Dumitru Prunariu explică detaliile misiunii Artemis II
Singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre momentul în care capsula Orion va atinge astăzi punctul maxim al călătoriei sale în jurul Lunii. Dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO Dumitru Prunariu, inginer aeronautic de profesie, explică importanța acestui zbor care are loc la o distanță record de 406.000 de kilometri de Pământ. Acesta subliniază că, deși scopul este același ca acum 54 de ani, tehnologia de la bord este complet diferită. „Misiunea Artemis II, indiscutabil, este foarte importantă. Este istorică. Pentru prima dată după 54 de ani, un echipaj uman înconjoară Luna, ca să nu mai spun că acum 54 de ani au coborât pe Lună. Deci totul este nou, totul este în teste. Racheta purtătoare este nouă, capsula care duce oamenii spre Lună, de data aceasta, este nouă. O grămadă de lucruri trebuie testate în regim de funcționare efectivă în spațiul cosmic,” a declarat Dumitru Prunariu pentru Gândul. Primele provocări tehnice Acesta a menționat că apar deja mici provocări tehnice specifice, precum defecțiuni la toaletă sau la sistemele de internet prin care astronauții pot trimite e-mailuri direct din spațiul circumlunar. „Până acum au fost testate la sol toate ansamblurile și, uitați, că ajunse în Cosmos, dintr-o dată apar mici probleme. Ba s-a defectat toaleta, ba n-a mai mers alt lucru, de exemplu internetul, pentru că acum se pot transmite e-mailuri direct în spațiul cosmic, chiar în spațiul circumlunar. De asemenea, cu transmisiune prin sistem RENATA, ei vor ajunge la cel mai îndepărtat punct de Pământ la care a ajuns omul vreodată: 406.000 km. Apollo 13, care de asemenea doar a înconjurat Luna și s-a întors pe Pământ din cauza unei defecțiuni, a ajuns la aproximativ 400.000 km. Luna, efectiv, este, din punct de vedere al distanței dintre centrul Pământului și centrul Lunii, la circa 384.000 km.” Omul rămâne neschimbat în fața radiațiilor cosmice Dumitru Prunariu atrage atenția că, deși tehnologia a avansat semnificativ, limitele umane au rămas aceleași. „Din punct de vedere al suportabilității umane, lucrurile stau la fel. Omul este același, nu s-a schimbat genetic, nu s-a transformat. Suportă aceleași suprasarcini la lansare, la reintrarea în atmosferă. Suportă aceleași radiații cosmice în zborul spre Lună, în jurul Lunii și pe drumul înapoi, aceleași transformări în organism, datorate unui spațiu îngust în care stă, indiferent cât de bine antrenat este. Apare un anumit stres, iar faptul că este în imponderabilitate acționează asupra sistemului circulator, asupra mușchilor și oaselor. Astronauții vor trebui să se recupereze din punct de vedere fizic și medical la revenirea pe Pământ.” Dumitru-Dorin Prunariu este singurul cosmonaut român, care a realizat, în luna mai a anului 1981, un zbor spațial de 8 zile la bordul navei spațiale Soyuz-40 și al stației spațiale Saliut-6 Misiunea Artemis II Echipajul misiunii Artemis II stabilește astăzi, 6 aprilie 2026, un nou record de depărtare față de planeta noastră. Cei patru astronauți de la bordul navei depășesc borna stabilită în urmă cu cinci decenii de Apollo 13. În plus, acest zbor marchează și o premieră socială: pentru prima dată în istorie, la bordul capsulei se află o femeie și un astronaut de culoare. NASA Artemis / Sursa foto: Profimedia Echipajul depășește recordul pentru cea mai mare distanță a oamenilor față de Pământ De la ora 20, ora României, începe transmisia NASA, pe care o puteți urmări AICI. Atunci, capsula va survola partea nevăzută a Lunii. Timp de șapte ore, echipajul studiază prin hublouri formațiunile geologice și face fotografii de înaltă rezoluție. Deși doar o porțiune din această zonă beneficiază de lumină solară, datele culese sunt esențiale pentru geologii de pe Pământ care vor să înțeleagă evoluția craterelor lunare. Controlorii Artemis II monitorizează progresul navei spațiale Orion / Sursa foto: Profimedia Un punct critic al zilei are loc în spatele Lunii, unde masa satelitului blochează orice semnal radio. Timp de aproximativ 40 de minute, astronauții rămân fără contact cu centrul de control din Florida. În acest interval de izolare totală, aceștia