Meteorologii ANM au schimbat din nou prognoza. Ce urmează după weekendul ploios. Detalii exclusive pentru Gândul
Meteorologii anunță, în exclusivitate pentru Gândul, o schimbare treptată a vremii în următoarele zile. După câteva zile cu temperaturi apropiate de normal, instabilitatea atmosferică revine în mai multe zone ale țării, inclusiv în Capitală. Cum va fi vremea în zilele următoare, după weekend-ul ploios ANM a transmis că precipitațiile se vor restrânge în prima parte a intervalului și vor rămâne izolate, în special pe crestele montane și în zona carpatică, unde cantitățile de apă vor fi reduse. Temperaturile maxime se vor situa în jurul valorilor normale pentru această perioadă, fiind cuprinse între 23 și 25 de grade Celsius. Începând de mâine, vremea va deveni însă mai instabilă, iar fenomenele specifice sezonului cald își vor face din nou apariția în mai multe regiuni. ANM. Nord-vestul și centrul țării, primele lovite de instabilitate. Cum va fi vremea în București Meteorologii anunță că ploile și aversele vor apărea mai ales în nord-vestul și centrul țării, în zone precum Maramureș, Crișana, nordul Transilvaniei și local în Banat, acolo unde și în ultimele zile s-au înregistrat episoade de instabilitate atmosferică. Sunt așteptate perioade cu descărcări electrice, intensificări de vânt și, izolat, căderi de grindină. Instabilitatea atmosferică se va extinde treptat și în alte regiuni ale țării pe parcursul weekendului și la începutul săptămânii viitoare. În ceea ce privește Capitala, Bucureștiul va fi ferit astăzi de fenomene severe, însă vremea se va schimba treptat începând de mâine. Meteorologii se așteaptă la o vreme mai instabilă, cu ploi slabe sub formă de averse și posibile descărcări electrice, fenomene care ar putea continua inclusiv până la începutul săptămânii viitoare. Vremea ar urma să se încălzească de luni, săptămâna viitoare. AUTORUL RECOMANDĂ
Axios: Cuba cumpără peste 300 de drone și analizează folosirea lor pentru a ataca ținte americane
Cuba a cumpărat peste 300 de drone militare, potrivit unor informații clasificate comunicate agenției de știri Axios. De asemenea, Cuba a discutat și planuri de a folosi aceste drone pentru a ataca baza navală americană din Golful Guantanamo, precum și nave militare și, posibil, Key West, Florida, mai relevă sursa citată. Un înalt oficial american a declarat pentru Axios că administrația Trump este îngrijorată din cauza evoluțiilor în domeniul războiului cu drone și a prezenței consilierilor militari iranieni la Havana. „Când ne gândim la faptul că aceste tipuri de tehnologii se află atât de aproape și la o serie de actori răuvoitori, de la grupuri teroriste la carteluri de droguri, iranieni și ruși, este îngrijorător. Este o amenințare în creștere”, a spus oficialul american pentru sursa citată. Totodată, el a mai spus că în ultima lună, oficialii cubanezi au solicitat mai multe drone și echipamente militare din Rusia și că dronele achiziționate încă din 2023 au fost depozitate în locații strategice. Potrivit Axios, Cuba nu este considerată de către oficialii americani drept o amenințare iminentă și nici că ar planifica în mod activ un atac asupra intereselor americane. Totuși, serviciile de informații americane indică faptul că oficialii militari ai insulei au discutat planuri de război cu drone, în situația izbucnirii unor ostilități pe fondul deteriorării continue a relațiilor cu SUA. „Nimeni nu este îngrijorat de avioanele de vânătoare din Cuba. Nici măcar nu este clar dacă au vreunul care poate zbura”, a conchis oficialul american.
