Cum fugeau românii în Germania. CNSAS a publicat datele
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut publice astăzi, 28 septembrie, mai multe documente de arhivă referitoare la emigrarea românilor în Republica Federală Germania. Documentele prezintă amploarea fenomenului în perioada 1987-1989, ultimii ani ai regimului comunist, și arată câți români au încercat să părăsească țara prin proceduri oficiale, dar și prin metode ilegale. Potrivit datelor din arhive, zeci de mii de persoane au solicitat plecarea definitivă, în timp ce mii de oameni au ales să rămână în străinătate sau au încercat să treacă ilegal frontiera. În perioada 1987-1989, au fost depuse 47.132 de cereri, dintre care 35.486 au fost aprobate, iar aproximativ 11.646 nu au fost aprobate. Între 1987 și 1989, peste 47.000 de persoane au depus cereri oficiale ca să emigreze în Germania Documentele CNSAS despre perioada 1987-1989 arată cât de mulți români încercau să plece definitiv din țară în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, în special către Republica Federală Germania. În cei trei ani, 47.132 de persoane au depus cereri oficiale pentru a emigra în Germania, iar autoritățile au aprobat 35.486 de plecări. În același timp, la 1 septembrie 1989, aproape 89.000 de cereri erau încă nesoluționate. Unele dintre acestea fuseseră depuse cu ani înainte. „În ultimii 3 ani ai dictaturii Ceauşescu, 47.132 de solicitări noi au fost depuse oficial pentru plecarea definitivă în R.F. Germania. Regimul a cedat parțial presiunilor (mai ales celor externe) și a aprobat 35.486 de plecări, menținând un ritm controlat de circa 12.000 de emigranți anual. La 1 septembrie 1989 exista un stoc uriaș de 88.939 de cereri în curs de soluționare (citeşte blocate; unele dosare trenau încă din 1975!)”, scrie pe pagina de Facebook a CNSAS. Mii de români au ales să nu se mai întoarcă în țară Pentru cei care nu reușeau să obțină aprobarea, existau și alte modalități de a părăsi România. Între 1987 și 1989, 5.536 de persoane au plecat în străinătate și nu s-au mai întors. În 1988 s-a înregistrat cel mai mare număr, 2.822 de persoane. Astfel, toate vizele turistice au fost blocate. „Cea mai sigură metodă de evaziune (n.n. părăsirea ilegală a ţării, în jargonul Securităţii) a fost refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit. 5.536 de persoane au rămas ilegal în străinătate în acest mod. Vârful a fost atins în 1988 (2.822 de fugari), ceea ce a determinat regimul să blocheze aproape total vizele turistice ”, conform arhivei publicate de CNSAS. Mii de români au încercat să treacă ilegal frontiera spre Germania Între 1987 și 1989, 2.243 de persoane au reușit să treacă ilegal frontiera României și să ajungă în Germania, în timp ce alte 484 de persoane au fost prinse în timpul tentativei de trecere și arestate de grăniceri. Mai mult de 75% dintre cei care au reușit să treacă granița erau bărbați, iar aproximativ jumătate aveau între 19 și 30 de ani. Cei mai mulți proveneau din rândul muncitorilor calificați, peste 1.500 de persoane. În primele opt luni ale anului 1989, 674 de persoane au reușit să treacă ilegal frontiera, iar alte 150 au fost prinse. În aceeași perioadă, regimul comunist a redus drastic numărul vizelor turistice acordate, ceea ce a dus la scăderea numărului celor care plecau în excursii și nu se mai întorceau în țară, la 368 de persoane. „Cei care nu mai aveau răbdare sau nu aveau nicio șansă la pașaport au înfruntat direct fâșia sau Dunărea. 2.243 de persoane au trecut ilegal granița, ajungând cu succes în Germania. Peste 75% au fost bărbați, iar jumătate tineri între 19 și 30 de ani. Muncitorii calificați au format grosul fugarilor (peste 1.500). 484 de persoane au fost prinse în tentativa de trecere frauduloasă și arestate de grăniceri. Anul 1989 (ianuarie – septembrie): Regimul a înăsprit drastic acordarea vizelor turistice, fapt ce a dus la scăderea numărului rămânerilor din excursii la doar 368. În schimb, fuga prin fâșie a rămas la cote alarmante (674 reușite și 150 prinși în doar 8 luni)”, scrie în postarea CNAS. Peste 11.000 de muncitori calificați au primit aprobarea să emigreze legal în Germania Etnicii germani, în special sașii și șvabii, au reprezentat cea mai mare parte a celor care doreau să emigreze în Germania. Aceștia au avut 28.466 de aprobări pentru plecare și 2.917 persoane au rămas în străinătate după excursii. Totodată, 1.351 de etnici germani au trecut ilegal frontiera. În rândul celor care au primit aprobarea de a emigra s-au aflat și 11.455 de muncitori calificați. De asemenea, 459 de profesori și 238 de cadre medicale superioare au primit dreptul de a părăsi definitiv România. „Etnicii germani (sași și șvabi) reprezintă nucleul dur al mișcării migratorii. Aceștia domină cererile oficiale (76.138 în așteptare), aprobările (28.466) și rămânerile din excursii (2.917). De asemenea, au constituit majoritatea celor care au fugit ilegal prin fâșie (1.351 persoane). 