CN de Raliuri: luptă la baionetă între Tempestini și Maior pentru titlul național pe macadam. Campionul se decide vineri și sâmbătă la Raliul Vâlcii
Etapa finală a Campionatului Național de Raliuri pe macadam, Raliul Vâlcii Nurvil este programată în perioada 26-27 septembrie 2025 și va stabili titlul de Campion Național la Macadam. Aflat la a doua ediție, Nurvil Vâlcea Rally promite spectacol din nou un spectacol sportiv de înalt nivel, adrenalină și momente memorabile pentru toți pasionații de motorsport. Se va decide titlul de campion național de macadam, acolo unde Norbert Maior se duelează cu Simone Tempestini. Norbert Maior: „La probele noi se face diferența” La conferința de presă premergătoare evenimentului, de miercuri, au participat piloții Andrei Gîrtofan, Norbert Maior, Alexandra Teslovan, președintele FRAS Norris Măgeanu, precum și oficialități locale. „Nu îmi place să fiu favorit, va fi o luptă interesantă cu Simone, sunt probe interesante, foarte spectaculoase. Mi-a plăcut ce am văzut în recunoaștere, mai ales în zona Horezu, am descoperit un loc minunat. Prima zi este foarte ofertantă, a doua zi o știm de anul trecut. La probele noi poți face diferența, ținta noastră e să fim cel la mai bun nivel. Sâmbătă va fi superspeciala, îmi doresc să fiu acolo”, a declarat Norbert Maior, câștigătorul primei ediții a Raliului Vâlcii. Sunt 13 probe speciale Pe parcursul a două zile de concurs, piloții vor avea de înfruntat 13 probe speciale, însumând peste 119 kilometri de macadam tehnic. Weekendul de motorsport va debuta joi, 25 septembrie, cu o zi dedicată pregătirilor și interacțiunii cu publicul. Între orele 12 și 16, în zona Golești va avea loc sesiunea de teste oficiale (Shakedown), ocazie pentru echipe de a face ultimele reglaj. Joi seara, de la ora 19:00, atmosfera se mută în centrul Municipiului, unde va avea loc Startul Festiv. Probe noi la Mihăești, Vaideeni și Horezu A doua ediție a Raliului Vâlcii aduce vineri, 26 septembrie, trei probe spectaculoase în zonele pitorești de la Mihăești, Vaideeni și Horezu. Prima buclă a zilei va consta în câte o trecere pe probele „Mihăești”, „Vaideeni” și „Horezu” iar, după o pauză de service, echipajele vor reveni pe traseu pentru a doua trecere la Vaideeni și Horezu. Se va concura pe cea mai înaltă probă de raliu din România, cea de la Horezu, așteptată să adune un public numeros. În plus, Proba Specială Vaideeni se anunță de departe cea mai tehnică din România! Punctul culminant al zilei va fi, însă, proba de noapte, stabilită la ora 20:31, la Mihăești, când piloții vor rula în beznă totală, la lumina puternică a rampelor suplimentare de faruri, un spectacol unic de sunet și lumină. Sâmbătă este Superspeciala în centrul din Rm. Vâlcea Sâmbătă, 27 septembrie 2025, se va desfășura superspeciala de oraș Nurvil Rally Show, parte din Campionatul Național de Raliuri BETANO, etapa a VII-a. Tot pe 27 septembrie au loc probele de la Fețeni și Dăești. Cele 57 de echipaje înscrise la Raliul Vâlcii 2025 vor parcurge de câte două ori bucla formată din probele „Trant”, „Fețeni” și „Dăești”. Ultima probă specială a Raliului Vâlcii 2025 este programată sâmbătă seara, la ora 19:27, în centrul orașului Rm. Vâlcea, unde va avea loc loc Superspeciala „Nurvil Show” . În fața a mii de spectatori, se vor decide clasamentele finale ale Raliul Vâlcii 2025, într-un spectacol exploziv de viteză și îndemânare.