Atacul asupra centralei nucleare de la Barakah a provocat haos pe burse. Prețul petrolului a luat-o razna luni dimineață, 18 mai
Singura centrală nucleară a Emiratelor Arabe Unite a fost atacată duminică de o dronă. Incidentul este considerat unul extrem de periculos de întreaga comunitate din Golful Perisc, cu implicații la nivel global. Luni dimineață, prețul petrolului a luat-o razna, remarcă Mediafax. La câteva ore de la producerea acestui incident, țițeiul deja se vindea cu 1% mai mult pe burse. Cât costă țițeiul Brent Centrala nucleară de la Barakah (Emiratele Arabe Unite) a devenit ținta unui atac cu o dronă. Incidentul a provocat un incendiu la un generator electric aflat în exteriorul facilității. Iar efectele pe bursele din întreaga lume s-au simțit imediat. Prețul petrolului a crescut cu peste 1% la câteva ore de la atac. Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 1,36 dolari, respectiv 1,24%, ajungând la 110,62 dolari pe baril. Și țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit, fiind tranzacționat la 107,26 dolari pe baril, în creștere cu 1,84 dolari, adică 1,75%. Atacul asupra centralei nucleare de la Barakah a avut loc duminică după-amiaza, 17 mai. Biroul de Comunicare de la Abu Dhabi a confirmat incidentul la scurtă vreme. India și-a manifestat îngrijorarea în legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune. De altfel, întreaga comunitate regională din Golf l-a catalogat drept „extrem de periculos”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Emiratele Arabe au început să strecoare petroliere încărcate cu țiței prin Strâmtoarea Ormuz. La ce metode au recurs pentru a evita atacurile iraniene Avertisment în legătură cu stocurile globale de petrol, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. Rezervele se apropie de cel mai scăzut nivel Grecia condamnă acțiunile militare ale armatei ucrainene în Marea Ionică și Mediterană. O dronă a eșuat pe Insula Lefkada Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în „hub regional”, dar țara nu este nici măcar independentă energetic Energie ieftină pentru români, una dintre măsurile AUR pentru repararea erorilor guvernului Bolojan
India și Suedia au semnat un parteneriat strategic. Comerțul dintre cele două țări s-ar putea dubla în următorii cinci ani
Suedia și India au anunțat semnarea unui acord de parteneriat strategic care propune dublarea comerțului și investițiilor bilaterale în următorii cinci ani, potrivit Euractiv. Anunțul a fost făcut după întâlnirea dintre premierul suedez Ulf Kristersson și premierul indian Narendra Modi. Noul acord a venit după semnarea unui alt acord, de liber schimb, dintre Uniunea Europeană și India, în luna ianuarie. La conferința de presă au participat și Ursula von der Leyen și Narendra Modi. „Avem ambiția comună de a dubla comerțul și investițiile noastre bilaterale în termen de cinci ani, cu viteza actuală”, a declarat Kristersson. Premierul suedez a adăugat, legat de acest subiect, că obiectivul ar putea fi atins chiar mai repede decât este estimat în prezent. „De fapt, cred că ar putea deveni realitate chiar mai devreme.”, a precizat Ulf Kristersson. În acest moment, schimburile comerciale dintre cele două state sunt estimate la aproximativ 7,75 miliarde de dolari anual. Totodată, Narendra Modi a explicat că noul parteneriat va include mai multe domenii strategice. „În cadrul acestui parteneriat, vom avansa pe piloni cheie, cum ar fi tranziția verde, apărarea, tehnologiile emergente și legăturile interpersonale”, a declarat liderul indian. Cele două state vor colabora și în domenii precum securitatea, inteligența artificială, tehnologia spațială și dezvoltarea noilor tehnologii. De asemenea, agențiile spațiale din India și Suedia au semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea unui instrument care va face parte din misiunea Venus Orbiter. În cadrul evenimentului, Ursula von der Leyen a anunțat că acordul dintre Uniunea Europeană și India ar urma să fie semnat până la finalul anului. „Dar comerțul este doar jumătate din ecuație. Următorul nostru pas trebuie să fie să încheiem un acord de investiții.”, a spus șefa Comisiei Europene. Von der Leyen a precizat, de altfel, că alt obiectiv ar fi întărirea relațiilor economice, în acest context internațional în care lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid, iar securitatea economică devine vitală. „Și aceasta este piesa lipsă din puzzle-ul cooperării noastre economice consolidate, mai ales într-o lume în care lanțurile de aprovizionare sunt remodelate, iar securitatea economică ne provoacă ca niciodată.”, a precizat aceasta. Vizita face parte din turneul european al lui Narendra Modi. Premierul indian va continua deplasarea în Norvegia, unde va participa la un summit cu țările nordice, iar ultima oprire va fi în Italia, unde se va întâlni cu premierul Giorgia Meloni.
