Explozii la o bază militară rusă. Ucraina ar fi lovit avioane folosite pentru lansarea rachetelor supersonice Kinjal
În urma exploziilor, în zona bazei aeriene Savasleika, din regiunea Nijni Novgorod, au fost observate incendii, potrivit canalului Exilenova Plus, citat de The Kyiv Independent. Mai multe explozii au fost raportate și în orașul rus Samara. Canalul a susținut că atacul a fost efectuat cu rachete ucrainene Flamingo. Între timp, canalul Supernova Plus a afirmat că o rachetă balistică rusească Oreșnik a lovit o importantă unitate de proiectare și producție aerospațială. Samara se află la aproximativ 800 de kilometri de granița Rusiei cu Ucraina, în timp ce baza aeriană Savasleyka este situată la aproximativ 660 de kilometri de Ucraina. Rusia lansează în mod repetat atacuri asupra civililor ucraineni de la numeroase baze aeriene și obiective militare. Un atac rusesc cu rachete balistice, pe 8 august, a ucis patru persoane, inclusiv un copil de trei ani, în capitala Ucrainei și în regiunea Kiev. Un alt atac cu rachete balistice, pe 5 august, a ucis 17 persoane. Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din adâncul teritoriului Rusiei și din teritoriile ocupate, în încercarea de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În noaptea de joi spre vineri, forțele ucrainene au lovit portul Ust-Luga din regiunea rusă Leningrad, avariind două instalații de procesare și provocând un incendiu, a anunțat Statul Major General al Ucrainei. Portul este unul dintre cele mai mari porturi ale Rusiei la Marea Baltică și găzduiește un terminal petrolier care reprezintă un important punct de export pentru țiței și produse petroliere. Complexul rafinăriei petroliere Gazprom Neftekhim Salavat, din Republica Bașkortostan, Rusia, a fost lovit de forțele ucrainene în noaptea de 13 august, a anunțat Statul Major General.
Șoferul ghinionist care a dat mită unui polițist a fost condamnat! Ce pedeapsă a primit bărbatul
Marinică Ursache este șoferul care a vrut să scape de răspundere în fața unui polițist, oferindu-i mită, dar care a ajuns să fie condamnat la închisoare. Bărbatul i-a oferit 300 de euro agentului care îl oprise în trafic, constatând că acesta conducea sub influența băuturilor alcoolice pe drumurile publice. Ieșeanul a fost nemulțumit de condamnare, motiv pentru care a formulat apel. Șoferul ghinionist care a dat mită unui polițist a fost condamnat! Marinică Ursache, șoferul care a fost condamnat în primă instanță după ce a oferit 300 de euro unui agent de poliție pentru a scăpa de răspunderea penală, contestă pedeapsa primită. La data de 13 august 2026, pe rolul Curții de Apel Iași s-a desfășurat al doilea termen în faza de apel, cale de atac introdusă de Marinică Ursache. Instanța de judecată nu a intrat însă în analiza apelului, stabilind un nou termen pentru data de 25 septembrie 2026, la ora 12:00. Potrivit încheierii de ședință, cauza a fost amânată în urma unei solicitări formulate de apărătorul inculpatului. „Amână judecarea cauzei şi stabileşte termen la data de 25.09.2026, ora 12:00, faţă de cererea de amânare formulată de apărătorul inculpatului”, se arată în documentul instanței. Marinică Ursache a ajuns să fie condamnat după ce, potrivit acuzațiilor și faptelor recunoscute în fața instanței de fond, a oferit suma de 300 de euro unui agent de poliție. Scopul era acela de a-l determina pe polițist să îl scutească de răspunderea penală, după ce inculpatul fusese depistat conducând sub influența băuturilor alcoolice pe drumurile publice. Bărbatul și-a recunoscut faptele În cursul procesului desfășurat la Tribunalul Iași, Ursache a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și a solicitat judecarea cauzei prin procedura simplificată a recunoașterii învinuirii. Înainte de pronunțarea sentinței, inculpatul s-a aflat succesiv sub măsuri preventive mai restrictive. De la data de 8 decembrie 2025, acesta se afla sub control judiciar, după ce anterior