11.455 de muncitori calificaţi au primit aprobarea pentru emigrarea legală în Germania federală. Un număr impresionant de 459 de profesori au primit dreptul de a emigra definitiv. (…) De asemenea, 238 de cadre medicale superioare au părăsit oficial R.S.R. în acest interval scurt”, se arată în postarea CNAS. Cele mai multe dosare blocate au fost la Sibiu La nivel județean, Sibiul avea cele mai multe dosare blocate, 28.658, dar și cel mai mare număr de aprobări oficiale, 9.968. Timișul se afla pe primul loc în ceea ce privește trecerile ilegale reușite ale frontierei, cu 1.138 de cazuri, și rămânerile în străinătate după excursii, cu 1.059 de persoane. Bucureștiul ocupa locul al doilea la numărul celor care nu s-au mai întors din excursii, cu 950 de cazuri, potrivit documentelor CNSAS. „Epicentrul birocratic al emigraţiei a fost Sibiul, care deținea recordul național la dosare blocate (28.658) și aprobări oficiale (9.968). Judeţul Timiș, în schimb, a fost zona curajului: a ocupat primul loc la fugi reușite pe fâșie (1.138) și la rămâneri din excursii (1.059), concentrând grosul evaziunilor pe la granița de vest. Bucureștiul s-a situat pe locul 2 la refuzul de întoarcere din excursii (950), generând o migrație pur urbană și intelectuală”, se arată în postarea CNAS. Femeile aveau cele
El este pilotul rănit în accidentul aviatic de la Iași. Marius Smochină, în vârstă de 41 de ani, a ajuns la spital
Marius Smochină, în vârstă de 41 de ani, este pilotul rănit luni, 28 septembrie 2026, în accidentul aviatic produs la Aerodromul Iași. Aeronava ultraușoară pe care o pilota a avut probleme în timpul zborului și a fost nevoită să efectueze o aterizare forțată. Pilotul a fost transportat la spital, iar aeronava a fost distrusă în urma incidentului. Evenimentul urmează să fie cercetat de Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS). „În data de 28.09.2026, în jurul orei locale 12:08, AIAS a fost notificată despre producerea unui eveniment de aviație civilă pe aerodromul Iași, din județul Iași, în care a fost implicată o aeronavă de tip Belmont DW200, înmatriculată YR-7272. Nu există victime. Evenimentul face obiectul unei investigații privind siguranța, efectuate de către Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS). În acest sens a fost desemnată o comisie de investigație din cadrul AIAS, care se deplasează la locul producerii evenimentului, pentru a desfășura activitățile specifice investigației preliminare”, au transmis reprezentanții AIAS. Citește și: Accident aviatic la Aeroclubul Iași. Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit, iar pilotul a ajuns la spital Accident aviatic la Iași. Marius Smochină se afla la bordul aeronavei Accidentul s-a produs luni, la Aeroclubul din Iași, de pe strada Aviației. Primele informații indică faptul că aeronava a întâmpinat o defecțiune tehnică în timpul zborului, iar pilotul a încercat să aterizeze pe pista aerodromului. Turnul de control a pierdut contactul radar cu aeronava, iar autoritățile au fost alertate. La locul incidentului au fost trimise mai multe echipaje de intervenție, inclusiv pompieri și echipaje medicale. Potrivit informațiilor furnizate de ISU Iași, în aeronavă se afla o singură persoană, respectiv pilotul, în vârstă de 41 de ani. „Astăzi, 28 septembrie 2026, pompierii militari au fost solicitați să intervină la Aerodromul Iași, de pe strada Aviației, după ce turnul de control a semnalat pierderea contactului radar cu o aeronavă. La fața locului au fost mobilizate două autospeciale de stingere din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Iași, echipajul de terapie intensivă mobilă (TIM) din cadrul Detașamentului 1 și un echipaj medical cu medic, al Serviciului de Ambulanță Județean, cu echipajele aferente. La sosirea forțelor de intervenție, s-a constatat că era vorba despre o aeronavă ultraușoară, în care se afla doar pilotul. Potrivit informațiilor preliminare, acesta aterizase pe pista aerodromului în urma unei defecțiuni tehnice apărute în zbor. Incendiul produs după aterizare fusese lichidat înainte de sosirea pompierilor. Pilotul era conștient și prezenta escoriații la nivelul membrelor inferioare și sângerare la nivelul cavității bucale. Acesta a fost preluat de echipajul TIM și transportat la spital pentru investigații și îngrijiri medicale. Echipajele ISU s-au întors la bază”, a transmis căpitan Georgică Onofreiasa, purtător de cuvânt ISU Iași. Pilotul este stabil și rămâne internat pentru supraveghere La scurt timp după producerea accidentului, medicii au oferit informații despre starea lui Marius Smochină. Pilotul era conștient și stabil, iar primele evaluări medicale nu au indicat traumatisme majore. Prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU SMURD Iași, a transmis că bărbatul a fost supus investigațiilor pentru identificarea eventualelor leziuni produse în urma impactului. „Este stabil, conștient, fără mărci traumatice evidente. Se efectuează un CT full-body. La prima examinare, prezintă doar contuzii minore și o escoriație la nivelul genunchiului drept. Rămâne internat pentru supraveghere în clinica Chirurgie”, a menționat prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU SMURD Iași. Aeronava a fost grav avariată în urma aterizării. În urma incidentului nu au fost raportate alte persoane rănite.