Doi afaceriști corupți din Bacău au fraudat fonduri europene! Fiecare membru al familiei administrează câte o societate!
Doi afaceriști din Bacău au fraudat banii din fonduri europene. Dosarul lor se află pe rolul Tribunalului Iași Doi afaceriști corupți din Bacău au fraudat 200.000 de euro din fonduri europene pentru o fabrică. Aproape toți membrii familiei inculpatului Dumitru Pascariu administrează câte o societate, astfel că așa ar fi fost pusă la cale acțiunea frauduloasă. O martoră a relatat detalii importante în fața magistraților. Doi afaceriști corupți din Bacău au fraudat fonduri europene! În cauză sunt inculpați Silviu Constantin Gherasim, Dumitru Pascariu și societatea Ama Fashion Line SRL, acuzațiile vizând modul în care au fost utilizate fondurile europene destinate modernizării unei fabrici de confecții. Potrivit informațiilor prezentate în instanță și datelor existente în dosar, proiectul finanțat din fonduri europene a fost derulat prin intermediul societății Timotex Sport SRL, companie aflată în anturajul de afaceri al familiei Pascariu. Investiția viza achiziționarea unor utilaje pentru producția de confecții textile, în cadrul unui contract de finanțare europeană încheiat în anul 2017. La termenul din 12 mai a fost audiată martora Marilena Bucur, care a relatat detalii importante. Aceasta este de profesie economist, lucrând în cadrul companiei Timotex Sport SRL. Femeia a oferit detalii despre relațiile dintre inculpați, modul în care s-au realizat achizițiile de utilaje și transferul acestora către Ama Fashion Line SRL. „Am avut calitatea de economist la societatea Timotex Sport SRL, al cărei administrator era inculpatul Silviu Constantin Gherasim, ajutat de Dumitru Pascariu”, a declarat martora în fața instanței. S-au achiziționat utilaje cu banii obținuți din fonduri europene Potrivit acesteia, proiectul european a presupus achiziția de utilaje pentru industria textilă, iar cererile de plată au fost depuse în perioada 2018-2019, când au fost efectuate și plățile din fonduri europene. Martora a susținut că de achiziția utilajelor s-au ocupat direct inculpații Silviu Constantin Gherasim și Dumitru Pascariu. Declarația acesteia a reliefat și legăturile apropiate dintre persoanele implicate și societățile comerciale menționate în dosar. Martora a afirmat că firmele erau administrate de membri ai familiilor celor doi inculpați, iar relațiile dintre aceștia erau foarte apropiate. Conform mărturiei, după izbucnirea pandemiei de COVID-19, activitatea societății Timotex Sport SRL s-a redus considerabil, veniturile au scăzut, iar o parte dintre angajați au fost concediați colectiv. În acest context financiar dificil, au apărut probleme privind respectarea obligațiilor asumate prin contractul de finanțare europeană. Martora a precizat că, în ianuarie 2023, reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) l-au contactat pe Silviu Constantin Gherasim, pentru a-i comunica faptul că termenul contractual de monitorizare și menținere a investiției era de cinci ani și că obligațiile asumate nu ar fi fost respectate. „Știu că pe durata de valabilitate a contractului trebuiau ca toate condițiile de exigibilitate să fie menținute, iar utilajele achiziționate prin fonduri europene nu puteau fi înstrăinate”, a arătat martora. Au vândut utilajele în mod ilegal Un aspect esențial al declarației a vizat modul în care utilajele cumpărate prin proiectul european ar fi fost transferate către Ama Fashion Line SRL. Marilena Bucur a afirmat că, din cauza dificultăților financiare, utilajele au fost vândute către această societate de către inculpați. „Din cauza dificultăților financiare, utilajele achiziționate în cadrul proiectului de finanțare au fost vândute către Ama Fashion Line SRL de către inculpați”, a spus martora. Aceasta a menționat că documentele de vânzare au fost semnate de Silviu Constantin Gherasim și, posibil, și de ea, însă nu își mai amintește exact toate detaliile. De asemenea, martora a precizat că nu cunoaște dacă prețul tranzacției a fost unul sub valoarea pieței. Totodată, declarația a scos la iveală faptul că pentru contribuția proprie necesară implementării proiectului european ar fi fost folosiți bani proveniți de la Dumitru Pascariu. În fața instanței, s-a discutat și despre dizolvarea societății Timotex Sport SRL, care ar fi fost radiată spre finalul anului 2022. Martora a precizat că nu s-a ocupat de aceste proceduri și că alte persoane au gestionat activitățile legate de închiderea firmei. AFIR a constatat nereguli Concluziile inspectorilor AFIR indică existența unor legături între societățile implicate și posibila creare a unor „condiții artificiale” pentru obținerea finanțării europene. Conform informațiilor apărute anterior în spațiul public, inspectorii au reținut că Ama Fashion Line SRL avea punctul de lucru într-un spațiu aparținând Timotex Sport SRL și că cele două firme erau administrate de rude și apropiați ai familiei Pascariu. De asemenea, s-a constatat că Ama Fashion Line primea materie primă de la Timotex Sport SRL și, ulterior, livra produse finite către aceeași companie. Inspectorii au apreciat că aceste relații comerciale și administrative indicau o coordonare între entitățile implicate. „Din coroborarea acestor indicatori există indicii clare care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane juridice”, au consemnat inspectorii AFIR în documentele aflate la dosar. În dosar sunt investigate fapte privind deturnarea de fonduri europene și folosirea de documente ori relații comerciale considerate incompatibile cu regulile de acordare a finanțărilor. Prejudiciul estimat de procurorii europeni depășește 200.000 de euro. Doi afaceriști corupți din Bacău au fraudat 200.000 de euro din fonduri europene.
Culisele scandalului Moldova – Eurovision. Șeful Teleradio-Moldova explică, pentru Gândul, ce s-a întâmplat și cum au acordat jurații moldoveni scor mic României
Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova (TRM), compania publică responsabilă de organizarea Eurovision din partea Republicii Moldova, a explicat, duminică, pentru Gândul, culisele scandalului izbucnit după finala Eurovision 2026, în care România a primit doar 3 puncte din partea juriului din țara vecină. Șeful TRM spune că a fost „suprins” de decizia juriului din Republica Moldova. Directorul general al Teleradio-Moldova a explicat, pentru Gândul, cum a fost format juriul. El spune că atunci când a ales jurații instituția a respectat regulamentul EBU, care organizează Eurovision. „Sunt niște criterii foarte precise pe care trebuie să trebuie să le urmăm și ele aparțin organizației care organizează Eurovisionul – Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune (UERT). În regulamentul UERT scrie că doi membri ai juriului din șapte trebuie să aibă între 18 și 25 de ani. Sunt criterii care pot fi îndeplinite într-un anumit mod. Noi ne-am dorit să avem un juriu independent, pentru că avem obligații din acest punct de vedere”, a declarat șeful TRM pentru Gândul. Foto: Facebook / Vlad Țurcanu Rezultatul juriului nu reprezintă poziția TRM Șeful instituției a subliniat că votul juriului nu reprezintă poziția Companiei Teleradio-Moldova. „Nu ne permite regulamentul să comentăm decizia juriului, dar există toate temeiurile pentru a porni o asemnea revoltă, pe care am văzut-o pe rețele aseară și astăzi. Foarte multă lume, atât din România, cât și din Republica Moldova, a fost jignită de acest vot al juriului, care nu știu cum a fost, tehnic sau de altă natură, dar e așa cum l-ați văzut. Acest rezultat nu reprezintă poziția instituției. Și noi, la TRM, care suntem o instituție publică, am încercat în ultimii ani să acordăm încredere unor oameni și subdiviziuni pe care le avem în