Potrivit soluţiei pronunţate de Instanţa Supremă, toate recursurile au vizat sentinţa civilă nr. 141/2026, pronunţată la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice.
Totodată, Instanţa Supremă a respins, ca inadmisibilă, cererea Guvernului României de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Decizia ÎCCJ este definitivă.
Soluţia a fost pronunţată joi, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Guvernul a cerut sesizarea CJUE
În cadrul procesului deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și Ministerului Finanțelor, Executivul a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară și suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea unei decizii de către instanța europeană.
Litigiul a vizat obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la asigurarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii de personal, rezultate din hotărâri judecătorești și scadente în 2026. Miza financiară a procesului este estimată la aproximativ 4,8-5 miliarde de lei.
În primă instanță, Curtea de Apel București a admis, în 5 mai 2026, acțiunea ÎCCJ și a obligat autoritățile să asigure fondurile necesare plăților, inclusiv prin rectificare bugetară. Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea cu recurs.
În paralel, Guvernul a contestat și la Curtea Constituțională relația dintre obligațiile stabilite de instanță și atribuțiile Executivului privind elaborarea și executarea bugetului de stat.
La 15 octombrie 2026, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea Guvernului de sesizare a CJUE și a respins ca nefondate recursurile principale și incident. Decizia este definitivă.