fusese arestat preventiv și, ulterior, plasat în arest la domiciliu. În luna mai, Tribunalul Iași a pronunțat sentința prin care Marinică Ursache a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Instanța nu a dispus executarea efectivă a pedepsei în penitenciar, ci a suspendat executarea acesteia sub supraveghere. „Condamnă pe inculpatul Ursache Marinică la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi se va stabili un termen de supraveghere de 2 ani”, se arată în hotărârea Tribunalului Iași. Șoferul nemulțumit a formulat apel Deși pedeapsa a fost suspendată sub supraveghere, soluția primei instanțe nu a fost acceptată de inculpat, care a formulat apel. Prin urmare, dosarul a fost înaintat Curții de Apel Iași, unde urmează să fie analizată hotărârea Tribunalului. În fața primei instanțe, apărarea a solicitat o pedeapsă cât mai redusă, invocând faptul că inculpatul este o persoană integrată în societate și că incidentul reprezintă o faptă izolată. De asemenea, procurorul a solicitat o pedeapsă orientată spre limitele minime și suspendarea executării acesteia sub supraveghere, precum și confiscarea sumei de 300 de euro oferite agentului de poliție. În prezent, verdictul Tribunalului Iași nu este definitiv. Apelul formulat de Marinică Ursache va fi analizat de Curtea de Apel Iași, iar următorul termen este programat pentru 25 septembrie 2026, la ora 12:00. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, în limitele prevăzute de lege. Șoferul ghinionist din Iași care a dat mită unui polițist după ce a fost prins conducând sub influența băuturilor alcoolice a fost condamnat.
O revoltă a celor mai periculoși pușcăriași, înăbușită în ultimul moment
Un grup de deținuți încarcerați la Penitenciarul Giurgiu în condiții de maximă siguranță ar fi organizat o revoltă în care doreau să atragă o parte dintre cei mai violenți pușcăriași, toți cu pedepse grele. Motivul răzmeriței se paza pe scandalul public declanșat de cazul deținutului cu probleme psihice băgat în comă de patru polițiști de penitenciare care făceau parte din grupa de intervenție rapidă a închisorii. Condamnat la 1 an și 11 luni de detenție pentru conducere fără permis, Claudiu Ștefan Brudar era unul dintre deținuții problemă din sistemul penitenciar, motiv pentru care, în ciuda pedepsei ușoare, trebuia ținut în condiții de maximă siguranță. Închis de mai multe ori, inclusiv pentru trafic de droguri, Brudar avea la activ și mai multe acte de ultraj, în condițiile în care obișnuia să-i lovească pe angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și chiar să le arunce cu urină pe haine. Acest tip de comportament al deținutului avea să-l coste scump după ce, în august, patru luptători ai grupei de intervenție rapidă l-au bătut până i s-a oprit inima și a fost resuscitat de medici iar apoi internat la terapie intensivă. Liderii revoltei, transferați de urgență Povestea reținerii celor patru polițiști de penitenciare a fost intens mediatizată de toate televiziunile de știri, motiv pentru care informația a ajuns și la deținuți. Surse din cadrul ANP au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că mai mulți lideri din rândul deținuților închiși la Giurgiu s-ar fi unit și ar fi reușit, împreună, să mobilizeze un număr mare de condamnați cu pedepse grele. Aceștia ar fi plănuit să declanșeze o revoltă de mari proporții, în timpul căreia să se baricadeze în camere, să refuze hrana, să lovească gratiile și eventual chiar să incendieze unele piese materiale textile sau piese de mobilier. Fotografie cu caracter ilustrativ Sursele Gândul au precizat că planul acestor lideri ai deținuților ar fi fost dejucat de autorități, care au aflat precis inclusiv cine sunt persoanele care au început să mobilizeze condamnații, dintre care unii erau autori de fapte foarte grave. Ca urmare, toți capii revoltei ar fi fost urcați în dube și transferați, urgent, la penitenciare diferite, iar răzmerița a fost înăbușită din fașă.