instituție, care să obțină un anumit grad de autonomie. Nu întotdeauna au fost satisfăcuți de ceea ce a rezultat din încrederea pe care eu, ca manager al acestei instituții, am acordat-o”, a precizat Vlad Țurcanu. El a vorbit și despre existența unor curente anti-românești în Republica Moldova, însă spune că majoritatea moldovenilor rezonează cu valorile românești. „În Republica Moldova există un anumit tip de societate și puseurile anti-românești nu au dispărut cu totul. În același timp, există o majoritate, după percepția pe care o avem noi aici, a societății care deja rezonează cu toate valorile românești și nu mai acceptă tacit să fie înșelată în ceea ce ține de România, pentru că toată lumea, majoritatea din societatea noastră, a înțeles că fără România ar fi fost pierdută în vremurile grele pe care le-a traversat Republica Moldova. Pentru generațiile mai tinere au contat anii aceștia de libertate din ultimele două decenii”, a adăugat el. Presiuni asupra juraților? Întrebat dacă suspectează existența unor presiuni asupra juraților, Andrei Țurcanu a spus că toate procedurile necesare pentru a asigura corectitudinea votului au fost respectate. Mai mult, la vot a asistat și un notar. „Această reacție nu ne avantajează nici pe noi, cei de la Teleradio Moldova, pentru că am fost puternic contestați pentru decizia unui juriu, decizie pe care noi nu am putut și nu am vrut să o controlăm, pentru că nu așa funcționează o instituție publică și nu așa înțelegem raporturile cu Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune. Am evitat să ne ducem la un membru al juriului și să-i spunem cum să noteze. Mai ales că, pentru corectitudinea procesului, am evitat orice ingerință și acolo a asistat un notar care să prevină asemenea intervenții în activitatea juriului”, mai spune el. „Viitorul Republicii Moldova este împreună cu România” „Eu cred că acest episod amar va ajuta multă lume să înțeleagă că viitorul Republicii Moldova este împreună cu România. Doar că aceste diferențe care transpar la răstimpuri arată că, totuși, nu va fi simplu. Este un episod care ar trebui să ne dea de gândit pe termen scurt și mediu”, a conchis Vlad Țurcanu. Moment dramatic la Eurovision 2026. Prezentatoarea televiziunii din R. Moldova a izbucnit în lacrimi după ce a anunțat doar 3 puncte pentru România Eurovision s-a lăsat cu scandal. Stupoare după ce Moldova a oferit României doar 3 puncte. Cui au dat moldovenii punctaj maxim
Cannes / La 8 ani după #MeToo, Cate Blanchett numără 10 femei la 75 de bărbați în fiecare dimineață
La un deceniu după ce mișcarea #MeToo a zguduit industria cinematografică, actrita australiană Cate Blanchett spune că progresul a fost superficial și de scurtă durată, relatează luni dimineață presa de specialitate. „A fost ucis foarte repede, ceea ce cred că este interesant”, a declarat ea duminică, într-o conversație amplă desfășurată la Festivalul de Film de la Cannes. Blanchett a vorbit deschis despre persistența inegalității de gen pe platourile de filmare, invocând propria experiență curentă: „Încă lucrez pe platouri și fac numărătoarea personalului în fiecare zi. Sunt 10 femei și 75 de bărbați în fiecare dimineață.” Actrita a recunoscut că îi place să lucreze cu bărbați, dar a subliniat că omogenitatea are un cost artistic real. „Glumele devin la fel. Devine plictisitor pentru toată lumea când intri într-un loc de muncă omogen. Cred că are un efect asupra muncii.” Opt ani mai târziu. Ce s-a ales de protest? Declarațiile vin la opt ani distanță de la unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate feminină din istoria festivalului. În 2018, când era președinta juriului la Cannes, Blanchett a urcat pe treptele Palais des Festivals alături de alte 81 de femei – număr care reprezenta exact câte regizoare fuseseră selectate în competiția oficială față de 1.866 de regizori bărbați în aceeași perioadă. Ironic, chiar în acel an, festivalul fusese criticat pentru că includea doar trei filme regizate de femei în selecția oficială de 21 de titluri. Blanchett apărase atunci festivalul, afirmând că schimbarea „nu se va întâmpla peste noapte”. Opt ani mai târziu, tonul ei este vizibil mai sumbru. Blanchett nu a fost singura voce la Cannes pe această temă în weekend Actrita Julianne Moore a vorbit sâmbătă, la o conferință Kering Women in Motion, despre aceeași realitate – dar cu o nuanță ușor diferită. Moore a declarat că lucrurile s-au îmbunătățit față de acum un deceniu, amintind că în jurul anului 2016 era una dintre doar două femei de pe un platou de filmare. „Îmi amintesc că am fost pe un platou unde singurele femei eram eu și a treia asistentă de cameră. Era momentul în care Hillary Clinton a pierdut alegerile și amândouă eram devastate”, a spus Moore. „Cu siguranță am văzut o reprezentare mai mare a genului în echipe față de atunci.” Cele două perspective nu se exclud reciproc – și împreună conturează o imagine a unei industrii care s-a mișcat, dar nu suficient și nu uniform. Activism, cinematografie și, de fapt, nimic Dincolo de declarațiile despre egalitatea de gen, Blanchett a anunțat la Cannes că va juca în următorul film al regizorului Brady Corbet – realizatorul lungmetrajului premiat „The Brutalist” -, un proiect a cărui acțiune se petrece în anii 1970, alături de Selena Gomez și Michael Fassbender. O alegere care, în contextul discuției despre reprezentare, nu e lipsită de ironie: Blanchett, una dintre cele mai vocale susținătoare ale femeilor din industrie, va juca din nou sub bagheta unui regizor bărbat, într-un film dominat de nume masculine. Industria, pare să spună ea însăși, e complicată.
Sub spectrul scientometriei și al dictonului to publish or to perish O nouă industrie
Înainte de a discuta despre presiunea de a publica, despre clasamente, taxe, reviste sau indicatori, merită explicat ce înseamnă publicarea unui articol științific. „A publica” poate părea simplu: scrii un text, îl trimiți unei reviste și, dacă este acceptat, apare online. În realitate, procesul este mai lung, mai tehnic și, în forma lui ideală, construit tocmai pentru a filtra erorile, exagerările și concluziile insuficient susținute. Un articol științific poate avea mai multe forme. Cele mai cunoscute sunt articolele originale, în care autorii prezintă date noi obținute printr-un studiu propriu. Există apoi articolele de tip review, care sintetizează literatura existentă pe o anumită temă, fără a produce neapărat date noi. În medicină sunt frecvente și raportările de caz, utile atunci când descriu situații rare sau evoluții clinice neobișnuite. La acestea se adaugă meta-analizele, editorialele, scrisorile către editor, comunicările scurte sau articolele metodologice. Nu toate au aceeași greutate, același scop sau aceeași dificultate. Drumul unui articol începe, înainte de scriere: cu o întrebare de cercetare clară, o metodologie adecvată, colectarea și analiza datelor, apoi interpretarea rezultatelor. Abia ulterior manuscrisul este redactat într-o formă standardizată: introducere, metode, rezultate, discuții și concluzii. Urmează alegerea revistei, un pas mai important decât pare. Autorii trebuie să țină cont de domeniul revistei, publicul țintă, vizibilitate, timp estimat până la publicare, tipul de peer review și, în multe cazuri, taxele de publicare. Aceste etape sunt descrise frecvent ca parte a parcursului standard al publicării științifice. După trimiterea manuscrisului, revista face o primă evaluare editorială. Unele articole sunt respinse direct, fără a ajunge la etapa de review. Dacă trec de această etapă, ele ajung la peer review: evaluarea de către alți specialiști din domeniu. Cei care fac revizia pot recomanda acceptarea, revizii minore, revizii majore sau respingerea articolului. De cele mai multe ori, acceptarea directă este rară. Forma finală a unui articol este rezultatul uneia sau mai multor runde de comentarii, răspunsuri și modificări. În forma sa bună, peer review-ul nu este o pedeapsă, ci o etapă intelectuală. Uneori, articolul devine semnificativ mai bun după peer review. Alteori, însă, procesul poate fi lent, inegal sau arbitrar, dependent de disponibilitatea, competența și buna-credință a unor evaluatori anonimi. De aici începe zona gri: același mecanism care ar trebui să protejeze calitatea științei poate deveni, în practică, un proces imprevizibil, birocratic și uneori frustrant. Tocmai pentru că publicarea științifică este esențială pentru progresul cunoașterii, felul în care ea este evaluată, grăbită, monetizată sau transformată în indicator administrativ merită discutat cu atenție. Problema nu este publicarea în sine, ci momentul în care publicarea încetează să mai fie un mijloc de comunicare a cunoașterii și devine o monedă de schimb într-un sistem al promovărilor, granturilor și clasamentelor. Presiunea scientometrică nu a apărut pur și simplu. Ea este produsul unui sistem academic în care promovările, granturile, finanțările și chiar supraviețuirea profesională depind de ritmul/cantitatea de publicații. În multe domenii, mai ales pentru cercetătorii tineri și doctoranzi, numărul de articole a devenit esențial. Revistele considerate „consacrate”, cu procese editoriale mai lente, pot întârzia luni întregi între recenzii succesive, uneori peste durata unui proiect sau peste termenele administrative ale unei teze de doctorat (cunoaștem cazuri reale și ne confruntăm activ cu acestea). În acest context, tentația platformelor cu publicare rapidă nu mai ține doar de comoditate sau oportunism, ci și de presiunea birocratică a sistemului academic însuși. Dincolo de cifrele spectaculoase ale producției științifice, apare însă o întrebare incomodă: cât din această activitate se transformă în inovație reală, transfer tehnologic sau impact social concret? Numărul mare de articole nu garantează automat progresul științific relevant pentru societate. O cultură academică orientată excesiv spre indicatori cantitativi riscă să încurajeze fragmentarea rezultatelor, hiperproducția de manuscrise și optimizarea pentru metrici, în detrimentul cercetării. Marile edituri percep adesea taxe de publicare mari, iar accesul la unele jurnale foarte prestigioase funcționează prin mecanisme informale de vizibilitate academică, rețele profesionale și invitații. În acest peisaj, granița dintre „prestigiu” și „industrie” devine uneori mai puțin clară decât pare la prima vedere. Tot mai multe inițiative internaționale încearcă să corecteze această dependență de metrici brute. Coalition for Advancing Research Assessment propune o evaluare mai nuanțată a cercetării, care să țină cont de conținutul și relevanța contribuțiilor, nu doar de numărul articolelor sau de scorurile scientometrice. În teorie, direcția este deja asumată de multe instituții și organisme de finanțare. În practică, însă, cultura academică rămâne încă puternic dependentă de cifre, clasamente și praguri administrative ușor de cuantificat. La nivel global, publicarea științifică traversează o perioadă de expansiune fără precedent. Analize recente bazate pe baza de date Clarivate arată că numărul articolelor indexate în Web of Science a crescut de la aproximativ 1,7 milioane în 2015 la peste 2,5 milioane în 2024. Dacă sunt incluse toate tipurile de publicații științifice, totalul depășește 3 milioane de lucrări anual și din acest clasament nu excludem România, pentru că și la noi se publică foarte mult. Și dacă ar fi să discutăm despre bani, în ultimele două decenii, publicarea științifică open access a devenit nu doar un model academic alternativ, ci o industrie globală de miliarde de dolari. Estimările recente arată că piața open access a generat aproximativ 1,9 miliarde USD în 2023 și peste 2,1 miliarde USD în 2024, cu proiecții care depășesc 3 miliarde USD până în 2028. O parte importantă a acestor venituri provine din taxele de publicare plătite de autori (APC – article processing charges), iar principalele edituri prezente aici sunt MDPI, Frontiers și Wiley – aceasta din urmă consolidându-și poziția prin achiziția editurii Hindawi pentru aproape 300 milioane USD în 2021. Pare că mulți cercetători nu-și vor face un credit ipotecar pentru o casă, ci un credit de „nevoi academice”. Poate cea mai dificilă concluzie este că sistemul actual produce simultan și excelență autentică, și comportamente oportuniste. Între „insulele de excelență” și „oceanul de mediocritate” există o zonă vastă de nuanțe, compromisuri și adaptări la reguli uneori contradictorii. Cercetătorii sunt încurajați să publice mult, rapid și vizibil, dar în același timp sunt criticați pentru exact aceste mecanisme de adaptare. În lipsa unei reforme coerente a
Băsescu a comentat informația Gândul conform căreia Delia Velculescu ar putea fi numită premier de Nicușor Dan: Poate găsește un bărbat țeapăn
Traian Băsescu a comentat duminică seară, la România TV, informația Gândul conform căreia Delia Velculescu ar putea fi numită premier de Nicușor Dan: „Să găsească un bărbat țeapăn”. „(Președintele-n.r.) va trebui să aibă măcar două partide care să spună… «Uite, îl vrem pe ăsta!”. Sau ideea că va pune un tehnocrat. Păi, în acel moment, este responsabil total pentru cum se va guverna și nu cred că e treaba președintelui”, a afirmat fostul președinte al României. Traian Băsescu (s) / FOTO – Captură video: România TV El a făcut referire, de asemenea, și la numele doamnelor aflate pe lista scurtă de tehnocrați. „Știți că nu sunt împotriva doamnelor, Doamne ferește”… Dar cred că trebuie un bărbat cu nervii tari. Momentul e foarte dificil. (…) Nici doamna Dragu (Anca Dragu – n.r.). Să își vadă de treaba ei, ca e mare căciula pentru dânsa. Nici Delia Velculescu. Poate găsește un bărbat țeapăn (președintele Nicușor Dan-n.r.)”, a afirmat Traian Băsescu, la România TV. Autorul mai recomandă: Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Băsescu îl pulverizează pe Bolojan: „Și ei sunt la fel de șobolani, chiar dacă acționează un întrerupător” Traian Băsescu îl compară pe Ilie Bolojan cu Călin Georgescu: „A fost Georgescu Mesia, s-a răsuflat, s-a inventat alt Mesia: Mesia Bolojan” Traian Băsescu despre cumpăna politică PNL. Cătălin Predoiu, ”un PSD-ist fără carnet”. Dan Motreanu, „liberal 100%” Băsescu cere refacerea coaliției de guvernare: „Viitorul premier nu trebuie să fie un pesedist cu carnet liberal”
Texas / Val de atacuri armate în Austin: ținte aleatorii, inclusiv stații de pompieri, patru răniți
Cel puțin zece atacuri armate aleatorii au semănat panica în Austin, statul american Texas, în cursul weekendului, rănind patru persoane și determinând autoritățile să emită duminică un ordin de adăpostire pentru locuitorii din sudul capitalei statului, relatează AP. Ordinul a fost ulterior ridicat după reținerea a doi dintre cei trei suspecți. Împușcăturile au avut loc sâmbătă noapte și duminică dimineață, două dintre ele vizând stații de pompieri. O persoană a suferit răni grave, iar alte trei au fost rănite ușor, a declarat șefa poliției din Austin, Lisa Davis. „Nu avem niciun motiv anume identificat. Aceste acțiuni par a fi aleatorii”, a declarat un oficial al orașului. Potrivit anchetatorilor, suspecții furau vehicule pe măsură ce se deplasau, pentru a induce în derută poliția. Au folosit cel puțin patru mașini diferite pe parcursul atacurilor. Poliția i-a descris pe suspecți ca fiind bărbați albi sau hispanici, aparent adolescenți, și a publicat capturi de ecran dintr-o înregistrare video pentru a-i identifica. Doi dintre aceștia se află în arest, în timp ce căutările pentru al treilea continuă.