9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere.
Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”)
155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului.
12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului
J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”)
La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.”
„Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.”
14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls”
Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei?
În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări.
„Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei”
Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.”
Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax
Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG
Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
„În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG.
Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic.
Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz.
Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.”
Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța
În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen.
Jordan Bardella și Marine Le Pen
Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare.
Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România?
Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați.
Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR.
Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale
Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024
Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR.
Decizia CCR a fost luată în timp ce votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în care se confruntau candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi, era în desfășurare în diaspora. Anunțul, fără precedent, a venit la două zile după desecretizarea documentelor CSAT, ceea ce ar fi scos la iveală o operațiune pregătită în favoarea lui Călin Georgescu de către Rusia.
CCR a anulat, pe 6 decembrie 2024, alegerile prezidențiale din România
„Coaliția Sanitară” împotriva AUR
Cine și-ar fi imaginat vreodată că PSD va guverna împreună cu USR? Iată că un „cordon politic sanitar” a făcut posibil acest lucru, scopul fiind blocarea partidului AUR de a ajunge la guvernare. Cu toate acestea, gruparea lui George Simion se menține pe primul loc în preferințele electoratului, la aproximativ 40%.
Ședința Coaliției, iulie 2025
„Cordonul politic sanitar” în Belgia
Cordonul sanitar istoric împotriva Vlaams Belang a fost în continuare politică oficială la nivel naţional, dar a fost rupt în unele consilii locale după alegerile locale/regionale din toamna 2024. Vlaams Belang, înainte cunoscut ca Blocul Flamand, este un partid politic flamand în Belgia, declarat social-popular, catalogat drept extrema-dreaptă de către majoritatea, în același timp partidul flamand cu cele mai multe voturi la ultimele alegeri.
Tom Van Grieken, președintele Blocului Flamand
„Cordonul politic sanitar” în Austria
După alegerile parlamentare, din septembrie 2024, FPÖ (Freedom Party) a obţinut un rezultat important. Celelalte partide au declarat la început că nu vor forma coaliţii cu FPÖ — și au anunțat că practic un cordon sanitar politic aplicat în negocieri. Ulterior (în 2025) s-au purtat negocieri care au rezultat într-un guvern din care FPÖ a fost exclus.
Herbert Kickl, președintele FPÖ
„Cordonul politic sanitar” în Olanda
La Haga, condusă mult timp de Mark Rutte, mai multe partide mainstream au aplicat și ele un cordon sanitar de facto faţă de PVV (Geert Wilders). După alegerile şi evoluţiile din 2024–2025 fenomenul rămâne activ: PVV rămâne puternic electoral, dar majoritatea partidelor mainstream au continuat, în mare, să-l excludă din negocieri de guvernare. Asta deşi, multe teme promovate de PVV au fost preluate de alte partide politice. În urma cordonului sanitar promovat cu putere în Olanda, premier al țării a ajuns – Dick Schoof, fost director general al Serviciului General de Informații și Securitate.
Geert Wilders, liderul PVV
„Cordonul politic sanitar” în Portugalia
După ascensiunea partidului Chega (trad: „Ajunge!”), din 2019 încoace s-a încercat menținerea unui cordon politic; în campania legislativă din 2024 majoritatea partidelor – inclusiv candidatul de centru-dreapta – au repetat mesajul „Nu înseamnă nu” faţă de negocieri cu Chega. De facto, o practică de izolare similară unui cordon politic.
„Cordonul politic sanitar” în Suedia
A existat un cordon sanitar faţă de Sweden Democrats. Acest cordon a fost însă abandonat de facto pentru negocieri naţionale înaintea şi după 2022: în 2022 Moderații, Creştin-Democraţii şi Liberalii au renunţat la politica de necolaborare şi au încheiat acordul (Tidö Agreement) prin care Sweden Democrats sprijină guvernul de centru-dreapta. Prin urmare, în 2024–2025 SD nu mai este complet izolat la nivel naţional, dar rămâne totuşi stigmatizarea şi controversele.
„Cordonul politic sanitar” în Slovenia
Ljubljana a avut, începând cu alegerile din 2018 şi în ciclurile următoare, practici de tip cordon sanitar împotriva partidului SDS (Janez Janša) din partea unor forţe liberale/centre-stânga, care l-au exclus din negocieri în anumite etape. După 2022–2024 scena politică s-a tensionat şi au existat reveniri ale forţelor de dreapta. În 2024-2025 au apărut semnale că izolarea/sancţionarea SDS a fost contestată în diverse contexte, dar cordonul sanitar a rămas un instrument folosit în continuare.
Viktor Orban, premierul Ungariei și Janes Jansa, liderul SDS
„Cordonul politic sanitar” în Italia
Italia – La Roma, după ce Giorgia Meloni a câștigat detașat alegerile, în ciuda contestațiilor europene, Fratelli d’Italia a ajuns la putere. La nivel european însă în 2024 s-au purtat discuţii şi au existat voturi în Parlamentul European pe blocarea accesului unor membri sau a influenţei partidelor/posturilor de conducere. Ba chiar s-a vorbit explicit despre un „test” al cordonului sanitar împotriva funcţiilor reprezentanţilor italieni în PE. Deși în țară nu mai există în prezent un cordon sanitar, în PE există încă o contestare a acestui partid din partea unor grupuri pro-europene. Ca să contrabalanseze situația, Meloni alături de AUR (România) și Mateusz Morawiecki (Polonia) a format Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.
George Simion, președintele AUR și Georgia Meloni, premierul Italiei
„Cordonul politic sanitar” în Parlamentul European
În iulie 2024 grupurile mai centrist-proeuropene s-au coordonat pentru a refuza funcţii-cheie unor candidaţi consideraţi de extremă-dreapta. Bătălia s-a dat pentru blocarea posturilor de vice-preşedinți. Acţiunea a fost descrisă în termeni de „cordon sanitar” la nivelul Parlamentului, potrivit Euronews.
Parlamentul European
În mai puțin de 1 lună, la București, se „aniversează” 1 an de la anularea alegerilor prezidențiale, când 10 milioane de voturi valide au fost aruncate la gunoi, fără probe concrete/ dovezi solide.
Când votul, temelia democrației, nu mai este suficient, Zidul prăbușit acum 36 de ani se reconstruiește în tăcere.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- ALEGERI în Germania: AfD se impune în scrutinul din Turingia. Lovitură pentru coaliția de guvernare
- Anularea prezidențialelor din România produce efecte. UE construiește un centru pentru combaterea „dezinformării” din partea Rusiei și Chinei
- CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi RELUAT în INTEGRALITATE / Guvernul va decide un nou calendar