Biologia Somnului (23): Metabolismul nu doarme. Ce se întâmplă în organism în timp ce ne odihnim
În articolul precedent am descoperit că somnul joacă un rol important în sănătatea cardiovasculară. În timpul somnului profund, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad, iar sistemul cardiovascular beneficiază de o perioadă esențială de recuperare. Am văzut astfel că somnul nu înseamnă doar odihnă, ci și un timp prețios în care organismul își protejează inima. În acest articol, mergem mai departe și explorăm o legătură poate mai puțin intuitivă: relația dintre somn și metabolism. Vom descoperi cum durata și calitatea somnului pot influența modul în care organismul reglează glicemia și răspunde la insulină, dar și senzația de foame, apetitul și chiar alimentele pe care le găsim mai greu de refuzat atunci când suntem obosiți. Este încă un exemplu al unui principiu care devine tot mai clar pe măsură ce avansăm în această serie: în timp ce noi dormim, organismul continuă să lucreze pentru a și menține echilibrul și pentru a ne proteja sănătatea pe termen lung. Biologia Somnului (23): Metabolismul nu doarme. Ce se întâmplă în organism în timp ce ne odihnim Atunci când vrem să ne menținem greutatea în limite sănătoase sau să reducem riscul de diabet de tip 2, două lucruri ne vin aproape imediat în minte: alimentația și mișcarea. Somnul apare mult mai rar pe această listă. Și totuși, în timp ce dormim, organismul desfășoară o activitate metabolică esențială. Somnul participă la reglarea glicemiei și a apetitului, influențează modul în care celulele răspund la insulină și poate modifica inclusiv felul în care creierul reacționează la alimentele tentante. Atunci când nopțile prea scurte devin o obișnuință, acest echilibru fin începe să se modifice. Somnul și glicemia: o legătură mai importantă decât am putea crede De fiecare dată când mâncăm, glucoza provenită din alimente ajunge în sânge. Ca răspuns, pancreasul eliberează insulină, hormonul care ajută celulele să preia glucoza din sânge și să o utilizeze pentru producerea energiei. Pentru ca acest mecanism să funcționeze eficient, celulele trebuie să răspundă corespunzător la insulină, adică să își păstreze sensibilitatea la insulină. Iar aici intervine somnul. Experimente controlate de laborator, efectuate pe adulți tineri și sănătoși, au arătat că, după mai multe nopți de somn sever restricționat, capacitatea organismului de a gestiona glucoza se poate deteriora, iar sensibilitatea la insulină poate scădea, comparativ cu perioadele în care aceleași persoane dorm suficient. Cu alte cuvinte, același organism poate deveni temporar mai puțin eficient în reglarea glicemiei doar pentru că nu a beneficiat de suficient somn. Dacă sensibilitatea redusă la insulină persistă în timp, menținerea glicemiei în limite normale devine din ce în ce mai dificilă. Acesta este unul dintre mecanismele care pot contribui, alături de numeroși alți factori, la apariția prediabetului și, ulterior, a diabetului de tip 2. Dar povestea nu se oprește aici. Cum ne influențează lipsa somnului apetitul Relația dintre somn și apetit este complexă, însă două dintre substanțele cel mai des studiate în acest context sunt leptina și grelina. Leptina contribuie la semnalele de sațietate, ajutând creierul să recunoască faptul că organismul a primit suficientă energie. Grelina, în schimb, este implicată în stimularea senzației de foame. Unele studii experimentale au observat că restricționarea somnului poate fi asociată cu scăderea nivelului de leptină și creșterea nivelului de grelină. Rezultatul poate fi un context biologic în care senzația de foame devine mai intensă, chiar dacă necesarul energetic real al organismului nu a crescut în aceeași măsură. Cu alte cuvinte, după o noapte prea scurtă, nu este obligatoriu să avem nevoie de mai multă mâncare. Dar putem simți că avem. Iar în creier se petrece ceva și mai interesant. Un creier obosit privește mâncarea diferit Lipsa somnului nu pare să influențeze doar cât de foame ne este, ci și ce alimente ni se par mai atrăgătoare. După un somn insuficient, regiunile cerebrale implicate în mecanismele de recompensă pot deveni mai receptive la alimentele tentante, în timp ce zonele cortexului prefrontal implicate în evaluare, luarea deciziilor și autocontrol pot deveni mai puțin eficiente în reglarea acestor impulsuri. Iar preferințele alimentare se