Plata pensiei, suspendată din octombrie pentru mii de români. Ce documente lipsesc
Vești proaste pentru pensionari. Un moment de neatenție poate lăsa un pensionar fără pensie. Cei care au rezidența în afara României, dar primesc pensie de la statul român, sunt obligați să trimită certificatul de viață până la 30 septembrie, altfel riscă să nu primească banii. În același timp, și studenții care primesc pensie de urmaș trebuie să dovedească faptul că își continuă studiile pentru a beneficia în continuare de bani, altfel riscă aceeași soartă. Pensionarii trebuie să depună certificatul de viață până pe 30 septembrie Casa de Pensii a anunțat că un număr mare de pensionari care nu au rezidența în România nu au transmis certificatul de viață. Șansele ca aceștia să trimită documentul la timp sunt reduse, având în vedere că termenul-limită a fost 30 septembrie. Pensiile acestora vor fi suspendate începând cu luna octombrie. Pentru ca plata să fie reluată, pensionarii trebuie să transmită certificatul de viață, iar pensia va fi repusă în plată începând cu luna noiembrie. Loading … „Pensionarul nu trebuie să aștepte neapărat o notificare individuală din partea Casei de Pensii pentru a depune certificatul de viață. Legea prevede că certificatul este transmis din proprie inițiativă de beneficiar. Certificatul de viață trebuie semnat de beneficiar în fața unei autorități legale din statul în care acesta are domiciliul sau reședința permanentă. Autoritatea respectivă trebuie să certifice faptul că semnătura a fost dată în fața sa”, arată Casa de Pensii. Mii de pensionari nu au respectat această cerință a Casei de Pensii. De exemplu, în Satu Mare, au fost înregistrați 3.812 pensionari cu rezidența în afara României, dintre care 700 nu și-au îndeplinit această obligație. Mii de elevi și studenți riscă să piardă pensia de urmaș Mii de elevi și studenți riscă să rămână fără pensia de urmaș pentru că nu au depus la timp documentele care dovedesc că încă urmează cursurile unei școli sau ale unei facultăți. Potrivit regulilor în vigoare, elevii care au împlinit 16 ani și studenții trebuie să prezinte o adeverință de la unitatea de învățământ pentru a putea primi în continuare pensia de urmaș. Documentul trebuie depus în termen de 10 zile de la începerea anului școlar sau universitar. Pentru elevi, termenul-limită a fost 15 septembrie, iar studenții mai au timp până pe 10 noiembrie. Situația este similară și în județul Satu Mare. Din cei 954 de elevi și studenți care primesc pensie de urmaș, doar 595 au depus până acum adeverințele care confirmă că sunt înscriși la școală sau la facultate, potrivit Casei de Pensii. „Sunt 954 de elevi și studenți beneficiari ai unei pensii de urmaș. Dintre aceștia, doar 595 au depus până în prezent adeverințele de școlarizare”, arată Casa de Pensii
Vizită inedită. Ce caută ministrul taliban al Sănătății în Belarus
Ministrul Sănătății al regimului taliban face o vizită oficială în Belarus. Potrivit Nexta, Nour Jalal Jalali a sosit la Minsk împreună cu o delegație, cu scopul de a dezvolta cooperarea în domeniul sănătății. Programul include întâlniri cu Ministerul Sănătății din Belarus și vizite la universitatea de medicină, la centre de cardiologie și oncologie, la un spital și la o companie farmaceutică. Se pare că părțile doresc să discute despre formarea medicilor, producția de medicamente și schimbul de experiență în domeniul asistenței medicale. Sistemul medical controlat de talibani este în colaps Sistemul medical din Afganistanul condus de talibani traversează o criză profundă. Experții internaționali avertizează că situația s-a agravat foarte mult după revenirea talibanilor la putere în august 2021 și că sistemul este aproape de colaps. Numeroase unități medicale, inclusiv spitale, s-au închis din cauza lipsei de fonduri, a medicamentelor, a combustibilului și a echipamentelor de bază. Retragerea ajutorului internațional a amplificat criza. Politica regimului taliban și lipsa dotărilor și a fondurilor au provocat un exod al personalului medical calificat. În plus, regimul taliban a interzis accesul femeilor la studii, inclusiv în formarea medicală. La fel de grav, femeile și copiii întâmpină dificultăți majore în a primi îngrijiri medicale, deoarece în numeroase spitale bărbații medici nu au voie să trateze femei fără un însoțitor de sex masculin, iar personalul feminin disponibil este tot mai puțin. Ca urmare, Afganistanul are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității materne și infantile din lume.