asistă la o eclipsă solară provocată de Lună și la celebrul „răsărit pe Pământ”, imagini care urmează să ajungă la public prin platforme online. Pe 3 aprilie, agenția spațială a dat publicității și prima fotografie cu planeta noastră albastră, realizată de echipajul misiunii Artemis 2. NASA a publicat o imagine spectaculoasă cu Pământul. Fotografia a focst realizată de astronauții de la bordul capsulei Orion, din cadrul misiunii lunare Artemis 2. Astăzi, 6 aprilie, NASA a publicat și prima fotografie cu Luna. NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Racheta Space Launch System a misiunii Artemis II, cu o înălţime de 98 de metri, echipată cu capsula Orion unde se află patru astronauţi, a fost lansată miercuri, 1 aprilie 2026 și este programată să dureze 10 zile, până la data de 11 aprilie. AUTORUL RECOMANDĂ: NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Astronauții se pregătesc pentru primul zbor în jurul Lunii după 54 de ani NASA a publicat prima imagine cu Pământul de la misiunea spațială Artemis 2
Agenția Moody’s a îmbunătățit ratingul Republicii Moldova la B2, cel mai bun nivel din ultimii 25 de ani
„Republica Moldova primește un semnal clar de încredere din exterior. Nu este o opinie politică. Este o evaluare independentă, tehnică, a modului în care statul își gestionează economia și finanțele. Moldova devine mai stabilă, mai predictibilă și mai respectată”, a declarat premierul Alexandru Munteanu. Conform unui comunicat al Guvernului, ratingul B2 indică faptul că Moldova încă are provocări economice și geopolitice, însă a demonstrat o capacitate semnificativ îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale. Aceasta înseamnă un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și creșterea atractivității țării pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare. „Această evoluție reflectă direcția pe care mergem: instituții mai puternice, reforme reale, independență energetică și pași clari spre Uniunea Europeană. Este rezultatul unei munci coordonate la nivel de instituții: atunci când există coerență, responsabilitate și decizii asumate, rezultatele încep să se vadă și din exterior”, a mai spus premierul.
Piperea rupe tăcerea după o discuție cu Vlad Voiculescu
Europarlamentarul Gheorghe Piperea afirmă că România ar fi avut șanse reale să câștige procesul cu compania farmaceutică Pfizer, dezvăluind detalii dintr-o discuție purtată cu fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu. Piperea spune că Voiculescu i-ar fi transmis citația din 12 februarie 2024 prin care Ministerul Sănătății era informat că România a fost dată în judecată de Pfizer în Belgia. „În urma unei conversații pe oațap cu Vlad Voiculescu, de aseară, conversație inițiată de el, am dat peste niște informații uluitoare. Voiculescu mi-a trimis citația din 12.02.2024, cu care Ministerul Sănătății a fost informat că Pfizer a dat România în judecată, în Belgia. Nu mi-e clar încă de ce procesul s-a derulat în Belgia, în limba franceză (probabil, contractul de achiziție a vaccinurilor face o astfel de atribuire de competență – România ar fi putut să refuze o clauză de acest gen, căci îi permite art. 1203 Cciv, dar nu a făcut-o). Voi afla curând și asta … Important: în citație se vorbește de un mandat al CE pentru a negocia și semna pentru statele membre, inclusiv pentru România, contracte de achiziție de vaccinuri. Dar documentele oficiale ale UE din iunie – septembrie 2020 nu vorbesc decât despre un pre-contract (nu despre contractul în sine, care putea fi semnat sau refuzat, la latitudinea statelor membre). Mai mult chiar, documentul publicat oficial de UE în data de 7 septembrie 2020, respectiv, anexa la Acordul Centralizat din iunie 2020, dispune expres că pre-contractul perfectat de Comisie cu producătorii de vaccinuri nu obligă statele membre la semnarea achiziției propriu – zise. Statele membre puteau ieși din pre-contract, dar nu puteau negocia direct cu niciun producător de vaccin. (cel ce putea face pentru opțiunea României de a ieși din pre-contract era chiar ministrul sănătății de la acea vreme…). Responsabilitatea statelor membre față de producător este trimisă pe seama contractelor