Mister medical după o operație banală. Un tânăr și-a uitat limba maternă și a crezut că este în altă țară

S-a trezit din anestezie și a uitat limba maternă

Tânărul, care vorbea olandeză, a fost internat într-un spital din Țările de Jos pentru o operație ortopedică sub anestezie, în urma unei accidentări la fotbal în 2022.

Deși operația a fost un succes, băiatul s-a trezit vorbind în engleză cu accent american și insista că se află în Utah.

Sindromul limbii străine

Înainte de acest incident, adolescentul vorbea engleza doar la orele de curs. După procedură, nu mai putea vorbi sau înțelege limba sa maternă. De asemenea, nu-și mai recunoștea părinții.

Conform raportului de caz citat de DailyMail, tânărul nu avea antecedente de simptome psihiatrice sau istoric medical familial relevant care să explice ceea ce experimenta. Personalul medical nu a reușit să-l facă pe pacient să vorbească o singură propoziție în olandeză timp de ore întregi după operație.

Au solicitat o consultație psihiatrică, dar medicii nu au găsit o explicație pentru starea sa bruscă.

Revenirea treptată

La aproximativ 18 ore după trezire, adolescentul a început să înțeleagă din nou olandeza, dar continua să comunice exclusiv în engleză. Capacitatea sa de a vorbi olandeza a început să revină treptat abia a doua zi, după o vizită a prietenilor.

După ce băiatul a fost trimis acasă la trei zile de la operație, medicii au început să caute în literatura medicală un răspuns pentru cazul său. Au descoperit că dezvoltase temporar sindromul limbii străine.

Ce este sindromul limbii străine?

Sindromul limbii străine sau sindromul accentului străin este o afecțiune neurologică rară în care indivizii trec de la limba lor maternă la o a doua limbă pentru o perioadă de timp. Această afecțiune poate afecta viteza de vorbire, tonul, articularea, volumul și accentuarea silabelor. Poate fi cauzată de leziuni severe la cap, accident vascular cerebral, tumori cerebrale și sângerări în creier. Sindromul limbii străine poate apărea și ca rezultat al deteriorării centrului vorbirii din creier, numit aria Broca.

Cazuri rare

De la descoperirea sa de către neurologul francez Pierre Marie în 1907, există doar aproximativ 100 de cazuri confirmate de sindrom al limbii străine înregistrate. Examene fizice și de sănătate mentală detaliate sunt de obicei efectuate pentru diagnosticarea acestei afecțiuni – ambele fiind realizate în cazul adolescentului olandez. Spredeosebire de cazurile tipice, băiatul a dezvăluit că era conștient că vorbise și putuse înțelege doar engleza după operație.

Recuperare completă

Medicii au declarat în raport: «În plus, și-a amintit că nu-și putuse recunoaște părinții și că crezuse că se află în SUA.» «Neurologul nu a raportat nicio anomalie în examinarea neurologică completă. Neurologul nu a văzut nicio indicație pentru diagnostice suplimentare; prin urmare, nu s-au efectuat electroencefalogramă (EEG), neuroimagistică sau examinări neuropsihologice în apropierea evenimentului, iar pacientul a fost externat o zi mai târziu.»

La trei săptămâni după externarea din spital, într-o consultație de urmărire la clinica psihiatrică ambulatorie, băiatul a raportat că nu mai avea dificultăți în utilizarea limbii olandeze. Experții au remarcat, de asemenea, că sindromul limbii străine este rar întâlnit la copii și suspectează că sunt primii care documentează formal un caz de sindrom al limbii străine la un adolescent.

Întrebări fără răspuns

În total, au găsit opt cazuri raportate de sindrom al limbii străine similare cu cel al adolescentului. Deși băiatul duce acum o viață normală, medicii susțin că «mai sunt multe de învățat și sunt necesare cercetări suplimentare» pentru a înțelege cum a dezvoltat o afecțiune neurologică în timp ce a suferit o operație la genunchi sub anestezie.

Un studiu din 2024 publicat în Journal of Oral and Maxillofacial Surgery sugerează că anestezia poate provoca perturbări ale capacității creierului de a comunica – ducând la dezvoltarea sindromului limbii străine. Se crede că anestezia oprește centrele majore ale creierului, oprind comunicarea în interiorul cortexului și producând astfel o stare de inconștiență.

Deși mecanismul exact nu este pe deplin înțeles, unii experți cred că anestezia reziduală poate crea o stare de confuzie și dezorientare la pacienți – care se poate manifesta apoi ca dificultate în vorbire sau înțelegere.

Urmărește-ne pe Google News