pot schimba. Studiile sugerează că persoanele private de somn nu raportează doar o senzație mai accentuată de foame. Ele tind să fie mai atrase de alimente cu densitate calorică ridicată și foarte apetisante: dulciuri, produse bogate în carbohidrați sau gustări sărate. Este suficient să ne imaginăm o situație obișnuită. După o noapte bună de somn, putem trece pe lângă o farfurie cu prăjituri fără să îi acordăm prea multă atenție. După câteva nopți scurte, aceleași prăjituri pot părea dintr-odată mult mai greu de refuzat. Nu este întotdeauna doar o problemă de voință. Un creier privat de somn poate evalua recompensa oferită de acel aliment în mod diferit. Mai puțin somn, mai puțină mișcare, mai multe pofte Mai există o piesă importantă în acest puzzle. Când suntem obosiți, avem adesea mai puțină energie și motivație pentru activitate fizică. În același timp, putem simți o foame mai intensă și putem deveni mai atrași de alimente bogate în calorii. Astfel, mai multe mecanisme pot începe să acționeze în aceeași direcție: mai puțină mișcare, mai multă foame, pofte mai intense, un control mai dificil al impulsurilor alimentare, o reglare mai puțin eficientă a glicemiei. Privită din această perspectivă, legătura dintre somn, metabolism și greutatea corporală devine mult mai ușor de înțeles. Somnul nu este o soluție magică Este important, însă, să nu transformăm această relație într-o explicație prea simplă. Un somn bun nu determină automat scăderea în greutate, după cum somnul insuficient nu provoacă, de unul singur, obezitate sau diabet. Sănătatea metabolică este rezultatul interacțiunii dintre numeroși factori: predispoziția genetică, alimentația, nivelul de activitate fizică, vârsta, anumite medicamente și afecțiuni medicale, mediul și stilul de viață. Dar cercetările ne arată tot mai clar că somnul face și el parte din această ecuație. Poate că, tocmai de aceea, este timpul să reconsiderăm imaginea tradițională a sănătății metabolice. Alimentația contează. Mișcarea contează. Dar și somnul contează. Somnul nu înlocuiește alimentația echilibrată și nici activitatea fizică. În schimb, poate contribui la crearea condițiilor biologice în care eforturile noastre de a mânca sănătos, de a ne menține activi și de a ne controla greutatea au șanse mai mari să dea rezultate. Data viitoare când ne propunem să ne îmbunătățim metabolismul, să ne controlăm greutatea sau să ne protejăm sănătatea pe termen lung, poate că nu ar trebui să ne întrebăm doar: „Ce ar trebui să mănânc?” sau „Câtă mișcare ar trebui să fac?”. Merită să adăugăm o a treia întrebare, şi anume „Cât de bine dorm?”. Pentru că, noapte de noapte, în timp ce avem impresia că organismul nostru pur și simplu se odihnește, somnul contribuie în tăcere la menținerea unuia dintre cele mai delicate echilibre ale corpului uman. Iar poate că una dintre cele mai importante lecții ale medicinei somnului este tocmai aceasta: sănătatea nu se construiește doar prin ceea ce facem în timpul zilei. Se construiește și prin ceea ce îi permitem
Radu Miruță: De ce cad tot mai multe drone în România
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj după ce, în ultimele zile, pe malurile Dunării și ale Mării Negre au fost găsite mai multe fragmente de drone. Oficialul susține că fenomenul este legat direct de intensificarea fără precedent a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la granița cu România, dar dă asigurări că nu există indicii privind o creștere a riscului pentru populație. Radu Miruță afirmă că numărul tot mai mare de fragmente descoperite în apropierea graniței este consecința directă a intensificării luptelor din Ucraina. „Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră”, a transmis ministrul interimar al Apărării. Peste 100 de drone detectate în 96 de ore, spune Miruță Miruță a prezentat și date privind activitatea militară monitorizată de armata română în ultimele patru zile. „În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, în aceeași perioadă, avioane de luptă NATO au fost ridicate preventiv de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost majorat de nouă ori. „Miroase a explozibil, a praf de pușcă” Deși insistă că populația din România nu este expusă unui risc mai mare, ministrul descrie în termeni direcți realitatea de la granița cu Ucraina. „Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”, a transmis Radu Miruță.