de achiziție. Responsabilitatea producătorilor față de pacienți este trimisă pe seama legislației interne a statelor membre”, a scris Gheorghe Piperea luni, într-o postare pe Facebook. Gheorghe Piperea participa la depunerea listelor de candidati ai Aliantei pentru Unirea Romanilor (AUR) pentru Bucuresti la alegerile parlamentare, la sediul Biroului Electoral de Circumscriptie al Municipiului Bucuresti, joi, 17 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Piperea: „Procesul de 666 milioane € cu Pfizer putea fi câștigat de România” Europarlamentarul anunță că va reveni cu o analiză detaliată, susținând că procesul „putea fi câștigat de România”. El precizează că „important este ca Statul român: să formuleze urgent apel și cerere de suspendare a efectelor sentinței de săptămâna trecută; să uzeze de drepturile de cumpărător; să uzeze de drepturile de mandant contra mandatarului (CE)” România a pierdut în primă instanță procesul deschis de compania farmaceutică Pfizer în Belgia, pe fondul refuzului Guvernului țării noastre de a achita peste 20 de milioane de doze de vaccin COVID-19. Este vorba de o decizie în primă instanță care obligă România să achite 600 de milioane de euro companiei farmaceutice Pfizer. Pfizer anunță moartea unui pacient cu distrofie musculară Duchenne pe care experimenta terapia genetică / Sursa FOTO: Shutterstock – Ilustrativ Galerie foto: Mediafax, Hepta AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Rogobete a făcut calculele. Suma datorată către Pfizer este echivalentă cu construcția celui de-al patrulea spital regional din România Voiculescu, nou atac la Rafila în problema vaccinurilor: „Tocmai m-a sunat cineva din minister. E groasă”
Ucraina și Siria anunță cooperare în domeniul securității, după o vizită surpriză a lui Zelenski la Damasc
Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Zelenski în Siria după căderea regimului pro-rus al lui Bashar al-Assad în 2024. Deplasarea face parte dintr-un turneu diplomatic mai amplu al Ucrainei în Orientul Mijlociu. În ultimele zile, Zelenski s-a aflat în Turcia și a efectuat un turneu în statele din Golf, încercând să consolideze cooperarea în domeniul securității. Potrivit unor oficiali ucraineni, Kievul încearcă să obțină sisteme de apărare aeriană și să ofere în schimb expertiză în domeniul dronelor dezvoltate în timpul războiului cu Rusia, transmite Euronews. Noua conducere siriană și bazele militare rusești În timpul întâlnirii de la Damasc, Zelenski a declarat că Ucraina a sprijinit Siria după căderea regimului Assad și este pregătită să continue cooperarea pentru stabilitate și dezvoltare. Liderul ucrainean a spus că cele două state vor colabora mai strâns pentru a deveni „mai puternice” și pentru a sprijini dezvoltarea economică. Președintele sirian Ahmad al-Sharaa a afirmat că discuțiile au vizat consolidarea cooperării economice și schimbul de expertiză între cele două țări. Noua conducere de la Damasc încearcă să își refacă relațiile externe după mai bine de un deceniu de război și izolare diplomatică. În același timp, Siria menține relații sensibile cu Rusia, care a fost unul dintre principalii aliați ai regimului Assad. Rusia păstrează în continuare două baze militare importante în Siria: baza navală de la Tartus și baza aeriană Khmeimim. Portul Tartus oferă Moscovei acces strategic la Marea Mediterană și reprezintă un punct important pentru operațiunile navale rusești. Baza aeriană Khmeimim, activă din 2015, a fost utilizată pentru operațiuni militare în Siria și pentru sprijin logistic al misiunilor ruse în Africa. Echilibru diplomatic delicat Președintele sirian Ahmad al-Sharaa încearcă să mențină un echilibru între noile parteneriate și relațiile existente cu Moscova. În 2025, liderul sirian a cerut extrădarea fostului președinte Bashar al-Assad din Rusia pentru a fi judecat în Siria. Solicitarea a fost respinsă de Kremlin. Autoritățile siriene au declarat în repetate rânduri că armata țării depinde încă în mare măsură de echipamente militare de origine rusă. Vizita lui Zelenski la Damasc sugerează însă că Siria încearcă să își diversifice parteneriatele internaționale într-un context geopolitic în schimbare.