Deputata Simona-Elena Macovei Ilie: România prețurilor europene și a veniturilor insuficiente
Deputata de Iași Simona-Elena Macovei Ilie, lider grup parlamentar S.O.S. România, atrage atenția asupra diferențelor dintre România și celelalte state europene în ceea ce privește inflația, riscul de sărăcie și situația finanțelor publice. Datele Eurostat publicate în septembrie 2026 arată că, în august, România a înregistrat o inflație anuală armonizată de 6,3%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în condițiile în care media UE a fost de 3,2%. În Suedia, rata a fost de 0,3%, iar în Cehia de 1,5%. Deși inflația României a scăzut față de luna iulie, când era de 8,2%, diferența față de media europeană rămâne importantă. „Aceste cifre nu sunt simple statistici. Creșterea prețurilor afectează cheltuielile pentru alimente, servicii, întreținerea locuinței și transport”, transmite deputata Simona-Elena Macovei Ilie. O altă statistică europeană evidențiază dimensiunea problemei sociale. În 2025, 27,4% din populația României se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 20,9% la nivelul UE. În Cehia, procentul a fost de 11,5%, iar în Polonia de 15%. În același timp, România a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de 7,9% din PIB, comparativ cu 3,1% la nivelul Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, România a avut cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre în acel an. În opinia deputatei, aceste date impun explicații concrete privind eficiența cheltuielilor publice, colectarea veniturilor și măsurile destinate protejării persoanelor vulnerabile. „Românii trebuie să poată afla care sunt rezultatele măsurilor economice, cum sunt evaluate consecințele acestora asupra veniturilor populației și ce obiective măsurabile au fost stabilite pentru reducerea diferențelor față de celelalte state europene”, susține Simona-Elena Macovei Ilie. Deputata subliniază că indicatorii macroeconomici trebuie priviți și prin prisma efectelor lor asupra vieții de zi cu zi. „O economie nu poate fi evaluată exclusiv prin indicatori macroeconomici. Importanța acestora se reflectă, în cele din urmă, în viața de zi cu zi a cetățenilor.”
Siegfried Mureșan acuză PSD că pune partidul înaintea țării
Siegfried Mureșan, premierul propus de președintele Nicușor Dan, a reacționat în urma deciziei oficiale a conducerii PSD de a nu-i vota Cabinetul. Mureșan acuză că PSD nu este un partid european, că decizia s-a luat în grabă și că nu e spre binele țării. Siegfried Mureșan, noi critici la adresa PSD Loading … Siegfried Mureșan a lansat un nou val de critici la adresa Partidului Social Democrat, după ce formațiunea a anunțat că își menține poziția și că nu va susține propunerea sa de guvern. „Dacă Partidul Social-Democrat nu va vota acest Guvern, atunci Partidul Social Democrat continuă criza politică, și dacă Partidul Social-Democrat nu va vota acest Guvern proeuropean, cu miniștrii pro-europeni și cu program proeuropean, atunci Partidul Social-Democrat nu va mai putea convinge pe nimeni că este partid proeuropean. Într-o ședință limitată astăzi, după o ședință de câteva minute, fără a analiza serios programul de guvernare, au luat această decizie. PSD-ul astăzi a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării. Țara are nevoie de depășirea crizei politice”, a declarat Siegfried Mureșan, luni, după aflarea poziției social-democrate față de propunerea sa de guvern. Siegfried Muresan, premierul desemnat, sustine declaratii de presa la Palatul Parlamentului din Bucuresti, miercuri, 23 septembrie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Dacă PSD nu va vota acest Guvern, atunci continuă criza politică” Premierul desemnat a anunțat că va continua negocierile cu celelalte grupuri parlamentare, întrucât coaliția care îl susține se bucură doar de 170 de voturi, sub pragul necesar de 233 pentru învestire. „Noi, cele trei partide, am luat în serios această desemnare. Am venit cu programul de guvernare, cu lista de miniștri și mergem acum pentru a îndeplini procedurile. Mergem la vot și votul se dă în Parlament. Cu aritmetica parlamentară, situația este următoarea. Noi, cele trei grupuri parlamentare, PNL, USR și UDMR, avem 170 de voturi”, a declarat Mureșan. El a mai spus că au avut loc discuții cu parlamentarii neafiliați și că urma să se întâlnească și cu reprezentanții grupului minorităților naționale, precizând că pe agenda discuției se