Grindeanu consideră că România trebuie să doboare dronele care încalcă spațiul aerian: „Sunt de acord cu Trump”
Sorin Grindeanu a comentat consolidarea relațiilor cu SUA, în contextul incidentelor recente, când drone ale Federației au încălcat spațiul aerian al României și al Poloniei. „Trebuie să fim mai fermi. Nu am dovedit destulă fermitate în ceea ce s-a întâmplat în săptămânile din urmă. Sunt de acord cu Trump tot ce încalcă spațiul NATO cu avioane, drone, aici nu e loc de greșeli. Ce s-a întâmplat în Polonia, acestea nu sunt greșeli, sunt încercări. Noi, orice decizie am lua trebuie să fim în strânsă legătură cu aliații noștrii. Trebuie să avem mai multă fermitate doar așa cred eu că rușii înțeleg”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 3. Recomandarea autorului: Sorin Grindeanu: „Alegerile din Moldova sunt în pericol. Nu putem interveni și nici n-ar fi corect” Sorin Grindeanu, sătul de amenințările lui Bolojan în privința demisiei: „Nu e o tactică care să ne impresioneze, nu asta așteaptă românii” Ce spune Grindeanu dacă nu cade de acord cu Bolojan pe reforma administrației: „Nu se poate merge mai departe altfel”
Rusia majorează taxele pentru a acoperi gaura bugetară provocată de războiul din Ucraina
Ministerul rus de Finanțe a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată cu două puncte procentuale, la 22%, parte a unui plan pe trei ani care urmărește să acopere o gaură bugetară aflată în expansiune rapidă, notează Politico. Majorare de TVA pentru acoperirea deficitului După ce la începutul anului a crescut brusc impozitul pe venit, Putin promisese că nu vor mai exista alte schimbări majore ale sistemului fiscal până în 2030. Totuși, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertizase la o conferință de presă la începutul acestei luni că deficitul bugetar în creștere este cel mai mare risc pentru inflație, care, potrivit calculelor oficiale, depășește în prezent 8%. Ministerul rus al Finanțelor vrea să strângă mai mulți bani nu doar prin taxe mai mari, ci și prin extinderea obligațiilor fiscale pentru firmele mici și mijlocii. În plus, se introduc noi taxe: 5% pe jocurile de noroc și 25% pe veniturile caselor de pariuri. Măsurile sunt „destinate în primul rând finanțării apărării și securității”, a precizat Ministerul într-un comunicat. TVA-ul pentru produse de strictă necesitate, precum articolele pentru copii, alimentele și medicamentele, va rămâne la 10%. Kremlinul a acoperit mare parte din costurile războiului din exporturile de petrol și produse rafinate, dar și prin folosirea Fondului Național de Bunăstare, constituit în anii în care veniturile din petrol și gaze depășeau nevoile bugetului. De asemenea, Moscova a colectat mai bine taxele, profitând de trecerea la o economie de război. Totuși, economia a încetinit brusc anul acesta. Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a declarat la începutul acestei luni că economia „se răcește mai repede decât era de așteptat”. Prețurile petrolului au scăzut, deoarece Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au crescut constant producția. Trump: Rusia, un „tigru de hârtie” Anunțul vine la o zi după ce președintele american Donald Trump părea să semnaleze o schimbare de atitudine față de Rusia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că „Putin și Rusia se confruntă cu mari probleme economice” și că ofensiva tot mai ambițioasă a Ucrainei cu drone împotriva rafinăriilor rusești face ca Rusia să pară un „tigru de hârtie”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns miercuri că Rusia „este un urs adevărat… nu are nimic de hârtie în el”.
Povestea unui român care a muncit timp de 15 ani în ITALIA: A dormit în gară, a lucrat pe șantier și în fabrici, până când soarta i-a surâs
Un ieșean în vârstă de 39 de ani, pe nume Mihai, a învățat nu doar că „meseria e o brățară de aur”, dar și că „nicăieri nu e ca acasă”. A trăit și a muncit timp de 15 ani în Italia, la Torino. A plecat pentru o viață mai bună de la vârsta de 24 de ani. A dormit multe nopți în gară și în săli de așteptare, aplicând pentru mai multe poziții, și de multe ori, fără succes. Din dorința de a învăța, cu gândul că într-o zi se va întoarce acasă mai împlinit, l-a făcut să nu se dea bătut. Așadar, a lucrat pe șantiere, în fabrici și în patiserii. Foto: Shutterstock „Am lucrat pe şantiere, în fabrici, dar simţeam că nu acolo mi-e locul. Am plecat acolo fără să cunosc