Doliu în lumea medicală din Iași. Un reputat psihiatru și profesor universitar a murit
Comunitatea medicală și universitară din Iași este în doliu după dispariția uneia dintre cele mai respectate figuri din domeniul psihiatriei. Profesoara Roxana Chiriță, medic primar psihiatru și cadru didactic de prestigiu, a murit în cursul nopții trecute, la vârsta de 65 de ani. Prof. Roxana Chiriță a murit. A fost un nume important al psihiatriei românești Roxana Chiriță a fost una dintre personalitățile marcante ale psihiatriei din România, activând atât în mediul clinic, cât și în cel academic. Ea a fost medic în cadrul Institutul de Psihiatrie Socola, una dintre cele mai importante instituții de profil din țară, unde a ocupat inclusiv funcții de conducere, fiind șef al Secției VII Acuți. În paralel, a avut o carieră didactică remarcabilă la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, unde a contribuit la formarea a numeroase generații de medici. În cadrul universității, activa ca profesor în disciplina Psihiatrie, în Departamentul III Medicale. Mesajele de regret au început să apară din partea colegilor, foștilor studenți și colaboratorilor, care au subliniat profesionalismul, dedicarea și impactul major pe care l-a avut în domeniul medical. Roxana Chiriță a avut o activitate științifică și academică de excepție. Doctor în Științe Medicale și în Filosofie, ea a fost implicată activ în coordonarea activităților didactice și de cercetare, inclusiv în îndrumarea doctoranzilor. De-a lungul carierei, a publicat peste 200 de articole în reviste medicale de prestigiu, cotate ISI și B+, și a semnat numeroase cărți, monografii și capitole în tratate de specialitate. A participat la studii clinice multicentrice, atât în calitate de investigator, cât și ca investigator principal. În plus, a fost membră în numeroase societăți științifice și a avut un rol activ în organizarea de conferințe și manifestări dedicate medicilor psihiatri, rezidenților și studenților. Din păcate, profesoara suferea de mai mult timp de o boală incurabilă. În ciuda problemelor de sănătate, a continuat să fie activă profesional până în ultimele perioade. Aceasta urma să împlinească 66 de ani în luna septembrie. Vă aducem aminte că în octombrie 2024 soțul acesteia, prof. univ. dr. Vasile Chiriță, a decedat. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ironia sorții! Judecat pentru infracțiuni informatice, inculpatul nu a putut fi audiat prin videoconferință! Acesta este închis la Penitenciarul Timișoara!
Un ieșean, judecat pentru infracțiuni informatice, nu a putut fi audiat prin videoconferință din cauza conexiunii slabe. Bărbatul este încarcerat în Penitenciarul din Timișoara, iar pentru următorul termen va trebui adus personal în fața magistraților de la Tribunalul Iași. Acesta este cercetat pentru un concurs de infracțiuni. Judecat pentru infracțiuni informatice, inculpatul nu a putut fi audiat prin videoconferință! O ședință de judecată, care ar fi trebuit să marcheze un pas important într-un dosar penal complex, s-a transformat, la data de 31 martie 2026, într-un exemplu elocvent al dificultăților tehnice care pot afecta actul de justiție. Inculpatul Claudiu Tămășanu, trimis în judecată pentru fapte grave din sfera criminalității informatice și economice, nu a putut fi audiat în mod corespunzător din cauza unei conexiuni video extrem de slabe. Dosarul își are originea în rechizitoriul emis la data de 11 noiembrie 2025 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, în cadrul unui dosar de urmărire penală ce vizează mai multe infracțiuni. Procurorii au reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, cu un număr de cinci acte materiale, precum și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, tot în formă continuată, cu același număr de acte. Potrivit actului de sesizare, anchetatorii au analizat în detaliu legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, considerând că există suficiente elemente pentru trimiterea în judecată. La termenul de judecată din 31 martie 2026, inculpatul nu a fost adus în sala de judecată, fiind prezent prin intermediul unei videoconferințe, întrucât se află în prezent încarcerat la Penitenciarul din Timișoara. Această procedură, devenită relativ obișnuită în ultimii ani, ar fi trebuit să permită desfășurarea normală a ședinței. În realitate, însă, lucrurile au stat cu totul diferit. Modernizarea sistemelor video nu este eficientă Conexiunea tehnică dintre instanță și locul de detenție s-a dovedit a fi extrem de slabă, afectând în mod serios