află modul în care va fi scăzut numărul de parlamentari. „Chiar acum voi merge la o discuție cu grupul minorităților naționale. Discuțiile cu grupul parlamentar al minorităților naționale se referă într-adevăr la numărul de parlamentari. Noi am agreat în coaliție ca pe durata mandatului acestui guvern să reducem numărul de parlamentari conform rezultatelor ultimului recensământ”, a mai spus Mureșan. Declarațiile sale au fost făcute după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma că parlamentarii social-democrați nu vor vota propunerea Siegfried Mureșan. (M) „Nu cedăm la niciun fel de presiuni mediatice, la șantaj politic și nu ne lăsăm intimidați de cei care, cu tupeu, au umplut spațiul public în ultimele zile de fake news-uri și ne-au acuzat cu tot felul de invenții doar pentru a forța un vot PSD pentru acest guvern în Parlament”, declara președintele Camerei Deputaților.
O ieșeancă a dat în judecată Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu! Cere despăgubiri pentru 23 de ani!
O ieșeancă a dat în judecată Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu, solicitând despăgubiri pe motiv că, timp de 23 de ani, în adeverințele eliberate pentru arendarea unui teren ar fi fost trecută o suprafață mai mică decât cea înscrisă în titlul de proprietate. Reclamanta, Minodora T., susține că diferența este de 1.174 de metri pătrați și cere autorității locale plata unor despăgubiri. O ieșeancă a dat în judecată Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu! Potrivit cererii de chemare în judecată, problema ar fi început după întocmirea titlurilor de proprietate în anul 2003. Reclamanta, Minodora T., afirmă că, începând de atunci, Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu ar fi eliberat în mod repetat adeverințe pentru arendarea suprafeței de teren, fără ca în documentele respective să fie consemnată întreaga suprafață. „Timp de 23 de ani, de la momentul întocmirii titlurilor de proprietate în 2003, Primăria a eliberat sistematic adeverințe de arendare a suprafeței denumită «La Fundătura», cu omiterea consemnării în actele respective a suprafeței de 1.174 de metri pătrați”, se arată în cererea de chemare în judecată. Femeia susține că suprafața de teren ar fi fost consemnată, după 1989, la o dimensiune mai mică decât cea reală. Potrivit acesteia, mama sa ar fi solicitat lămuriri cu privire la situația terenului, însă nu ar fi primit un răspuns până la decesul acesteia, în anul 2015. Reclamanta mai susține că, ulterior, a încercat la rândul său să obțină informații cu privire la suprafața totală a terenului. În vara anului 2025, aceasta afirmă că a solicitat primăriei comunicarea suprafeței totale, însă nu ar fi primit un răspuns. „În vara anului 2025, am cerut comunicarea suprafeței totale. Din partea primăriei am primit tăcere”, se menționează în cerere. Potrivit documentului depus la instanță, situația ar fi fost clarificată abia în luna ianuarie 2026. Reclamanta afirmă că, în acel moment, primăria ar fi calculat suprafața celor două parcele. „Abia în ianuarie 2026 n-au avut încotro și au adunat cele două parcele, cu o suprafață totală de 9.621 de metri pătrați, conform titlului de proprietate, și nu de 8.447 de metri pătrați, cum reiese din adeverințele pentru arendare, eliberate timp de 23 de ani”, scrie reclamanta în cererea de chemare în judecată. Despăgubiri pentru ultimii 23 de ani Diferența dintre cele două suprafețe este de 1.174 de metri pătrați, exact suprafața despre care reclamanta afirmă că nu ar fi fost inclusă în documentele eliberate pentru arendare în perioada respectivă. Minodora T. susține că această situație i-ar fi produs un prejudiciu și solicită instanței acordarea unor despăgubiri. În cerere, femeia solicită despăgubiri pentru perioada în care suprafața de 1.174 de metri pătrați nu ar fi fost inclusă în adeverințele de arendare. „Solicit despăgubiri pentru prejudiciul creat prin neincluderea în adeverințele pentru arendare a suprafeței de 1.174 de metri pătrați”, se arată în documentul depus la instanță. Totodată, reclamanta solicită și plata unei sume de bani pentru fiecare zi în care nu i s-a oferit un răspuns. „Solicit despăgubiri de 500 de lei pe zi pentru fiecare zi de întârziere de a mi se răspunde la cereri”, mai precizează aceasta. Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu a fost chemată în judecată de o ieșeancă, Minodora T., care solicită despăgubiri pentru o perioadă de 23 de ani.