foarte multe lucruri, la îndemnul altor prieteni. Am avut tot felul de promisiuni care nu s-au concretizat, de la oameni care au spus că îmi vor oferi locuri de muncă bine plătite. Am dormit multe nopţi în gări, în săli de aşteptare şi încercam să îmi găsesc de muncă. Eram toată ziua atent la anunţuri şi aplicam la orice poziţie. Aşa am ajuns să lucrez pe şantier, unde eram mai mult salahor, în fabrici, în patiserii, dar nu acolo îmi era locul, simţeam că este doar o perioadă de tranziţie în viaţa mea până când voi reuşi să mă stabilizez pe o activitate care îmi place şi mă ajută să-mi asigur un trai decent”, a povestit ieşeanul. Într-o zi, când lucra la patiserie, un client l-a întrebat dacă nu ar dori să fie angajat într-un salon de tip barber shop, adică, într-o frizerie. „Nu aveam pregătirea necesară, nu am tuns niciodată pe nimeni până atunci, dar am zis să încerc. Am reuşit să obţin, cu ajutorul acestui italian, care acum îmi e prieten, şcolarizare gratuită, iar după finalizarea studiilor m-a angajat la salonul lui. Acolo am muncit aproximativ 10 ani şi se câştiga destul de bine”, a mai povestit Mihai pentru Adevărul. După 15 ani petrecuți în Italia, ieșeanul a reușit să strângă banii necesari şi să îşi deschidă propria afacere, în Iaşi. „Chiar dacă duceam o viaţă bună, mereu mi-am dorit să mă întorc acasă, unde aveam familia şi prietenii. Cu banii pe care i-am strâns, m-am decis să risc şi să încerc să îmi deschid propriul salon, în care să le ofer clienţilor cele mai bune servicii. Astfel, mi-am deschis un barber shop, în care lucrez atât eu, cât şi alte două persoane, iar afacerea merge destul de bine. Românii sunt interesaţi de serviciile de calitate, chiar dacă sunt puţin mai costisitoare. Nu am de gând să mă opresc aici. În viitor îmi doresc să deschid şi alte astfel de locaţii în oraş”, a relatat Mihai. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experiența unei românce care s-a angajat ca „badantă” în Italia: „Pe zi lucrez 15 ore, 6 zile pe săptămână, NIMIC nu am primit în plus…”
Grindeanu: Reforma administrației locale se face doar cu consens în coaliție
„Nu poți să iei o decizie, că așa scrie în protocol. E consens în coaliție. Nu se poate merge mai departe. Și eu sper că argumentele noastre, așa cum pe plafonare, la început nu s-a vrut nici plafonarea, știți foarte bine, plafonarea adaosului-ului. Am venit cu argumente, nu noi, au venit și alți colegi din coaliție și au susținut punctul nostru de vedere. Într-un final a fost acceptat. Eu am convingerea că argumentele noastre și pe zona de administrație vor fi acceptate. Pentru că trebuie să urmărim un singur lucru – reducerea de cheltuieli, eliminarea exceselor”, spune la Antena 3 CNN liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu. El a dat un exemplu „o primărie undeva în nordul țării, primărie micuță într-un final, dar care are angajați în jur de 69, ca să fiu mai exact, de angajați pe fonduri europene”. „Astea sunt excese. Astea trebuie a fi eliminate. Și toată lumea este de acord”, adaugă Grindeanu. Despre reforma administrativă, Bolojan spunea miercuri că este „un pachet foarte important care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria de a deveni mult mai responsabilă și pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină decentralizarea și autonomia locală”. „Fără a face o administrație mai eficientă, deci fără reducerea de cheltuieli, această reformă este incompletă. Și atunci, subiectul a fost partea de reducere de cheltuieli și în aceste zile s-au discutat diferite soluții care țin de cheltuiele pe administrație. Avem două tipuri de cheltuieli. Cheltuiele structurale care se fac an de an și cei 130.000 de angajați din administrație, din aparatele proprii sub linie, pentru că mai sunt în alte structuri de asistență socială, direcțiile pentru protecția copiului și așa mai departe, indiferent dacă au norma încărcată, dacă lucrează sau nu lucrează, dacă sunt foarte buni profesioniști sau sunt mai puțini profesioniști, salariile lună de lună și cheltuielile trebuie asigurate și aceasta este o cheltuială structurală. Și reducerea acestei cheltuieli este vitală pentru a avea o administrație mai eficientă, pentru a corecta nedreptățile, pentru că așa cum am mai prezentat, dacă s-ar aplica o reducere de câteva procente, 5%, 10%, 15%, ca să dau niște cifre, la 10% ar însemna 13.000 de posturi din aparatele proprii”, afirma Bolojan. Acesta afirma