Psihologul canadian Jordan B. Peterson susține că felul în care arată casa ta spune foarte multe despre modul în care îți gestionezi restul vieții. Ideea lui de bază este următoarea: dacă nu reușești să-ți pui în ordine propria cameră sau propriul spațiu… este foarte probabil să îți fie greu să duci responsabilități mai mari – de la relații și bani, până la obiective pe termen lung.
Psihologul folosește, de cele mai multe ori, îndemnul „începe prin a-ți face ordine în cameră”, nu ca sfat de gospodărire, ci ca test simplu al felului în care îți organizezi viața. Dezordinea nu este doar vizuală, spune el, ci devine o oglindă a modului în care sunt gestionate emoțiile, deciziile și sarcinile de zi cu zi, notează Playtech.
Ce spune dezordinea despre oameni
Potrivit acestei perspective, un spațiu permanent haotic merge, de multe ori, mână în mână cu:
- un mod de gândire dezordonat, în care este greu să prioritizezi și să te concentrezi;
- o slăbiciune în a duce lucrurile „până la capăt” – de la un e-mail amânat, la proiecte începute și abandonate;
- tendința de a tot împinge în față decizii incomode: „o să mă ocup mai târziu”, „când o să am chef”, „când o să am timp”.
Specialistul mai explică faptul că o cameră dezordonată nu e un „păcat moral”, dar poate fi un semnal de alarmă: dacă nu reușești să controlezi ceva atât de mic și de apropiat, cum vei gestiona responsabilități mai complicate, care implică și alți oameni sau consecințe financiare?
De exemplu, în relații, lipsa de responsabilitate se traduce în conflicte aparent minore: cine spală vasele, cine strânge după ceilalți, cine „cară greul” zilnic. De fapt, nu e vorba doar despre mop și aspirator, ci despre sentimentul că unul își asumă, iar celălalt lasă totul „pe altcineva”.
Sursa foto – Caracter iklustrativ: Envato
Cele 7 responsabilități pe care dezordinea le dă peste cap
În analiza sa, Peterson leagă dezordinea din casă de șapte tipuri de responsabilitate care tind să fie afectate în lanț:
- Gestionarea propriului mindset – un spațiu haotic îți poate hrăni senzația de confuzie și oboseală mentală;
- Respectarea angajamentelor – dacă amâni constant să-ți faci ordine, ai tendința să amâni și sarcini importante, întâlniri, răspunsuri;
- Relațiile apropiate – când te bazezi mereu pe altcineva să „strângă după tine”, riști să creezi tensiuni și resentimente;
- Stabilirea limitelor – a păstra lucruri inutile „doar așa” seamănă mult cu a ține în viața ta situații sau oameni care te consumă;
- Responsabilitatea financiară – dezordinea aduce hârtii pierdute, facturi uitate, decizii luate impulsiv, „ca să nu mai vezi problema”;
- Obiectivele pe termen lung – visele mari se blochează adesea în aceleași amânări mici care lasă camera vraiște;
- Capacitatea de leadership – înainte de a conduce pe alții, trebuie să fii capabil să te conduci pe tine, începând cu propriul spațiu.
Mesajul său nu este „fii obsedat de ordine”, ci „folosește ordinea din jurul tău ca pe un exercițiu de responsabilitate”.
Un spațiu pus la punct nu îți va rezolva toate problemele, dar îți oferă un loc concret de unde poți porni: o dovadă că poți crea structură și claritate în ceva mic.
De acolo, potrivit psihologului, devine mult mai ușor să extinzi aceeași disciplină spre bani, relații, muncă și planurile mari pe care le amâni de ani de zile.