S-a decis! Criminalul din Scobinți nu mai are variante! Ce a hotărât Curtea de Apel Iași
Curtea de Apel Iași a decis ca Ionuț Daniel Caprariu, criminalul din Scobinți, să își petreacă restul vieții în închisoare, nemaiavând variante după pronunțarea hotărârii definitive. Individul care și-a ucis cu bestialitate concubina nu mai are șanse să iasă viu din penitenciar. Deși a formulat apel, judecătorii l-au respins ca neîntemeiat. Curtea de Apel Iași a luat o decizie în cazul criminalului din Scobinți Judecătorii Curții de Apel Iași au pronunțat, la 24 septembrie 2026, hotărârea definitivă în dosarul crimei de la Scobinți, respingând apelul formulat de bărbat împotriva condamnării la detențiune pe viață. Astfel, pedeapsa stabilită de Tribunalul Iași rămâne în vigoare, iar Caprariu este condamnat definitiv pentru omor calificat. Decizia Curții de Apel Iași este clară: apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, iar sentința pronunțată în primă instanță a fost menținută în totalitate. „Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Caprariu Ionuţ Daniel împotriva sentinței penale nr. 289/15.07.2026, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 1677/99/2026, pe care o menține”, se arată în hotărârea definitivă. Prin această decizie, procesul penal ajunge la final, iar condamnarea la detențiune pe viață devine definitivă. Caprariu va rămâne astfel după gratii pentru tot restul vieții, ca urmare a crimei comise în luna ianuarie 2026. Pe lângă pedeapsa principală, Tribunalul Iași stabilise și plata unor despăgubiri importante către familia victimei. Instanța de fond a admis acțiunea civilă și l-a obligat pe condamnat la plata sumei totale de 2,1 milioane de euro, cu titlu de daune morale. Și-a ucis partenera cu sânge rece Cazul a început în urmă cu aproape opt luni și a provocat o emoție puternică în comunitatea din zona Hârlău. Victima, Mihaela Lucan, avea 35 de ani, era mamă a trei copii și era însărcinată cu cel de-al patrulea. Moartea ei a lăsat în urmă o familie distrusă și copii care au rămas fără mamă. Relația dintre Mihaela și Ionuț Daniel Caprariu începuse după ce aceștia s-au cunoscut pe Facebook. Femeia încerca să își refacă viața după ce rămăsese văduvă și a decis să înceapă o nouă relație. Cei doi au locuit o perioadă împreună, însă relația a ajuns să fie marcată de conflicte și scandaluri. În perioada de dinaintea crimei, Caprariu plecase de la locuința din Scobinți și se mutase la Ștefănești. Cei doi continuau însă să țină legătura, iar în ziua tragediei, bărbatul i-ar fi propus femeii să se întâlnească. Era 26 ianuarie 2026 când Mihaela le-a spus copiilor că pleacă să cumpere lapte. A ieșit din casă și a mers să se întâlnească cu bărbatul. Avea să fie ultima dată când copiii își vedeau mama în viață. Întâlnirea a avut loc în zona unui dispensar veterinar din Scobinți, într-un loc ferit de ochii trecătorilor. De acolo, potrivit datelor din anchetă, femeia a fost dusă pe un câmp, în apropierea unei cruci. Acolo a fost atacată mortal. Anchetatorii au stabilit că femeia a fost înjunghiată, iar rănile suferite i-au provocat moartea. În jurul orei 18:00, după comiterea faptei, Caprariu a apelat numărul unic de urgență 112 și s-a autodenunțat. Le-ar fi indicat polițiștilor locul în care se afla victima. Ulterior, cazul a ajuns în instanță, iar Tribunalul Iași a pronunțat, la 15 iulie 2026, sentința prin care bărbatul a fost condamnat la detențiune pe viață pentru violență în familie, sub forma omorului calificat. Condamnatul a atacat sentința cu apel, iar la 2 septembrie 2026 a avut loc primul termen la Curtea de Apel Iași. Dosarul a fost atunci amânat, urmând ca magistrații să analizeze calea de atac. La 24 septembrie a venit însă verdictul definitiv: Curtea de Apel Iași a respins apelul ca nefondat și a menținut sentința Tribunalului Iași. Așadar, Curtea de Apel Iași a decis ca Ionuț Daniel Caprariu, criminalul din Scobinți, să își petreacă restul vieții în pușcărie, după ce i-a fost respins apelul ca neîntemeiat.
Siegfried Mureșan, mesaj pentru Sorin Grindeanu înaintea votului pentru Guvern: Dacă PSD votează împotrivă, o face strict pe criterii subiective
Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, anunță că l-a contactat din nou, luni dimineață, pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, căruia i-a transmis un document prin care susține că o parte dintre propunerile social-democraților au fost incluse în programul său de guvernare. Mureșan afirmă că, în aceste condiții, PSD ar avea ”criterii obiective” pentru a susține noul Guvern, în timp ce un vot împotrivă ar fi, în interpretarea sa, unul ”strict pe criterii subiective”. Premierul desemnat susține că includerea unor propuneri ale PSD în program reprezintă un argument pentru susținerea viitorului Guvern. ”L-am contactat din nou în această dimineață pe președintele PSD, Sorin Grindeanu. I-am transmis documentul de mai jos, care evidențiază clar cum programul nostru de guvernare cuprinde și propuneri ale Partidului Social Democrat. Documentul arată că, dacă PSD va vota Guvernul, îl va vota pe criterii obiective. Dacă va vota împotrivă, o va face strict pe criterii subiective. Sunt oricând dispus să discutăm despre programul de guvernare, despre formarea Guvernului și rezolvarea crizei politice din România”, a transmis Mureșan. Ce conține documentul pe care premierul desemnat i l-a trimis lui Sorin Grindeanu Documentul publicat de Mureșan grupează în zece capitole măsurile despre care acesta susține că se regăsesc atât în propunerile PSD, cât și în programul Cabinetului său. Iată ce conține documentul pe care premierul desemnat susține că i l-a trimis lui Sorin Grindeanu. Mai mult decât atât, Siegfrid Mureșan scrie că sunt propuneri PSD care se regăsesc în Programul de Guvernare Mureșan. ”1. Energie și resurse Programul nostru propune ceea ce solicită și PSD: capacități noi, rețele, stocare, interconectări, echipamente energetice produse în România și sprijin pe factură pentru consumatorii vulnerabili. Mergem mai departe cu: • proiecte concrete: Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești, Unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă; • prima concesiune pentru eolian offshore în Marea Neagră; • sprijin public plătit doar pentru capacitatea pusă efectiv în funcțiune; • cadru stabil pentru prosumatori; • calendar de închidere a cărbunelui corelat cu înlocuitorii; • piață cu contracte pe termen lung, fără plafonări generalizate de preț. 2. Securitate, apărare și industria de profil Programul nostru propune ce cere și PSD: SAFE (16,68 mld. euro) folosit ca achiziție care aduce producție și furnizori în România, industrie de apărare legată de nevoile Armatei, software național pentru drone și un mecanism contra dezinformării. Mergem mai departe cu: • cheltuieli de apărare care cresc gradual spre 5% din PIB, legate de capabilități; • modernizarea bazelor Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu; • hubul F-16 de la Fetești; • hubul european de securitate maritimă operațional la Constanța în 2027; • capabilități anti-drone pentru Garda de Coastă; • pregătirea din timp a integrității alegerilor din 2028. 3. Reindustrializare și finanțare pentru dezvoltare Programul nostru propune ce cere și PSD: Banca de Investiții și Dezvoltare ca instrument central, ajutoare de stat concentrate pe ecosisteme strategice și evaluate public, PPP-uri fără mutarea datoriei în afara bilanțului. Mergem mai departe cu: • o singură structură pentru toate ajutoarele de stat; • recuperarea integrală a banilor dacă firma nu își ține angajamentele; • programul „Campioni regionali” prin sprijin acordat de Exim Bank; • eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027; • amortizare accelerată pentru investiții; • regula „o obligație nouă, două eliminate”; • statut de piață emergentă pentru bursă și o piață de creștere pentru IMM-uri. 4. Colectare corectă și disciplină bugetară Programul nostru propune ce cere și PSD: analiza de risc integrată în ANAF, control pe marea evaziune, reducerea decalajului de TVA și regula că nicio cheltuială permanentă nu se face fără sursă. Mergem mai departe cu: • ținte ferme de deficit: 6% din PIB în 2026, sub 3% în 2030; • bugetul pe 2027 adoptat până la 31 decembrie; • reunificarea ANAF cu Vama; • bonus–malus pentru conducerea ANAF; • declarații precompletate; • statul care își plătește datoriile la timp; • „dividendul reformei”: jumătate din economii se întorc prin reducerea taxării muncii. Noul Guvern vrea cu 