calitatea sunetului și a imaginii. Judecătorul și celelalte părți prezente au întâmpinat dificultăți majore în a înțelege declarațiile inculpatului. Comunicarea a fost fragmentată, întreruptă frecvent, iar replicile au devenit aproape imposibil de urmărit în mod coerent. „Nu reușim să vă înțelegem, conexiunea este una slabă”, a spus președintele de ședință. În lipsa unei comunicări clare, instanța nu a putut continua în mod legal audierea, întrucât dreptul la apărare al inculpatului ar fi fost afectat în mod direct. Problemele nu s-au limitat doar la calitatea tehnică a videoconferinței. Un alt element care a contribuit la imposibilitatea desfășurării ședinței a fost absența apărătorului inculpatului. Avocata acestuia nu a fost prezentă la termen, ceea ce a ridicat suplimentar probleme legate de garantarea unui proces echitabil. În aceste condiții, instanța a decis acordarea unui nou termen de judecată. De această dată, s-a dispus ca inculpatul să fie adus personal în fața judecătorilor, tocmai pentru a evita repetarea situației. Decizia reflectă o preocupare clară pentru asigurarea unor condiții optime de desfășurare a procesului, dar și pentru respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părților implicate. Inculpatul privat de libertate trebuie asistat obligatoriu de un avocat Judecătorul a subliniat că nivelul foarte scăzut al sunetului a făcut imposibilă continuarea ședinței, iar utilizarea videoconferinței, în aceste condiții, nu își mai îndeplinește rolul pentru care a fost implementată. De altfel, cazul readuce în discuție problemele tehnice persistente ale sistemului de videoconferință utilizat în instanțe și penitenciare, un subiect care a mai fost semnalat și în alte dosare. În mod normal, utilizarea videoconferinței ar trebui să eficientizeze actul de justiție, reducând costurile și timpul necesar transportului deținuților. Cu toate acestea, atunci când infrastructura tehnică nu este la standarde adecvate, efectul poate fi exact opus: amânări, întârzieri și, în final, prelungirea duratei proceselor. În cazul de față, amânarea înseamnă nu doar o întârziere procedurală, ci și o prelungire a incertitudinii juridice pentru inculpat, precum și pentru celelalte părți implicate. La următorul termen, instanța urmează să procedeze la citirea actului de sesizare, un moment esențial în desfășurarea procesului penal. Rămâne de văzut dacă aducerea fizică a inculpatului în sala de judecată va permite reluarea normală a procedurilor și dacă vor mai apărea alte incidente care să afecteze cursul procesului. Un ieșean, judecat pentru infracțiuni informatice, nu a putut fi audiat prin videoconferință din cauza conexiunii slabe. Bărbatul este privat de libertate la Penitenciarul Timișoara. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Traian Băsescu susţine raţionalizarea carburantului
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, este pentru raţionalizarea carburantului ca să nu se ajungă la criză. Acesta a declarat duminică, la TVR Info, că toţi se reped la reducerea preţului. Băsescu mai crede că acest aspect este „o mare eroare” care ar putea duce la dispariţia importatorilor de motorină. ”Hai să fim corecţi. Trebuie raţionalizat de pe acum, ca să nu ajungem la criză. Marea problemă este că toţi se reped la preţ. Marea problemă nu este preţul. Marea problemă este să ai combustibil. ”, a declarat Băsescu. Băsescu: „Situaţia bugetară a României este grea” Traian Băsescu a amintit că vecinii bulgari au o acciză mai mică la motorină, în timp ce România nu stă deloc bine financiar. ”Eu înţeleg foarte bine de ce Bolojan ezită să introducă reduceri la acciză sau la TVA. Situaţia bugetară a României este grea”, a mai spus fostul preşedinte. RECOMANDAREA AUTORULUI: Băsescu, semnal de alarmă: „Vreau să le spun românilor că nu suntem în deplină siguranță”/ „Rutte nu dă doi bani pe securitatea României” Traian Băsescu avertizează asupra mizei războiului din Iran: „Dacă SUA ratează obiectivul de a deposeda Iranul de armă nucleară, devine de neoprit”
Europa investește miliarde în fuziunea nucleară pentru a reduce dependența energetică
După izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost sever limitate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, situația a generat cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie. Criza a determinat liderii europeni să reevalueze dependența de combustibilii fosili importați și să caute alternative produse pe plan intern, mai scrie Euronews. În acest context, pe lângă energiile regenerabile și energia nucleară clasică, atenția se îndreaptă tot mai mult spre energia obținută din fuziunea nucleară. Ce este energia de fuziune Energia nucleară poate fi obținută prin două procese: fisiunea nucleară și fuziunea nucleară. Fisiunea este tehnologia utilizată în centralele nucleare actuale și presupune divizarea nucleului unui atom greu. Fuziunea funcționează invers: energia este produsă prin unirea nucleelor unor atomi ușori. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fuziunea ar putea produce de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil decât fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai mult decât arderea petrolului sau cărbunelui. În plus, fuziunea nu produce emisii de CO₂ și nu generează deșeuri radioactive de lungă durată. Proxima Fusion și tehnologia stellarator Una dintre companiile europene care dezvoltă această tehnologie este startup-ul german Proxima Fusion. Firma, fondată în 2023 și desprinsă din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei, dezvoltă reactoare de fuziune bazate pe tehnologia numită „stellarator”. Majoritatea proiectelor de fuziune din lume utilizează reactoare de tip tokamak. Ambele sisteme au forma unui tor și folosesc câmpuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extrem de ridicate. Diferența constă în modul în care plasma este stabilizată în interiorul reactorului. Potrivit companiei, stellaratoarele sunt mai dificil de proiectat și construit, dar pot funcționa continuu și oferă o stabilitate mai mare a plasmei. Proxima Fusion dezvoltă în prezent un dispozitiv experimental numit Alpha. Acesta va testa dacă reactorul poate produce la fel de multă energie cât este necesar pentru a menține reacția de fuziune. Planul companiei este ca Alpha să devină operațional la începutul anilor 2030. Ulterior, proiectul Stellaris ar urma să devină prima centrală comercială de fuziune din lume. Compania intenționează să construiască centrala pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, în Germania. Germania a renunțat complet la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023. Guvernul german încearcă acum să accelereze dezvoltarea fuziunii nucleare. În 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care statul german va investi peste două miliarde de euro până în 2029 pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Susținătorii proiectului consideră că fuziunea ar putea oferi Europei o oportunitate economică majoră, mai ales într-un context în care continentul dispune de puține resurse energetice naturale. Nu toți experții sunt însă convinși că fuziunea va deveni rapid o soluție economică. Un studiu publicat recent în revista Nature Energy arată că estimările privind scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului susțin că dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea progresa mai lent decât se estimează în prezent. În aceste condiții, energia de fuziune rămâne o tehnologie promițătoare, dar încă departe de a deveni o soluție comercială pentru criza energetică a Europei.
Miroslava are o nouă autospecială de stingere a incendiilor! În următoarele două luni, va mai fi livrată încă una
Comuna Miroslava are o nouă autospecială de stingere a incendiilor. Firma Gradinariu Import Export SRL a livrat recent utilajul. Totul a fost posibil printr-un proiect finanțat prin Programul Interreg NEXT România – Republica Moldova. Suma de 1.499.932 de lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Miroslava are o nouă autospecială de stingere a incendiilor Primarul comunei Miroslava, Dan Niță, a anunțat recent faptul că în localitate a fost livrată autospeciala de stingere a incendiilor prin contractul semnat cu firma Gradinariu Import Export SRL. Acesta a mai precizat că, în următoarele 2 luni, va fi livrată și cea de-a doua autospecială, destinată intervențiilor rapide. „Este un moment important pentru comuna Miroslava și o realizare de care suntem cu adevărat mândri: am recepționat o autospecială de mare capacitate pentru intervenții la incendii, un pas esențial în creșterea siguranței comunității noastre. Această investiție înseamnă mai multă protecție pentru locuitori, pentru locuințele și bunurile lor, dar și intervenții mai rapide și mai eficiente în situații de urgență. Siguranța oamenilor rămâne o prioritate pentru noi, iar fiecare astfel de dotare contribuie concret la un trai mai sigur aici, în Miroslava. În cel mult două luni, vom primi și cea de-a doua autospecială, destinată intervențiilor rapide, ceea ce va completa semnificativ capacitatea noastră de