Deputatul Bogdan Cojocaru, un nou atac la Costel Alexe pe tema Institutului de Boli Cardiovasculare de la Miroslava: Mai puțină manipulare de pe câmp și mai multă responsabilitate
Deputatul Bogdan Cojocaru îl critică pe președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, în legătură cu proiectul Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Miroslava. Cojocaru susține că proiectul nu ar fi fost abandonat din motive politice, ci din cauza costurilor foarte ridicate și îi cere lui Alexe explicații privind investițiile din spitalele aflate în responsabilitatea administrației județene. „Un alt „reformist” închipuit, marca Alianței Bolofile: Costel Alexe de la Iași L-am văzut pe domnul Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, filmându-se pe un câmp și încercând să le explice ieșenilor că Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Miroslava nu se mai construiește pentru că eu „l-am tăiat din pix”. Înainte să explic adevărul, am o întrebare simplă pentru domnul Alexe: Ați pus chiuvetele la Spitalul de Copii și ați respectat toate recomandările Ministerului Sănătății? Da, da. Spitalul acela în care au murit șapte copii în contextul unui focar de infecții nosocomiale nedeclarate și unde controalele au identificat inclusiv probleme grave privind condițiile și circuitele din ATI. Acum să vorbim despre Institut. Un institut cu profil similar, pentru boli cardiovasculare și transplant, se construiește la Târgu Mureș, din fonduri PNRR. Diferența este una care trebuie explicată ieșenilor: proiectul propus la Iași ajungea la un cost pe metrul pătrat construit de aproximativ cinci ori mai mare. Nu știu dacă tabla de pe acoperiș urma să fie placată cu aur sau era foarte scumpǎ, dar asemenea diferențe trebuie explicate, nu ascunse în spatele unui videoclip făcut pe un câmp. Dragi ieșeni, proiectele serioase se fac cu responsabilitate, cu bugete fundamentate și cu respect pentru banul public. Nu poți veni cu un proiect care depășește limitele de finanțare, să nu reușești să îi reduci costurile și apoi să dai vina pe alții că „ți l-au tăiat din pix”. Și am și o veste bună! La Iași au început lucrările la Spitalul Regional de Urgență, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură medicală din Moldova. Se construiește. Se vede. Rămâne în urma noastră! Poate și pentru că, din fericire, domnul Alexe nu a avut ocazia să-i calculeze prețul pe metrul pătrat. Așa că, domnule Alexe, mai puțină manipulare de pe câmp și mai multă responsabilitate în spitalele pe care le administrați. Și, înainte de următorul videoclip: puneți chiuvetele în ATI! O să fie bine!”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.
Au crezut că o lucrare a lui Picasso era pierdută pentru totdeauna. Locul în care a fost găsită, neașteptat
Bill DeLind credea că gravura lui Picasso, furată din galeria sa din Milwaukee în 2018, dispăruse pentru totdeauna. Apoi, săptămâna trecută, poliția l-a sunat și i-a cerut să examineze o operă de artă găsită de un proprietar local în timp ce făcea curățenie într-un apartament vacant. DeLind a recunoscut imediat gravura „Torero”, una dintre cele 30 de exemplare cunoscute existente și semnate de Picasso, potrivit AP. „Am fost copleșit. Nu am avut cuvinte. A fost un moment copleșitor”, a declarat DeLind vineri. Autocolantul galeriei sale, DeLind Fine Art Appraisals, era încă pe spatele gravurii înrămate, exact așa cum fusese pus în 2018. „Era într-adevăr a mea. S-a întors de unde a plecat”, a spus DeLind. Tim Dertz, proprietarul apartamentului din Milwaukee, a declarat pentru WISN-TV că a găsit gravura în timp ce făcea curățenie în locuința unei persoane care fusese evacuată. „Nu-mi venea să cred” „Era într-un loc oarecum ciudat, atârnată pe un perete. Părea că fusese acolo foarte, foarte mult timp, pentru că avea mult praf pe partea de sus”, a declarat Tim Dertz pentru postul de televiziune. Dertz i-a arătat lucrarea unui prieten care este comerciant de obiecte de anticariat. Acesta a recunoscut-o ca fiind un Picasso și a spus că pare să fie aceeași operă pe care DeLind o declarase furată în 2018. Dertz a predat-o poliției, iar aceasta l-a contactat ulterior pe DeLind. „Când m-au sunat, nu-mi venea să cred”, a spus DeLind. Departamentul de Poliție din Milwaukee a transmis vineri, într-un e-mail, că termenul de prescripție pentru furt și infracțiunile asupra proprietății este, în general, de șase ani, însă cazul rămâne în curs de investigare. Lucrarea, evaluată între 35.000 și 50.000 de dolari În anul în care a fost furată, lucrarea a fost evaluată la o valoare cuprinsă între 35.000 și 50.000 de dolari, a spus DeLind. El estimează că valoarea nu s-a schimbat prea mult de atunci, însă, având în vedere povestea sa, opera ar putea valora acum aproape 50.000 de dolari. Lucrarea se află în continuare în posesia poliției din Milwaukee, în timp ce clientul care o comandase pentru a fi vândută prin intermediul galeriei sale încearcă să rezolve situația cu compania de asigurări, a spus DeLind. DeLind a mai spus că fostul său partener de afaceri, care a murit în februarie, a fost devastat de furtul din 2018 și suna poliția în fiecare an, la aniversarea crimei, cerând ca dispariția să fie făcută din nou publică, în speranța că Picasso-ul va fi găsit. „Ar fi fost în al nouălea cer. A fost ceva special pentru el”, a spus DeLind.
Incendiu de vegetație uscată la limita județelor Iași și Vaslui
Pompierii militari intervin pentru stingerea unui incendiu de vegetație uscată care se manifestă pe o suprafață de aproximativ 20 de hectare, într-o zonă situată la limita administrativă a comunelor Țibănești și Ipatele, din județul Iași, și Todirești, din județul Vaslui. Pentru gestionarea situației de urgență, din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Iași au fost mobilizate două autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS), cu 10 pompieri militari. La locul intervenției acționează, alături de pompierii militari ieșeni, Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Țibănești și Ipatele, precum și forțe și mijloace din cadrul ISU Vaslui. Echipajele acționează pentru localizarea incendiului, limitarea propagării flăcărilor și lichidarea focarelor, intervenția desfășurându-se pe o suprafață extinsă, la limita celor trei unități administrativ-teritoriale. Misiunea este în dinamică. Vom reveni cu informații în funcție de evoluția intervenției. Reamintim cetățenilor că incendierea vegetației uscate este interzisă, iar utilizarea focului deschis în astfel de condiții poate determina propagarea rapidă a incendiilor, cu riscuri majore pentru populație, gospodării, culturi agricole, fondul forestier și mediul înconjurător. În cazul observării unui incendiu, apelați imediat numărul unic pentru apeluri de urgență 112.
Pensii mai mari pentru românii care au lucrat înainte de 2001. Cine beneficiază și cât poate primi în plus
Românii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară înainte de 1 aprilie 2001 pot beneficia de o majorare a punctajului de pensie. Procentele diferă în funcție de perioada în care au fost plătite contribuțiile și pot ajunge până la 28%. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei, însă suma încasată în plus nu este fixă, ci depinde de punctajele realizate în perioadele respective. Cine poate beneficia de majorarea punctajului Prevederea este inclusă în articolul 143 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și se aplică persoanelor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară. Este important de precizat că ceea ce este cunoscut drept „pensia suplimentară” nu reprezintă, în prezent, o a doua pensie plătită separat. Contribuțiile achitate în vechiul sistem se reflectă în punctajul de pensie, prin majorarea punctajelor lunare aferente perioadelor în care au fost plătite aceste contribuții. Ulterior, punctele suplimentare sunt incluse în numărul total de puncte pe baza căruia se calculează pensia. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, cuantumul pensiei se stabilește prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Ce procente se aplică pentru contribuțiile de 2%, 3% și 5% Pentru persoanele care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3% sau 5%, legea prevede următoarele majorări ale punctajelor lunare: 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 – 31 decembrie 1972; 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 – 31 decembrie 1977; 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 30 iunie 1986; 21% pentru perioada 1 iulie 1986 – 31 octombrie 1990; 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990 – 31 martie 1991; 14% pentru perioada 1 aprilie 1991 – 31 martie 1992; 13% pentru perioada 1 aprilie 1992 – 31 decembrie 1998; 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 31 ianuarie 1999; 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999. Majorări mai mari pentru cei care au contribuit cu 4% Există și o categorie distinctă pentru persoanele care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară. În cazul acestora, Legea nr. 360/2023 prevede o majorare de: 26% pentru perioada 1 iulie 1977 – 31 decembrie 1977; 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 30 iunie 1986. Prin urmare, simplul fapt că o persoană a lucrat înainte de 2001 nu este suficient pentru acordarea majorării. Trebuie verificat dacă aceasta a contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară, cu ce procent și în ce perioadă. Cât poate primi în plus la pensie Majorarea nu se aplică direct asupra pensiei aflate în plată. Procentele prevăzute de lege se aplică punctajelor lunare realizate în perioadele în care au fost achitate contribuțiile. De exemplu, dacă într-o anumită lună un pensionar a realizat un punctaj de 1 punct, iar pentru perioada respectivă se aplică o majorare de 17%, punctajul aferent acelei luni crește cu 0,17 puncte. Aceste puncte suplimentare se adaugă la totalul folosit pentru calcularea pensiei. Cum valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026, fiecare punct suplimentar are o valoare de 81 de lei în calculul pensiei. Astfel, nu există o sumă fixă pe care o primește în plus fiecare pensionar. Valoarea majorării depinde de salariile și punctajele realizate în perioadele pentru care se aplică procentele prevăzute de lege, precum și de durata contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară. Ce perioadă trebuie verificată Pentru pensionarii care vor să afle dacă beneficiază de această prevedere, este necesară verificarea perioadelor în care au fost plătite contribuțiile la Fondul pentru pensia suplimentară și a procentului aferent. În practică, trebuie analizate documentele privind vechimea și contribuțiile realizate până la intrarea în vigoare a noului sistem public de pensii, la 1 aprilie 2001. Prin urmare, persoanele care au lucrat înainte de această dată și au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară pot verifica dacă punctajele lor au fost majorate conform articolului 143 din Legea nr. 360/2023.
O fetiță a ajuns la spital cu elicopterul după un accident cu trotineta. Primarul din Plugari: Siguranța copiilor nu este de negociat!
Un accident grav a avut loc în comuna Plugari, după ce două fete s-au urcat pe aceeași trotinetă și au ajuns să cadă pe carosabil. Fata care conducea trotineta s-ar fi speriat de mașinile care circulau pe drum, s-a dezechilibrat și a pierdut controlul. Fata aflată în spate a căzut mai grav și a avut nevoie de intervenția medicilor. Victima care a necesitat îngrijiri medicale are 13 ani. Pentru preluarea și transportarea acesteia la spital a fost solicitat un elicopter. O fetiță de 13 ani a ajuns la spital cu elicopterul după un accident cu trotineta Primarul comunei Plugari, Mursa Paul, a transmis un mesaj public după accident și le-a cerut părinților să fie mult mai atenți la modul în care copiii folosesc trotinetele și bicicletele, în special pe drumurile publice. „Siguranța copiilor nu este de negociat!”, a transmis edilul, care susține că autoritățile locale au atras atenția de mai multe luni asupra pericolelor la care se expun copiii. Potrivit primarului, în special seara, mai mulți copii circulă cu trotinetele pe drumurile din comună, uneori cu viteză, făcând curse și „drifturi”, inclusiv pe timpul nopții. Acesta subliniază că drumurile județene nu sunt locuri pentru astfel de activități și le cere părinților să nu le permită copiilor să circule cu trotinetele sau bicicletele pe șoselele intens circulate. „Mai bine un copil supărat că nu este lăsat cu trotineta decât un părinte care primește un telefon pe care nu și-ar dori să-l primească niciodată”, a transmis Mursa Paul. În urma accidentului, administrația locală a anunțat și noi măsuri în zonele publice din comună. Accesul cu trotinete și biciclete va fi interzis în parc și în piață, iar autoritățile spun că nu vor mai tolera cursele, deplasarea cu viteză sau „drifturile” printre oameni. Primarul a făcut apel și la respectarea spațiilor publice, după ce în parc și în piață au fost semnalate situații în care oamenii au lăsat în urmă coji de semințe și alte deșeuri. „Părinți, vorbiți cu copiii voștri și supravegheați-i! Viața unui copil valorează infinit mai mult decât o plimbare cu trotineta”, a fost mesajul transmis de primarul comunei Plugari.