că a constatat că sunt primării sau consilii județene care au grijă de câți angajați au, care și-au administrat mai bine banii și care nu trebuie să facă în niciuna din ipoteze nicio reducere. „Dar sunt alte autorități care, în mod evident, depășesc aceste limite și acolo se vede că este loc de mai bună eficiență și în permanență voi susține reducerea acestor cheltuieli structurale. Dacă ne-am limita doar la reducerea unor cheltuieli de funcționare, pentru servicii, am face două lucruri: ar fi niște cheltuieli care se reduc temporar. Anul viitor sau peste 2 ani de zile, imediat pot fi crescute în orice formulă. Pe de altă parte, o reducere în procente acestor cheltuieli de la toată lumea i-ar nedreptăți pe cei care și-au gospodărit cu grijă banii și nu e normal să se aplice un procent unitar atât la autoritățile care și-au bătut joc de bani, ca să ne înțelegem foarte bine, cât și la cei care au avut grijă de ei. Pe de altă parte, gândiți-vă că în condițiile în care ai reduce cu câteva procente cheltuieli, care înseamnă pentru unii iluminatul public sau încălzirea școlilor, ca să mă refer exact, ar însemna că perturbăm cu 5%, cu 10% niște structuri de cheltuieli de bază, dar lăsăm cei 5 angajați în plus să huzurească în continuare”, menționa Bolojan. Premierul afirma că autonomia locală are atât legile ei, „cât și drepturile ei, dar are și obligațiile ei”, astfel că nu poți să pretinzi autonomie locală pe banii statului, pe banii cetățenilor, câtă vreme acești bani nu există. „Așa cum știți, împrumutăm, și ați văzut și anul acesta, 32 de miliarde de euro în acest an. Prin urmare, fără o reducere de cheltuieli care se însemne cel puțin 2 miliarde de lei, este imposibil că în anii următori guvernele României, indiferent care vor fi, să acopere supracontractarea de 4,2 miliarde de lei, de exemplu, pentru PNRR sau creșterile de miliarde pe programul Anghel Saligny, care sunt solicitate în continuare. În fapt, este vorba de reduceri contra investiții”, mai spunea premierul.
România, eliminată de Ungaria la baraj! Coșmarul de la Craiova: eroarea lui Tonița a îngropat naționala!
Naționala României de futsal a fost eliminată de Ungaria la barajul pentru Campionatul European, după 2-2 în returul de la Craiova. Meciul a fost unul foarte echilibrat, iar sportivii noștri au sperat până la fluierul final, însă o greșeală a portarului Tonița a făcut ca naționala României să fie surclasată, în dublă manșă, de vecinii maghiari. Portarul Petrișor Tonița a scăpat mingea la golul de 2-2 al maghiarilor, tabela indicând 1 minut și 44 de secunde până la final. Astfel, după ce au câștigat în turul din Ungaria cu 3-2, maghiarii obțin calificarea la Campionatul European de Futsal. De cealaltă parte, tricolorii ratează mult râvnitul bilet la Campionatul European, în ciuda efortului uriaș depus la retur, spre dezamăgirea fanilor prezenți la Sala Polivalentă din Craiova. Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, a fost și el prezent la meci și a sperat la o remontada a tricolorilor, având în vedere eșecul din meciul tur. Nu a fost să fie, iar naționala Ungariei elimină din nou România, scenariul repetându-se și acum 10 ani. România – Ungaria, întrerupt de arbitru din cauza unui scandal uriaș! De la ce a pornit totul Meciul de futsal dintre România și Ungaria a fost întrerupt de un moment halucinant, după ce jandarmii și o parte a suporterilor prezenți s-au luat la bătaie. Răzvan Burleanu, președintele FRF, a privit neputincios cum mai mulți suporteri au fost evacuați de jandarmi la meciul desfășurat în Sala Polivalentă din Craiova. Ce s-a întâmplat mai exact? Totul a plecat de la tabela de marcaj a sălii din Craiova, cea care a indicat „Ungaria – Ungaria”, în loc să indice „România – Ungaria”. Această eroare gravă i-a scos din sărite pe ultrașii din Peluza Sud Craiova. Jandarmii prezenți la Sala Polivalentă au intervenit imediat pentru a calma spiritele, iar totul s-a transformat într-o bătaie generală. E important de menționat faptul că Peluza Sud Craiova a fost împărțită în două grupuri pentru acest meci de futsal. Un grup a fost la Tribuna I, iar altul la Tribuna II. În momentul conflictului cu jandarmii, ambele grupuri ale Peluzei Sud Craiova s-au aliat pentru a se apăra în fața forțelor de ordine. În ceea ce privește meciul de futsal, arbitrul a luat imediat decizia de a opri duelul, iar sportivii ambelor echipe naționale au fost trimiși de urgență la vestiar.
Un bărbat din Târgu Frumos a mers la spital, crezând că are o afecțiune banală, dar medicii nu l-au mai putut salva. Familia nu își explică tragedia
Pavel Petruț, un bărbat în vârstă de 59 de ani din Târgu Frumos, județul Iași a ajuns, în noaptea de luni spre marți, 8-9 septembrie 2025, la Compartimentul de Primiri Urgențe de la spitalul din oraș, familia sa crezând că are o afecțiune banală. Doar că pacientul a fost diagnosticat cu megadolicocolon sigmoidian și ocluzie intestinală, iar o săptămână mai târziu a murit la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Spiridon” Iași, unde fusese transferat ulterior din cauza situației grave în care se afla. Potrivit bzi.ro, soția sa, Iuliana Petruț, susține că el își făcea frecvent analizele, dar de câțiva ani avea probleme gastrointestinale, pentru care, uneori, avea nevoie de spitalizare. „Soțul meu a fost internat la Chirurgie IV, la Spitalul «Sf. Spiridon». Noi știam că avea probleme cu tensiunea, dar nu era ceva grav. El a ajuns, acum, la spital pentru că avea probleme. Câte o săptămână nu avea scaun, iar apoi, când ieșea, avea scaune diareice. Pentru asta a ajuns la spital, că se simțea slăbit. În seara aia chiar i-am făcut un ceai de sunătoare. Apoi am chemat fata, să-l ducă la Târgu Frumos, că mai mergea la spital să-i facă perfuzii când avea episoadele astea. În ultimii ani avea, mereu, astfel de probleme. Când am vorbit dimineața cu el (n.r. – 9 septembrie 2025), îi făcuse spălături la stomac. Avea și sondă. Nu am înțeles de ce, pentru că el nu a avut niciodată probleme urinare. După, am mai vorbit cu el la telefon și mi-a spus că o să-l opereze. Apoi l-am mai sunat o dată, dar a intrat cineva în salon și mi-a înschis. Miercuri dimineața (n.r. – 10 septembrie 2025) l-am sunat și nu a mai răspuns. M-am panicat, i-am anunțat și pe copii. Într-un final, a răspuns cineva, pe centrala spitalului, și ne-a spus că soțul meu e intubat de noaptea. De atunci, numai intubat a stat. Ba că e colonul – am înțeles, l-au operat, au zis că avea intestinele pline cu gaze, colonul plin. L-au curățat. El avea burta mai mare și ne-am gândit să nu aibă ceva tumoră. Nici vorbă, nu ne-am gândit la colon. Tot ni s-a spus că e în stare gravă, dar stabilă. În ziua în care a murit, am sunat seara – sunam și dimineața, și seara să ne interesăm de starea lui –, și atunci i s-a spus fetei că e mort. Asta se întâmpla pe 16 septembrie 2025. Dimineața, pe 17 septembrie 2025, fata mea s-a rugat, la morgă, să o lase să-l vadă, și el era călduț. În actul de deces scrie că a decedat pe 17 septembrie 2025, nu pe 16, nu știu de ce. A împlinit 59 de ani pe 11 septembrie 2025, în spital. El a lucrat până în ultima zi. Luni (n.r. – 8 septembrie 2025) a lipsit de la muncă, pentru că am fost la cumpărături, că voiam să pregătim o petrecere pentru aniversarea lui. El a mai fost internat, anul trecut, cu apnee, dar s-a tratat. Își făcea analizele permanent, nu se pune problema. Chiar și la burtă și-a făcut analizele acum vreo lună și jumătate. Noi nu știm de ce nu ni s-a spus exact că nu are șanse, să nu-l țină sedat, să nu poată vorbi cu noi! Voiam, măcar, să ne mai spună câteva cuvinte. Eu, de marți seara, nu am mai putut vorbi cu el, (n.r. – 9 septembrie 2025). Eu nu vreau să greșesc, nu vreau să acuz pe nimeni”, a declarat Iuliana Petruț, soția lui Pavel Petruț. Familia lui Pavel Petruț nu-și explică tragedia Familia bărbatului susține că medicii nu au comunicat clar și pe înțelesul lor diagnosticul, precizând, în permanență, că starea pacientului era gravă, dar stabilă. Bărbatul a murit pe 16 septembrie 2025, în jurul orei 19:00, iar familia susține că, dacă una din fiicele pacientului nu suna la spital să se intereseze de starea tatălui său, nimeni nu-i anunța că acesta nu mai trăiește. „Tata, luni (8 septembrie 2025), s-a simțit un pic rău. Luni noaptea spre marți dimineața a ajuns la CPU, de la Târgu Frumos. El era constipat câte o săptămână, iar apoi avea scaune apoase. De la asta, luni, se simțea slăbit, abia se putea ține pe picioare. De la Târgu Frumos l-au trimis la Spiridon, pentru că au zis că e grav. Eu, când l-am sunat marți (n.r. – 9 septembrie 2025), mi-a spus că se simte un pic rău – i s-au făcut niște analize și așteaptă rezultatele. Așa mi-a zis el. Mama a fost apoi, la vizită, la el, după-amiază, și deja avea niște tuburi ca să-i scoată din stomac, dar vorbea, era conștient. În aceeași zi, în jurul orei 22:00, a sunat-o pe mama și i-a spus că o să fie operat. El se temea de operație, dar având în vedere ce legătură avea cu mama – au fost 35 de ani căsătoriți și nu s-au certat niciodată, iar de dragul ei a acceptat. Miercuri (n.r. – 10 septembrie 2025), când a fost, din nou, mama în vizită, i s-a spus că îl desfac să vadă ce are în burtă. Într-o zi, i s-a spus că are colonul mare și iritat, apoi – joi (n.r. – 11 septembrie 2025), un alt medic – i s-a spus că tata nu mai prinde ora 19:00. Tot li se spunea că era grav, dar stabil. El nu a murit joi. Vineri (n.r. – 12 septembrie 2025), medicul cu care am vorbit mi-a spus că e mai bine, dar să nu ne facem speranțe prea mari. Am întrebat care ar fi problema, dar ei într-o zi spuneau că e colonul, apoi inima. Numai chestii diferite, asta până luni (n.r. – 15 septembrie 2025), când l-au operat din nou și i-au spus mamei că, de acum, depinde totul doar de medicii de la ATI. Tot așa, i-au zis că e grav, dar stabil. Eu nu știu ce înseamnă asta. O sora de-a mea a fost la el după programul de vizită, între 16 și 17.
Condamnat la Chișinău, protejat la Moscova. Ilan Șor orchestrează din Rusia destabilizarea Moldovei în timp ce adepții săi își riscă libertatea
Ilan Șor, fugarul condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului”, trăiește astăzi în siguranță la Moscova, dar continuă să fie un actor central în politica de la Chișinău prin oamenii și mecanismele pe care le controlează de la distanță. Luna aceasta, Ilan Șor a apărut într-o videoconferință cu Vladimir Putin, unde i-a raportat liderului de la Kremlin despre afacerile companiei sale A7 derulate împreună cu banca rusă PSB, implicată în scheme de corupere a alegătorilor din Republica Moldova. Deși Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, iar oligarhul a fost oficial exclus din scena politică, Ilan Șor și-a reconstruit rapid pârghiile de influență. Blocul „Victorie”, creat la Moscova ca să susțină „unirea cu Federația Rusă”, a fost respins de autorități la înregistrarea pentru scrutin, însă rețeaua acestuia rămâne activă. Prin campanii digitale și acțiuni pe teren, oamenii loiali lui Șor continuă să mobilizeze segmente de electorat vulnerabil, menținându-i prezența în viața politică din umbră. Armata digitală a Kremlinului Un rol esențial în strategia lui Șor îl joacă rețelele digitale. Investigațiile Ziarului de Gardă au arătat, sub acoperire, cum a fost construită o adevărată „armată digitală” cu sute de conturi false și activiști coordonați prin Telegram. Instruirile erau făcute de curatori vorbitori de rusă, iar mesajele erau calibrate atent pentru a amplifica narațiunile Kremlinului și pentru a submina încrederea în guvernul pro-european de la Chișinău. Un detaliu șocant desprins din aceste anchete: finanțarea venea „direct de la Moscova”, prin conturi bancare rusești sau criptomonede. Cei care acceptau sarcini primeau promisiuni de plăți, dar riscau să fie abandonați oricând. Promisiuni uriașe pentru proteste Dincolo de spațiul virtual, Șor a încercat să mobilizeze și proteste de stradă. În august, oligarhul promitea până la 3.000 de dolari pe lună moldovenilor dispuși să iasă în stradă împotriva guvernului. Oferta reflectă resursele considerabile pe care le are la dispoziție și sprijinul Moscovei, dar și cinismul unei strategii în care loialitatea se cumpără, iar cei care răspund apelului își asumă consecințe penale. Pentru mulți dintre simpatizanții săi, banii promiși rămân doar iluzorii. Percheziții, interceptări și milioane de lei ridicate de anchetatori În ultimele săptămâni, autoritățile din Republica Moldova au deschis mai multe dosare penale privind finanțarea ilegală a partidelor și tentativelor de destabilizare, investigații în care numele oligarhului Ilan Șor apare constant, alături de indicii despre legături cu Federația Rusă. Într-un dosar investigat la Chișinău, procurorii și ofițerii CNA au ridicat peste 20 de milioane de lei moldovenești în numerar, împreună cu documente și dispozitive electronice, suspectând un mecanism de finanțare ascunsă a formațiunilor politice. Într-un alt caz, CNA a efectuat peste 70 de percheziții și a publicat interceptări audio. În aceste înregistrări se fac referiri la „salarii de 100.000 de lei de la Șor”, la vizite la Moscova pentru coordonări politice, la candidați la funcția de primar care ar fi primit câte 5.000 de dolari, dar și la persoane nemulțumite că nu își puteau recupera banii promiși. Prețul loialității Cazul Șor scoate la iveală un paradox al politicii de peste Prut: un lider absent fizic, dar prezent zilnic prin rețele, mesaje și oameni care îi duc mai departe interesele. Profitând de nivelul ridicat de sărăcie din multe regiuni ale Republicii Moldova, structurile sale au recrutat membri dispuși să lucreze pe sume infime, difuzând mesaje și narațiuni convenabile Moscovei. Din exilul confortabil de la Moscova, Șor își consolidează influența, în timp ce simpatizanții săi din țară, prost plătiți, manipulați și vulnerabili, suportă consecințele legale și sociale. Această asimetrie ridică o întrebare incomodă: cât valorează loialitatea față de un lider care se ascunde în siguranță, lăsându-și adepții să înfrunte anchetele și pedepsele? Un exemplu relevant este cel al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată de Ilan Șor. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Cazul ei arată cum adepții din teritoriu ajung să plătească prețul loialității, în timp ce Șor rămâne neatins, orchestrând din exil rețelele care destabilizează politica de la Chișinău. Moldova își alege drumul Scrutinul din 28 septembrie nu este doar o competiție electorală, ci un test al capacității Republicii Moldova de a rezista ingerințelor externe și de a proteja integritatea procesului democratic. În joc se află nu doar componența viitorului Parlament, ci și orientarea geopolitică a țării: spre Uniunea Europeană sau înapoi în orbita Rusiei. Cazul Ilan Șor, cu toate detaliile sale, de la „armata digitală” a Kremlinului până la promisiunile de mii de dolari pentru proteste, arată cât de vulnerabil poate fi un stat aflat la granița dintre două lumi.
Prețuri de INFARCT la o stație de metrou dintr-o capitală: La un automat, o Cola costă 36 de EURO, iar o ciocolată mică ajunge și la 90 de EURO
Din cauza tarifelor exagerat de mari ale taximetriștilor de la Roma (21-22 de euro pentru 5-6 km), mulți turiști români optează să meargă cu metroul. Cu toate că este aglomerat, este avantajos că pot explora mai ușor Capitala Italiei.Un bilet, cu valabilitate de 100 de minute, costă 1,50 de euro, iar unul de 24 de ore este 7 euro. De asemenea, există și bilete cu valabilitate de o săptămână, la preț de 24 de euro. Potrivit site-ului Rome.us, sistemul feroviar subteran al Romei este împărțit în liniile A, B și C. Liniile A și B se intersectează cu stația Termini, principalul hub de transport public care duce către gară și aeroport, în vreme ce linia C duce către suburbiile Romei și este rareori folosită de turiști. Trenurile vin la un interval de 5 minute. Linia A are stații care conduc către Muzeele Vaticanului (Cipro), Basilica Sfântului Petru (Ottaviano), la Basilica Sfintei Fecioare Maria construită pe ruinele băilor împăratului Dioclețian (Repubblica) și către Bazilica Sfântul Ioan din Lateran (San Giovanni). Linia B este cea mai circulată, având stații la 5 minute de Colosseum (Colosseo) și ruinele hipodromului Circus Maximus (Circo Massimo). Un turist român, care s-a dus în stația Barberini de pe linia A (dacă cobori la aceasta, poți ajunge la Cripta Capuchin și la Piața Barberini cu hoteluri de lux și restaurante, inclusiv la Fântâna de Trevi), s-a oprit pentru a-și lua un suc de la un automat. Însă, a rămas nemișcat și confuz. Prețurile erau de-a dreptul de INFARCT: Pe automat scria că o singură sticlă de apă costa 1 euro, însă celelalte produse aveau prețuri total absurde. În imaigne se poate vedea că un baton de ciocolată MARS costă 89 de EURO. O pungă de chipsuri costă 67 de euro. De exemplu, o sticlă de suc Coca-Cola (500 ml) poate să coste între 35 și 36 de euro, iar un suc Fanta nu este mai ieftin de 37 de euro. Un baton de ciocolată Milka este 51 de euro, o pungă de bomboane M&M este 52 de euro, iar un baton de ciocolată cu nucă de cocos Bounty este ….61 de EURO. Nu știm dacă este o glumă, dar este indicat pentru turiștii care doresc să facă drumeții prin „Cetatea Eternă” să-și ia pachețel cu mâncare sau să-și cumpere de la supermarket. Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Cât este de vulnerabilă Republica Moldova în fața Rusiei? / Care sunt mizele Rusiei în ecuația cu Moldova? / Poate ajunge Moldova o nouă Georgia?