reacție”, a spus Dan Niță, primarul comunei Miroslava. Valoarea totală a contractului pentru cele două autospeciale este de 2.214.300 de lei, sumă care acoperă livrarea, furnizarea, punerea în funcțiune, instruirea personalului și garanția echipamentelor. „Achiziția autospecialelor este realizată în cadrul proiectului «Disaster risk prevention and resilience strategies for metropolitan areas in the cross-border area – CBC Resilience Strategies»/«Strategii de prevenire a riscurilor de dezastre și de reziliență pentru zonele metropolitane din zona transfrontalieră» (cod ID ROMD00252), implementat de comuna Miroslava, în parteneriat cu Direcția Situații Excepționale – municipiul Bălți. Proiectul este finanțat prin Programul Interreg NEXT România – Republica Moldova și se desfășoară în perioada 19 iulie 2025 – 18 iulie 2027”, au precizat reprezentanții administrației publice locale. Și un centru multifuncțional modern va transforma complet zona Balciu Comuna Miroslava se pregătește pentru una dintre cele mai importante investiții din ultimii ani, un proiect care promite să schimbe radical modul în care copiii și tinerii își petrec timpul liber și își dezvoltă abilitățile. În satul Balciu, în zona bazei sportive, urmează să fie construit un centru multifuncțional modern, cu o valoare estimată la 16,26 milioane de lei. Această inițiativă vine ca un răspuns direct la nevoile comunității, punând accent pe educație, sport și incluziune socială. Proiectul este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) 2021-2027, ceea ce oferă stabilitate financiară și garanția implementării la standarde ridicate. Autoritățile locale au stabilit deja pașii concreți pentru implementarea proiectului. Licitația pentru execuția lucrărilor este programată pentru data de 16 aprilie, iar durata estimată a construcției este de 12 luni. Contractul scos la licitație are ca obiect „Construire centru multifuncțional pentru activități sportive și culturale pentru copii, în localitatea Miroslava, comuna Miroslava, județul Iași”. Contractul este estimat la o valoare de 13.441.325 de lei, fără TVA. Firmele interesate pot depune ofertele financiare până, cel târziu, la data de 16 aprilie 2026, ora 15:00. Astfel, noua autospecială de stingere a incendiilor a ajuns în comuna Miroslava, iar un utilaj pentru intervenții rapide va fi livrat în următoarele două luni. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Cum s-ar putea reintroduce serviciului militar obligatoriu. Condiția care poate schimba legea încorporării peste noapte. Evoluția armatei României: de la batalioanele agricole de pe vremea lui Ceaușescu, la unitățile NATO cu militarii profesioniști
Războiul din Ucraina a intrat în cel de-al cincelea an, iar conflictul mocnit din Orientul Mijlociu a izbucnit în data de 28 februarie 2026. Sunt tensiuni crescânde și între Pakistan și Afganistan, China trage cu ochiul către Taiwan, iar spectrul unei escaladări nedorite, în care să fie „prinse” din ce în ce mai multe țări, ridică și o întrebare esențială. Suntem pregătiți pentru ceea ce e mai rău? În Europa, țările au început să ia măsuri pentru a nu fi „descoperite” în eventualitatea unui scenariu militar complicat, iar unele dintre decizii ale autorităților au stîrnit deja controverse aprinse. În Germania, de exemplu, bărbații cu vârste între 18 și 46 de ani nu mai pot lipsi din țară mai mult de trei luni fără a avea aprobarea autorității militare. Măsura controversată – în ceea ce privește libertatea de mișcare – a stârnit revoltă, proteste și multe reacții critice. Această măsură se aplică indiferent de scopul deplasării, fie că este vorba despre studii în străinătate, muncă sau călătorii personale. Dar totul trebuie analizat în perspectivă. Condițiile actuale – riscul unui conflict major a crescut din ce în ce mai mult – impun o reconsiderare atentă a modalităților de apărare, iar fiecare țară acționează în consecință. Primii pași către un serviciu militar obligatoriu? Autoritățile militare din Germania au încercat să explice că această modificare ține de măsurile care trebuie luate în ceea ce privește evidența populației în cazul unui conflict. Scopul principal al al acestei măsuri ar fi unul care ține de evidența persoanelor apte pentru serviciul militar. În eventualitatea izbucnirii unui conflict, armata germană trebuie să știe câți cetățeni apți de serviciu militar se află în afara țării pe termen lung. De altfel, Germania a decis că trebuie implementat un serviciu militar voluntar la nivel național – mai multe detalii AICI. Din anul 2027, 300.000 de germani vor efectua o examinare medicală obligatorie. Vor fi deschise 24 de centre de selecție pentru examenul medical, iar Boris Pistorius, ministrul Apărării din Germania a precizat că dorește să crească numărul de soldați de la 184.000 la 270.000 până în 2035. La nivel european nu este exclusă reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar România – stat membru NATO cu războila graniță – nu poate rămâne în afara acestei „ecuații” complicate. România a suspendat serviciul militar obligatoriu În perioada comunistă, dar și după Revoluția din 1989, serviciul militar a fost obligatoriu pentru toți bărbații care împlineau 18 ani. Excepție celor care aveau probleme medicale. România a suspendat pe timp de pace serviciul militar obligatoriucîncepând cu data de 1 ianuarie 2007, prin Legea 395/16 decembrie 2005. Astfel, cu acea dată, s-a trecut la un serviciu militar pe bază de voluntariat. Această lege a fost considerată etapă esențială în modernizarea și adaptarea Armatei României la standardele NATO. La cel moment, România a pus bazele unei armate de profesioniști. Ultimele încorporări au avut loc în anul 2006. Trebuie specificat, însă, că serviciul militar nu a fost desființat, din punct de vedere constituțional, ci doar suspendat. În consecință, în caz de mobilizare sau război, serviciul militar poate fi reintrodus în România. Legea 395/16 decembrie 2005 De ce a fost suspendat serviciul militar obligatoriu în România Decizia de supendare a serviciului militar obligatoriu în România – pe timp de pace – s-a bazat pe mai multe argumente. Prin trecerea la o armată profesionistă s-a luat în calcul apariția unei armate a României care să se bazeze exclusiv pe militari angajați (profesioniști). S-a pornit de la premisa că militarii profesioniști sunt capabili să folosescă tehnica militară modernă și complexă. Recruții care satisfăceau stagiul militar obligatoriu nu aveau o pregătire avansată, iar timpul de pregătire era scurt. Pe de altă parte, costurile erau foarte mari în perioada în care serviciul militar era obligatoriu – număr mare de recruți, cazare, masă, echipament, instruire, sistemulera ineficient din punct de vedere financiat. După ce România a aderat la NATO, era nevoie de o armată flexibilă, mobilă și capabilă să intervină rapid. După încheierea Războiului Rece, au scăzut riscurile unor războaie convenționale. Astfel, o „armată de masă” nu mai era necesară. Nu în ultimul rând, specialiștii spun că militarii profesioniști sunt mult mai motivați și mai bine antrenați decât recruții încorporați anterior. De altfel, în cele mai multe dintre cazuri, recruții nici nu își doreau stagiul militar. România în epoca „Nicolae Ceaușescu” Nicolae Ceaușescu a devenit președinte al Republicii Socialiste România în anul 1974. Și până atunci condusese condusese țara, din 11 iulie 1965, dar din funcția de secretar general al Partidului Comunist Român (PCR). În anul 1968, armatele din Pactul/Tratatul de la Varșovia (înființat în anul 1955 ca replică la NATO), conduse de URSS, au invadat Cehoslovacia. România făcea parte din acest Tratat, dar nu s-a alăturat invaziei. Acesta a fost momentul în care a prins „viață” doctrina „războiului întregului popor pentru apărarea patriei”. Serviciul militar obligatoriu pentru toți cetăţenii români, indiferent de sex, a fost impus prin Legea 14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu | Foto – Wikipedia Cum putea fi executat stagiul militar obligatoriu în România comunistă Astfel, existau mai multe „forme” prin care tinerii puteau satisface stagiul militar obligatoriu. Militari în termen; Militari cu termen redus; Elevi în şcoli militare sau în instituţii militare de învăţământ superior; Rezervişti concentraţi sau mobilizaţi. Studenţii instituţiilor de învăţământ superior stabiliţi prin hotărâre a Consiliului de Miniştri puteau îndeplini serviciul militar şi prin executarea pregătirii militare pe timpul studiilor. Perioada era urmată de convocări sau cursuri în unităţi sau instituţii militare de învăţământ. Sursa foto – Tribuna Cât dura serviciul militar obligatoriu Tinerii care fuseseră deja recrutați – ceea ce se întâmpla încă din ultimul an de liceu, în cele mai multe dintre cazuri – erau ulterior încorporați și repartizați la diferite „arme”. Perioadele în care își satisfăceau stagiul militar erau diferite. 1 an și 4 luni (16 luni) – pentru tinerii cu studii superioare – termen redu – sau pentru anumite specializări terestre. 1 an și 6 luni (18 luni) – aceasta era durata standard a stagiului militar obligatoriu pentru tinerii