit cu laptopul după el. Când am ajuns la acea cafenea să ne relaxăm un pic, primul lucru pe care l-a menționat barista de acolo a fost că nu se lucrează pe laptop în acea cafenea. Din discuții, am înțeles că mai toate cafenelele adoptă acest lucru, pentru că există fix acești fomiști care ar sta pe o cafea o zi întreagă”.

Alt utilizator a adus un exemplu local:

„Și la noi, în cafenelele Meron, au un cartonaș pus pe fiecare masă pe care scrie că acolo nu ai voie cu laptop. Cel puțin în orașul meu au”.

Altcineva a comentat cu privire la comportamentul acestor clienți:

„Eu nu înțeleg cum poți să stai 8 ore și să nu îți facă cu ochiul ceva de mâncare, sau ceva dulce, sau să bei mai mult de o cafea”.

„Vorbește cu conducerea să impună măcar o consumație de o băutură la două ore. În felul ăsta și tipul se mai hidratează și mai face și afacerea un ban. Eventual se poate interzice consumul de băuturi din exterior, lucru care nu cred că va descuraja prea multă lume”, a sugerat o altă persoană.

Soluția pragmatică

Au existat păreri și despre „chiria” mascată care apare într-o astfel de situație: „Păi, nu e mai ușor să stai într-un loc călduț, cu 10 lei pe zi, decât să plătești chirie undeva și cheltuieli? Ar trebui cafenelele să impună niște reguli”.

Iată și o altă idee, mai pragmatică decât toate celelalte:

„Sincer, eu aș face plata pe timp, un fel de «chirie» pentru cât stai acolo. Iar consumația în sine să fie corespunzător mai ieftină. Poate eu mănânc și beau cafeaua în 15 minute și m-am cărat, de ce să plătesc un preț umflat ca să acopere media la care intră și cei care sorb cu orele dintr-o cafea și consumă curent? Aș merge pe ideea să plătesc fix ceea ce consum”.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Capitala a început să se împodobească de sărbători. Gândul publică cele mai frumoase clădiri și decoruri de iarnă din București

Cum se calculează TVA la cafea și narghilea? Cazul unei cafenele din Iași care s-a trezit cu o datorie la Fisc de 1 milion de lei

Turistă din Italia, revoltată de cât costă o cafea în București: „La revedere, România, nu mă mai întorc niciodată”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *