Drama lui Bernadette Szocs. Campioana României a fost doborâtă mental: Am plans. M-au durut vorbele
Bernadette Szocs, cea mai în vogă jucătoare română de tenis de masă, a povestit trauma prin care a trecut după Jocurile Olimpice de anul trecut. Sportiva susține că efectiv au doborât-o mental toate criticile primite după evoluția extrem de slabă de la Paris, unele venite chiar de la Viorel Filimon, antrenorul echipei tricolore la acea vreme. Drama trăită de Bernadette Szocs după prestația de la Jocurile Olimpice de la Paris Bernadette Szocs a vorbit despre perioada neagră prin care a trecut după Olimpiada din 2024, de anul trecut, unde echipa României a fost eliminată devreme din competiție și a terminat abia pe locul 5, iar la individual ea a încheiat pe locul 9. Sportiva susține că a fost practic „pusă la pământ” de presiunea din concurs și a plâns mult, mai ales din cauza criticilor primite după prestația de la Paris. Unele dintre apostrofări au venit venite chiar de la Viorel Filimon, antrenorul reprezentativei tricolore de la acel moment. „Am rămas cu o traumă de acolo. Acolo pot spune că nu am făcut față presiunii absolut deloc, am cedat mental, n-am reușit să gestionez situația, din păcate. A fost învățătură de minte, am învățat multe din greșeala aia. Da și nu am putut să gestionez, n-am putut să-mi controlez emoțiile, n-am putut să-mi controlez nici corpul, adică mă simțeam pur și simplu blocată pentru că a fost prea multă presiune, au fost prea multe vorbe care n-ar fi trebuit să fie acolo! Din păcate, am fost foarte criticată după JO, am suferit enorm, am plâns, am stat în bula mea o perioadă pentru că nu am putut să văd pe nimeni. M-au durut vorbele, declarațiile și tot ce s-a întâmplat după Jocurile Olimpice. Totuși, așa cum am spus și mai devreme, am preferat să nu reacționez și să demonstrez încă o dată la masa de joc că a fost o competiție în care nu am reușit să gestionez emoțiile, însă că am rămas aceeași Bernadette care este o luptătoare, care e puternică și care reprezintă România cu mândrie. Să nu uităm că am obținut un loc 5 care m-a făcut mândră. Să fii Top 5 în lume între atâția asiatici, lângă Zidul Chinezesc nu e atât de rău”, a spus Bernadette Szocs, la iAMSport. Foto: Mediafax Foto Argint în proba de dublu la Campionatele Mondiale La mai bine de un an de la dezamăgirea profundă trăită la Jocurile Olimpice, Bernadette Szocs și-a revenit și a bifat o performanță de top. La Campionatele Mondiale din 2025, Bernadette Szocs și-a luat revanșa și a cucerit medalia de argint în proba de dublu feminin, alături de austriaca Sofia Polcanova la Campionatele Mondiale. În vitrina cu trofee, Bernadette Szocs are trei titluri de campioană europeană, două dintre ele câștigate alături de echipa feminină a României.
O elevă de 13 ani din Iași, salvată în ultima clipă după ce a consumat substanțe interzise la școală
O elevă de clasa a VII-a de la Școala „B.P. Hașdeu” din Iași a ajuns de urgență la spital după ce ar fi consumat, prin vapare, o substanță interzisă. Fetița și-ar fi procurat drogul de la un coleg mai mare, din clasa a VIII-a. Incidentul a stârnit îngrijorare în rândul părinților și a comunității școlare, într-un context în care consumul de substanțe interzise în rândul adolescenților ia amploare. Potrivit anchetatorilor, eleva ar fi primit substanța de la colegul ei în incinta școlii. La scurt timp după ce a vapat, starea de sănătate a fetei s-a deteriorat brusc: a început să amețească și să aibă probleme de echilibru. Profesorii au alertat imediat familia și serviciile medicale. Eleva a fost transportată de urgență la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași. “Pacienta s-a prezentat cu tulburări de echilibru, cu amețeli, după ce a vapat. A fost internată în secția de Toxicologie a spitalului nostru, monitorizată, tratată simptomatic, cu evoluție favorabilă și externată in cursul zilei de astăzi”, a transmis Dr. Cătălina Ionescu, manager interimar al Spitalului de Copii din Iași. Cazul a fost raportat de conducerea școlii către poliție și DIICOT, având în vedere suspiciunea de trafic și consum de droguri în incinta unei unități de învățământ. Please follow and like us:
Managerul Spitalului din Caransebeș, audiat de DNA pentru mită, alături de alți doi complici. Mită de 250.000 de lei într-o singură lună
Managerul Spitalului din Caransebeș este audiat de DNA într-un dosar de mită, împreună cu un consilier judeţean din Caraş- Severin, dar şi un om de afaceri din Caransebeş. Procurorii DNA efectuat percheziţii la spital, la sedii de firmă şi la locuinţele suspecţilor. Managerul ar fi luat mită în valoare de 250.000 de lei într-o singură lună, potrivit Antena 3. Procurorilor DNA Timişoara au demarat mai multe percheziții joi seară, atât la Caransebeş, cât şi în localitatea Armeniş din judeţul Caraş- Severin, la Spitalul Municipal Caransebeş, la sedii de firmă şi la locuinţele suspecţilor. Cei vizaţi de anchetatori, în acest caz, sunt managerul Spitalului Municipal Caransebeș, dr. Singh Bhupinder, consilierul judeţean Ionel Dragomir, din Caraș-Severin, precum și Petrişor Oprean, patronul unei pizerii din Caransebeş. Medicul chirurg de origine indiană Singh Bhupinder ocupă funcția de manager al instituției de la data de 12 mai, potrivit unui anunț oficial al Spitalului Caransebeș. Managerul Spitalului Caransebeș, dr. Singh Bhupinder, este acuzat că ar fi încheiat, prin atribuire directă, contracte de reabilitare cu două firme conduse de Dragomir şi Oprean. În schimb, managerul ar fi primit 10% din valoarea fiecărui contract. Procurorii DNA susţin că numai în luna mai, Singh ar fi încasat 250.000 de lei mită pentru contractul privind renovarea sălilor de operaţie. Toate cele cinci blocuri operatorii au fost modernizate şi dotate cu aparatură nouă, însă personalul început să reclame calitatea lucrărilor, ceea ce a atras atenţia autorităţilor. FOTO: Spital Caransebeș Anchetă DNA de amploare pentru evaziune fiscală. Prejudiciu de 18 milioane de lei, 4 percheziții în Capitală Prim-vicepreședintele PNL Brașov, ACUZAT de mită și trafic de influență. Procurorii au făcut descinderi în 12 locații Fost director general al Aeroportului Internaţional Timişoara, trimis în judecată. Acuzații grave pentru abuz în serviciu / Care este prejudiciul
Rusia își construiește alternativa la serviciul de internet prin satelit Starlink
„Mai mulți sateliți de testare aflați pe orbită au fost deja inspectați, iar modelele de serie au fost modificate în consecință”, a afirmat Dmitri Bakanov, șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, într-un interviu acordat, miercuri, propagandistului rus Vladimir Solovyov. Susținut de Roscosmos, proiectul își propune să concureze compania aerospațială SpaceX a miliardarului american Elon Musk, ale cărei terminale de internet Starlink au jucat un rol crucial în asigurarea comunicațiilor Ucrainei în timpul războiului, potrivit The Kyiv Independent. Șeful Roscosmos a descris anterior proiectul, numit Rassvet, ca fiind răspunsul Rusiei la Starlink. Proiectul va fi realizat, potrivit unor surse, de o companie spațială privată numită Bureau 1440. Compania are sarcina de a lansa 292 de sateliți noi pe orbită până în 2030. În total, se preconizează că compania va lansa 383 de sateliți, inclusiv 91 de înlocuitori pentru cei care ar putea să nu funcționeze. Rusia își propune să crească procentul gospodăriilor cu acces la internet de mare viteză la 97% până în 2030 și la 99% până în 2036, a raportat RBC. În iunie, Bakanov a declarat că Rusia intenționează să înceapă implementarea serviciului său de internet prin satelit începând din decembrie. De la începutul invaziei rusești la scară largă în 2022, Kievul a primit peste 50.000 de terminale Starlink, Polonia furnizând aproape 30.000, cea mai mare contribuție din partea unei singure țări. Starlink a suferit două întreruperi majore în ultimele luni. Pe fondul amenințărilor SUA de a bloca accesul Starlink în Ucraina la începutul acestei ierni, ministrul apărării de atunci, Rustem Umerov, a declarat că Kievul are alternative pentru sistemul de internet Starlink. Germania finanța, de asemenea, accesul Ucrainei la o rețea de internet prin satelit operată de compania franceză Eutelsat, a declarat Eva Berneke, CEO-ul companiei.
Grecia a revocat suspendarea procesului de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul va fi transferat la Chișinău pe 25 septembrie
Fostul politician și om de afaceri urmează să fie transferat în Republica Moldova pe 25 septembrie, conform planului inițial, informează Ziarul de Gardă. Alexandru Cernei, procurorul care gestionează unul dintre dosarele lui Plahotniuc, a confirmat oficial că procesul de extrădare în privința lui Plahotniuc a fost reluat. De asemenea, Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc a confirmat decizia de reluare a extrădării. „Vă anunț oficial că, grație eforturilor și demersurilor făcute de avocații d-lui Vladimir Plahotniuc, Ministerul Justiției din Grecia și-a anulat decizia de suspendare a procesului de extrădare a clientului nostru, Vladimir Plahotniuc. Prin urmare, domnul Plahotniuc va reveni în Republica Moldova conform graficului stabilit anterior”, a anunțat Rogac. Decizia de revocare a suspendării a fost luată a doua zi după ce autoritățile de la Chișinău au cerut explicații pe marginea motivelor pentru care procesul fusese suspendat. Agenția Reuters a scris că Ministerul Justiției din Grecia a decis să amâne extrădarea lui Plahotniuc deoarece acesta este anchetat și de România pentru falsificare și i s-a cerut să ofere explicații unui procuror grec în acest caz. În prezent, asupra lui Plahotniuc este instituită măsura arestului preventiv pentru 30 de zile. După extrădare, acesta urmează să fie plasat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Naţionala de futsal a României a pierdut în Ungaria prima manşă a barajului de calificare la EURO 2026
Naționala de futsal a României a pierdut, scor 3-2, la Debrecen, în faţa Ungariei, prima manşă a barajului de calificare la Campionatul European din 2026. Într-o atmosferă ostilă pentru naţionala noastră, în faţa a 4.000 de spectatori, golurile tricolorilor au fost reușite de Robert Crișan și de Sergiu Gavrilă, pentru maghiari punctând Rafael Henrique Da Silva, Baltazar Buki și Sandor Mate Hadhazi. Selecționerul Endre Kacso a început cu: Petrișor Toniță – Tamas Miklos, Sergiu Gavrilă, Szilard Kanyo, Istvan Hadnagy. Rezerve au fost: Roberto Voin – Patrick Cherteș, Toader Mihnea, Adrian Pânzaru, Vlăduț Dudău, Robert Crișan, Daniel Araujo, Darius Nastai, Andrei Crăciun. Returul barajului cu Ungaria se joacă miercuri, 24 septembrie, la Craiova Returul barajului cu Ungaria este programat în Sala Polivalentă din Craiova miercuri, 24 septembrie, de la ora 19.30. Tricolorii au şansa de a se califica la turneul final al Campionatului European de futsal ce va avea loc în perioada 21 ianuarie-7 februarie 2026 în Lituania, Letonia și Slovenia. România are şansa de a reveni, după o pauză de 8 ani, la un nou turneu final, după cel din 2018 din Slovenia. Naționala noastră are patru participări la turneele finale europene: Portugalia 2007, Croația 2012, Belgia 2014 și Slovenia 2018, la edițiile din 2012 și 2014 atingând faza sferturilor de finală. Biletele pentru returul dublei dintre România şi Ungaria sunt disponibile online, pe bilete.frf.ro, bilete.ro sau în aplicația Tricolorii. Prețul unui bilet pentru adulți este de 15 lei și, în cadrul unei comenzi, pot fi achiziționante maximum 4. Copiii sub 14 ani beneficiază de intrare gratuită la partidă dacă sunt însoțiți de un adult. Aceștia trebuie să aleagă tipul de bilet pentru copil în efectuarea comenzii. Casieriile de la Sala Polivalentă din Craiova vor fi deschise marți, 23 septembrie, între orele 11:00 și 19:00, și miercuri, 24 septembrie, între orele 12:00-20:00. Presa din Ungaria: „Cum s-or fi simțit jucătorii români de origine maghiară?” În analiza partidei din tur, presa de la Budapesta a sublinat faptul că în naţionala României sunt câţiva jucători de origine maghiară şi inclusiv antrenorul Endre Kacso este ungur. „O sală plină, puțin peste patru mii de spectatori, a creat o atmosferă extraordinară pentru primul duel Ungaria – România din play-off-ul pentru EURO. Strigătele ‘Hai, ungurii!’ au răsunat constant, iar întrebarea este cum s-or fi simțit jucătorii români de origine maghiară, printre care și Istvan Hadnagy, marcator la Nyiregyhaza? Mai mult, naționala României este pregătită de un tehnician maghiar, Endre Kacso. Prima repriză a adus o luptă intensă și câteva ocazii mai clare pentru gazde. Publicul l-a încurajat neîncetat pe Marcelle Alasztics, însă tabela a rămas neschimbată până la pauză. Nu la fel a fost în partea secundă: la doar două minute de la reluare, brazilianul Rafinha, component al naționalei Ungariei, a înscris în poarta României după o combinație din corner. După deschiderea scorului, atmosfera, deja încinsă, a devenit și mai aprinsă. Deși gazdele nu și-au mărit avantajul, oaspeții au egalat norocos, dar în minutul 34 Baltazar Buki a readus Ungaria în față, iar reușita lui Laszlo Hadhazi a aprins tribunele până la final. Naționala Ungariei pornește cu avantaj înaintea returului programat miercuri, la Craiova. Câștigătoarea acestei duble manșe se va califica la Campionatul European din 2026″ au scris cei de la Nemzeti Sport.
Tragedie la Iași: Doi părinți, condamnați după moartea propriului copil
Un caz dramatic a zguduit județul Iași: doi tineri părinți au fost condamnați la ani grei de închisoare după ce propriul copil și-a pierdut viața în urma unor lovituri la cap. Ancheta a scos la iveală detalii cutremurătoare despre neglijența și stilul de viață al celor doi. Incidentul s-a petrecut în octombrie 2021. Pe atunci, mama avea doar 20 de ani, iar iubitul ei, 26. Cei doi obișnuiau să transporte copilul fără scaun auto omologat, așezându-l pe o pătură, fie pe bancheta din spate, fie chiar pe cea din față. Într-unul dintre drumuri, micuțul a suferit mai multe lovituri la cap, care i-au fost fatale. Rapoartele medico-legale au confirmat că traumatismele repetate au dus direct la deces. Conform legislației din România, copiii trebuie transportați în autoturism exclusiv în scaune auto omologate, adaptate vârstei și greutății lor. Procesul celor doi părinți a început în 2022 și s-a întins pe mai bine de trei ani. Procurorii au demonstrat că moartea copilului a fost cauzată de neglijența directă a celor doi. În plus, anchetatorii au descoperit detalii tulburătoare despre viața familiei: mama presta servicii sexuale, iar partenerul ei acționa ca proxenet. În timpul întâlnirilor femeii cu clienții, bărbatul pleca la plimbare cu copilul, însă îl expunea constant unor riscuri majore. Judecătoria Iași a condamnat bărbatul la cinci ani de închisoare cu executare, iar pe mama copilului la patru ani de detenție. Cei doi au contestat decizia, însă instanța de apel a menținut sentințele. Please follow and like us:
Analiză | Rusia renunță la singurul PORTAVION, dar rămâne periculoasă prin submarine și rachete. Adaptează flota la războaiele pe care le poartă
Rusia se pregătește să retragă din serviciu singurul portavion pe care îl deține, „Amiralul Kuznețov”, iar informația a fost transmisă, în luna septembrie, de Institutul Naval al SUA (U.S. Naval Institute). Portavionul a făcut parte din Proiectul 1143.5 și a fost construit la sfârșitul erei sovietice. Ca o ironie a sorții, poate, portavionul „Amiralul Kuznețov” a fost construit în Republica Socialistă Sovietică Ucraineană, iar ulterior scos din Marea Neagră – în decembrie 1991 – odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. S-a luat această decizie pentru ca portavionul să nu devină obiect de dispută în contextul divizării foste flote sovietice între Rusia și Ucraina. Portavionul „Amiralul Kuznețov” – nava-amiral a flotei Rusiei, catalogat de ruși drept „crucișător greu purtător de avioane” – are aproximativ 58.000 de tone la sarcină maximă și este echipat cu un sistem STOBAR (puntea este înclinată pentru a ajuta avioanele să decoleze pe distanțe scurte) care lansează avioane de vânătoare fără catapulte. „Amiralul Kuznețov” a fost lansat în data de 5 decembrie 1985 și a devenit complet operațional în 1995. Spre deosebire de portavioanele occidentale, „Amiralul Kuznețov” a fost proiectat cu o gamă largă de arme, care includea inițial bateria de rachete anti-navă P-700 Granit, rachete sol-aer Kinzhal, sisteme de arme de apropiere Kashtan și tunuri AK-630. Grupul său aerian a combinat avioane de vânătoare Su-33 – și ulterior MiG-29 K – cu elicoptere Ka-27 și Ka-31 pentru război antisubmarin și pichetare radar. Moscova a suspendat lucrările de modernizare Din 23 decembrie 1995 până în 22 martie 1996, portavionul „Amiralul Kuznețov” s-a aflat în misiune în Marea Mediterană, având la bord 13 avioane Su-33, 2 Su-25 UTG și 11 elicoptere. Misiunea a marcat cea de a 300-a aniversări a Forțelor Navale Ruse. În data de 11 iulie 2025, Izvestia a relatat că Moscova a suspendat lucrările de modernizare și ia în considerare casarea sau vânzarea portavionului. Fostul comandant al Flotei Pacificului, amiralul Serghei Avakiants, a susținut că rachetele antinavă moderne fac ca aceste portavioane să fie învechite „în forma lor clasică”. Unii ofițeri de marină și constructori de nave au promis că totul va fi rezolvat și că portavionul va reintra în serviciu până la sfârșitul anului 2021, dar o examinare a cheiurilor și a docurilor uscate capabile să gestioneze o navă de aceste dimensiuni a demonstrat că predicția era mult prea optimistă. Au existat, încă din anul 2019, opinii diferite, mulți specialiști ruși sugerând că banii ar fi mai bine cheltuiți pentru construirea câtorva fregate sau a unui alt submarin nuclear. O altă soluție despre care s-a vorbit a fost aceea ca portavionul să fie transferat la Marea Neagră, unde, datorită condițiilor climatice mai bune, Kuznetsov și-ar putea îndeplini mai eficient misiunile de… portavion de antrenament. Portavionul „Amiralul Kuznețov”, în șantier | Foto – Profimedia Images Ilya Kramnik, un analist militar rus, a replicat că aviația de pe portavion este esențială pentru o flotă modernă, iar absența unui portavion lasă operațiunile militare dependente de aeronavele terestre. Cu toate acestea, Kramnik a recunoscut că portavionul „Amiralul Kuznețov” este vechi și nesigur. Andrey Kostin, președintele United Shipbuilding Corporation, responsabilă de revizia generală a portavionului, a declarat că nu mai are rost ca portavionul îmbătrânit să fie recondiționat și a sugerat că „Amiralul Kuznețov” va fi vândut sau casat, se mai precizează pe site-ul Institutului Naval al SUA. Multe imperfecțiuni ale portavionului s-au transformat, de-a lungul timpului, în „boli cronice”. Centrala electrică se defecta periodic. În condiții polare dure, apa din țevi îngheța constant. Nava nu era potrivită pentru vreme rece prelungită, așa a fost trimisă în zone mai calde. Cu toate acestea, „mutarea” nu a funcționat întotdeauna. De altfel, „Amiralul Kuznețov” și-a petrecut cea mai mare parte a serviciului său în reparații. Incendiu la bordul portavionului „Amiralul Kuznețov”, în 2019, la Murmansk | Foto – Profimedia Images Au existat un total de șapte campanii militare. Ultima dintre ele, pe coasta Siriei, a fost „lovită” de o altă problemă majoră. Două aeronave nu s-au putut întoarce pe puntea portavionului și s-au scufundat în Marea Mediterană. După prăbușirea Uniunii Sovietice – din cauza distribuției inegale a industriei în epoca sovietică -, toate șantierele navale și docurile capabile să întrețină și să întrețină portavioanele au rămas în Ucraina, astfel încât portavionul Kuznețov, situat în Murmansk, Rusia, nu a putut fi utilizat eficient. Vladimir Putin, la Murmansk, în luna martie a anului 2025 | Foto – Profimedia Images Este obligatorie prezența unui portavion pentru ca Rusia să fie considerată o mare putere navală? O marină cu spectru complet, care dorește să își proiecteze influența departe de casă, are nevoie în continuare de cel puțin o punte operațională pentru a integra puterea aeriană cu forțele de suprafață și submarine. Statele Unite, China, Regatul Unit, Franța, India, Italia și Japonia desfășoară portavioane în configurații diferite, fiindcă tocmai această capacitate este liantul dintre atac, apărare aeriană și război antisubmarin. O flotă militară navală poate fi operațională fără un portavion, iar Rusia va rămâne periculoasă prin submarine și rachete. Totuși, absența unui portavion funcțional înseamnă că marina rusă nu va fi privită, în ultimă instanță, ca o forță navală completă. Forţele Navale ale Rusiei încorporează peste 400 de nave, din care 10 distrugătoare, 12 fregate, 83 corvete, 63 de submarine şi 123 nave de patrulare. Cu excepţia submarinelor, Rusia este poziționată sub nivelul forţelor navale din Statele Unite şi China. Portavionul „Amiralul Kuznețov”, atunci când era în activitate | Foto – Profimedia Images Rusia nu își permite să modernizeze portavionul „Amiralul Kuznețov” Decizia de a suspenda operațiunile cu portavionul „Amiralul Kuznețov” nu este surprinzătoare, potrivit specialiștilor. În timp ce își continuă războiul în Ucraina, Rusia nu își permite să modernizeze portavionul „Amiralul Kuznețov”, chiar dacă nu dorește să fie singurul membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU care nu deține un portavion. Se pare că Moscova a trimis o parte din echipajul portavionului să lupte în Ucraina, în 2024. Războiul a împiedicat utilizarea facilităților de antrenament terestre din Yeisk și Novofederovka, ceea ce face ca viitorul operațiunilor portavionului rusesc să fie incert. „Recondiționarea a avut loc cu
Fraudă cu marca Maradona: Două surori ale lui Maradona și avocatul său sunt anchetați de un tribunal de apel din Buenos Aires
Un tribunal de apel din Buenos Aires l-a pus sub acuzare pe fostul avocat al lui Maradona și doi asistenți ai acestuia pentru presupusa administrare frauduloasă a activelor jucătorului, potrivit AFP. De asemenea, două surori ale fotbalistului, Rita și Claudia Maradona, precum și o notariță, sunt cercetate ca posibile complici. Bunurile sechestrate au o valoare de aproximativ 1,34 milioane de dolari (2 miliarde de peso argentinieni). Fiicele lui Maradona, Dalma și Giannina, susțin că marca și filialele acesteia ar fi trebuit să le fie transferate imediat după decesul tatălui lor, în 2020, la vârsta de 60 de ani. Tribunalul a menționat că afacerea de gestionare a mărcii condusă de Morla ar fi fost doar un paravan, Maradona păstrând controlul asupra activelor până la moartea sa, iar în aceste condiții acestea „revin imediat moștenitorilor”. Alți trei copii ai fotbalistului s-au alăturat ulterior procesului ca părți civile. Diego Maradona a murit după o intervenție chirurgicală pe creier, cauzată de insuficiență cardiacă și edem pulmonar acut. O altă procedură judiciară privind presupusa neglijență medicală în cazul morții sale așteaptă un nou proces, după ce primul a fost anulat în mai 2025, judecătoarea implicată fiind recuzată din cauza participării la un documentar neautorizat.
Le Parisien: Poate UE să sancționeze China, așa cum cere Trump? Europenii au dubii asupra abordării liderului SUA și se tem de riposta Beijingului
Președintele american, Donald Trump, ar vrea ca aliații din Europa să sancționeze China la nivel comercial pentru a slăbi Rusia, dar europenii nu au încredere în abordarea Administrației de la Washington privind războiul din Ucraina și se tem de riposta Beijingului, comentează cotidianul Le Parisien. Înainte de a lua propriile măsuri punitive împotriva Moscovei, Donald Trump le-a cerut aliaților europeni din cadrul NATO să nu mai cumpere petrol din Rusia. Președintele SUA le-a sugerat aliaților din Uniunea Europeană să sancționeze China prin impunerea de taxe vamale suplimentare. Deși țările europene pregătesc al 19-lea set de sancțiuni împotriva Rusiei, solicitarea lui Trump ridică semne de întrebare. Diplomați europeni au declarat că este posibil să fie sancționate entități chineze care au contracte cu Rusia, dar este improbabil să fie impuse tarife comerciale Chinei. Analist: Cererea lui Trump este un fel de ingerință în afacerile europene Marc Julienne, directorul Diviziei Asiatice a Institutului francez pentru Relații Internaționale (IFRI), consideră solicitările lui Trump o formă de ”ingerință” în afacerile Uniunii Europene. ”Impunerea de tarife vamale este metoda foarte personală a președintelui Donald Trump. Pentru Europa, această direcție ar fi o pantă periculoasă pe care nu vrea să coboare. Acest lucru ar însemna abandonarea suveranității și autonomiei europene”, explică Marc Julienne. China este al treilea partener comercial al Uniunii Europene după Statele Unite și Marea Britanie. UE nu are încredere în abordarea lui Trump și se teme de acțiunile simetrice ale Chinei ”Dacă vor fi impuse tarife, relațiile ar deveni tensionate. Atunci când declanșezi un război comercial, adversarul este nevoit să se apere, ceea ce ar genera o relație de rivalitate, chiar de confruntare cu China? Nu cred că trebuie să ne așteptăm ca UE să vrea o astfel de situație”, a subliniat analistul Marc Julienne. ”Dacă ar aplica astfel de sancțiuni, UE riscă să se expună măsurilor de retorsiune chineze. Europenii sunt în fața unei dileme: se tem că, dacă ar îndeplini solicitarea lui Trump, acesta se va retrage din negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina”, explică Solenne Bertrand, într-un editorial publicat în cotidianul Le Parisien. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump evocă relațiile speciale cu Marea Britanie /Liderul SUA este nemulțumit de continuarea războiului din Ucraina: „PUTIN m-a dezamăgit” Ursula von der Leyen speră să obțină un acord comercial cu INDIA/ UE caută noi alianțe pentru a reduce dependența de Statele Unite