13% mai puțini parlamentari 5. Reforma statului și servicii publice Programul nostru propune ce cere și PSD: comasarea instituțiilor, un punct digital unic, principiul că statul nu cere de două ori aceeași informație și evaluarea după rezultate. Mergem mai departe cu: • 13% mai puțini parlamentari; • maximum trei secretari de stat pe minister; • fiecare companie de stat încadrată în 12 luni într-un regim clar (dezvoltare, listare, privatizare, închidere); • rating public de la A la E pentru companiile de stat; • ieșire din portofoliu după trei ani de pierderi; • 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028; • reforma Bucureștiului și a zonelor metropolitane. 6. Muncă, venituri, coeziune și demografie Programul nostru propune ce cere și PSD: creșe, sprijin pentru familii, locuințe accesibile pentru tineri, recalificare legată de locuri de muncă reale și un program complet pentru diaspora. Mergem mai departe cu: • „Contul Viitorului” pentru fiecare copil; • păstrarea indemnizației pentru creșterea copilului la revenirea la muncă; • subvenția de 2.250 lei/lună pentru angajarea tinerilor NEETs; • eliminarea supraimpozitării part-time-ului pentru părinți și pentru personalul din sănătate și educație; • contracte de muncă flexibile; • o nouă lege a locuințelor sociale; • ghișeu unic pentru românii care se întorc acasă. 7. Educație, sănătate și cercetare Programul nostru propune ce cere și PSD: combaterea abandonului școlar, învățământ dual, finanțare pentru cercetare, medicina de familie ca pilon al prevenției și management profesionist în spitale. Mergem mai departe cu: • ținte de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare; • primă de performanță de 10–20% pentru profesori; • noul bacalaureat din 2030; • 2.000 de paturi noi de îngrijiri paliative până în 2028; • centre pentru AVC și infarct în toate regiunile; • trasee integrate pentru pacienții oncologici; • acces mai rapid la terapiile inovatoare. 8. Agricultură, irigații și dezvoltare rurală Programul nostru propune ce cere și PSD: irigații și rezerve de apă, sprijin pentru procesare și cooperative, trasabilitate prin programul „100% RO” și evidența animalelor, apărarea plăților directe în viitorul buget european. Mergem mai departe cu: • mecanism de compensare a
Trump i-ar fi propus lui Xi să cumpere arme americane. Dezvăluirea ambasadorului SUA în China
Potrivit ambasadorului american în China, Trump l-a întrebat pe liderul chinez dacă este interesat să cumpere arme din Statele Unite, scrie AP. David Perdue a făcut dezvăluirea într-un interviu acordat presei, la câteva zile după vizita de stat a lui Xi în SUA. Ambasadorul nu a precizat când a avut loc discuția. Trump a legat oferta de vânzările de arme către Taiwan Perdue a explicat că Trump continuă să susțină vânzările de armament către Taiwan, în ciuda opoziției Beijingului. Potrivit ambasadorului, președintele american i-ar fi spus lui Xi că Statele Unite vând arme mai multor țări din întreaga lume și, la un moment dat, l-ar fi întrebat dacă și China dorește să cumpere. „El chiar l-a întrebat pe președintele Xi dacă ar vrea să cumpere”, a declarat Perdue. Declarația vine în contextul în care Beijingul cere Washingtonului să oprească vânzările de arme către Taiwan. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și se opune sprijinului militar american acordat insulei. Statele Unite nu recunosc Taiwanul ca stat independent, dar legislația americană prevede furnizarea mijloacelor necesare pentru apărarea insulei. Washingtonul este principalul furnizor de armament al Taiwanului. Trump i-a oferit lui Xi Jinping o primire spectaculoasă la Washington. Sursa foto: X Beijingul cere oprirea vânzărilor de arme către Taiwan Problema armamentului pentru Taiwan a fost discutată și în cadrul întâlnirilor recente dintre Trump și Xi. China a cerut în repetate rânduri Washingtonului să oprească vânzările de arme către Taipei. Înaintea vizitei lui Xi la Washington, Reuters relata că liderul chinez urma să insiste asupra acestui subiect în discuțiile cu Trump. Administrația americană a aprobat în decembrie un pachet de arme pentru Taiwan în valoare de 11 miliarde de dolari. Un alt pachet, de aproximativ 14 miliarde de dolari, a fost amânat. Trump a descris anterior vânzările de arme către Taiwan drept un posibil instrument de negociere cu Beijingul. În discuțiile private de la Casa Albă de săptămâna trecută, Xi i-ar fi cerut lui Trump să se opună independenței Taiwanului, potrivit presei de stat chineze.