Invazia rusă în Ucraina în 2022 a repus pe agenda discuțiilor un subiect la fel de fierbinte: liderii pro-europeni ai Republicii Moldova sunt conștienți de eforturile Moscovei de a recompune fostul spațiu sovietic, anexând fostele republici sovietice. Având în vedere alegerile parlamentare de duminică, toată lumea se așteaptă ca aceste eforturi să se intensifice. Se nasc, prin urmare, întrebări-cheie: cât este Moldova de vulnerabilă în fața Rusiei și ce tactici implementează Moscova, deja, în această țară? Faptul că Moldova nu are graniță directă cu Rusia îl obligă pe Putin să acceseze constant narativul transnistrean pentru a-și justifica ambițiile neo-imperiale din regiune. Pentru el, Moldova este „un teritoriu istoric rus” și punct! Ce ar însemna pentru Rusia aderarea Moldovei la UE? Ne amintim, de altfel, și de definiția dată de Putin, la sfârșitul anului 2023, potrivit căreia Moldova se încadrează în mod special în definiția Lumii Ruse (Russkiy Mir), care cuprinde teritoriile Rusiei Antice, Marele Ducat al Moscovei, Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și Federația Rusă contemporană. Dacă Moldova ar adera la UE, aceasta ar fi o lovitură masivă pentru eforturile Kremlinului de destabilizare a țării și de preluare a controlului. De asemenea, ar zgudui din temelii stabilitatea regimului lui Putin, pentru că acest lucru ar fi un exemplu de cum poate arăta un fost stat sovietic care beneficiază de aderarea la valorile Occidentului – reformat și prosper. După Moldova, ar urma Ucraina și Armenia, ceea ce, pentru reputația Moscovei în calitate de garant de securitate în zonă, ar fi zdrobitor. Dar care sunt vulnerabilitățile Moldovei? Potrivit unei analize Chathamhouse.org, cea mai importantă este interferența electorală malignă a Rusiei, urmată de presiunea economică, operațiunile informaționale, atacurile cibernetice, destabilizarea internă, corupția și utilizarea grupurilor de intermediari. Acestea fac parte din așa-numitele „măsuri-hibride”, foarte iubite de Moscova și în a căror competență, de altfel, excelează. Așa se face că miza mizelor în dinamica Rusiei cu Moldova este împiedicarea cu orice preț a aderării acesteia la UE – o extindere a UE în acest spațiu și o orientare pro-NATO a țării sunt respinse categoric de Moscova. O altă miză extrem de importantă a Rusiei în ecuația cu Moldova este menținerea Transnistriei ca punct vital de presiune. Potrivit understandingwar.org, Kremlinul valorifică foarte bine exclava sa militară de 30 de ani din Transnistria, prin adâncirea, în timp, a legăturilor politice și economice în Republica Moldova, în efortul de prevenire a aderării la Vest. Și nu se va opri! Folosirea oligarhilor pentru amestecul în treburile interne e un exercițiu vechi, dar eficient Ne amintim de rolul extrem de important jucat de opozantul moldovean pro-Kremlin, Ilan Șor, în extinderea operațiunilor de influență malignă ale Rusiei în Moldova și în special în Găgăuzia. Deși partidul lui Șor a fost declarat neconstituțional, multiplele sale influențe continuă să se facă simțite în Moldova și oferă Kremlinului instrumente variate de influență în societatea și politica moldovenească, in extenso, europeană. Serviciul Național de Securitate al Republicii Moldova l-a acuzat pe Ilan Șor și pe alți oligarhi pro-ruși că plătește milioane de euro pentru a organiza proteste antiguvernamentale și compromite desfășurarea alegerilor. O altă miză extrem de importantă este demonstrativ-politică. Prin menținerea constantă a influenței asupra Moldovei, Rusia demonstrează putere, influență și transmite mesajul țărilor dimprejur (Georgia, Ucraina, România) că nu doarme. Dar există pericolul ca Moldova să devină o a doua Georgia? Ar exista două variante de scenariu: Moscova alege varianta militară, întreprinde o incursiune rapidă, după modelul din 2008 în Georgia, lucru costisitor și riscant, pentru că ar putea să implice o reacție locală mai largă, iar războiul din Ucraina a uzat suficient armata rusă. Scenariu al doilea, descris mai sus – politic hibrid, pe termen scurt – manipularea alegerilor, sprijinirea candidaților pro-ruși, dezinformare, coerciție economică, ample campanii media, lucruri la care, cum spuneam, Moscova e premiantă.