Prof. univ. dr. ing Dan Cașcaval: O vară toridă! Complet toridă! Real, fizic, virtual, subliminal și, mai ales, funcțional
CALDURA MARE, MON CHER! O vară toridă! Complet toridă! Real, fizic, virtual, subliminal și, mai ales, funcțional. „Recunosc că am pus analfabetismul meu cognitiv (chiar funcțional nu aș spune…) pe seama caniculei. Dar, se pare că nu m-a afectat pe mine, ci pe cei care interimar (trebuie să găsim o altă definiție temporală interimatului) reprezintă executivul („executiv” vine de la „execuție”? A elevilor, studenților, dascălilor, pensionarilor, școlilor, spitalelor, proiectelor, prețurilor, TVA-urilor, inflației – aici nu, nu a fost execuție, ci îngăduire). Să revin: căldură mare, mon cher! (merge și șier 🤣 ): guvernul ne spune că legea salarizării, în varianta mai apropiată de considerarea educației, dar încă departe de respectul pentru ea, nu e acceptată de Banca Mondială. In același timp, presa guvernului ne spune cum sunt respectați dascălii din alte state UE. Ce să mai înțelegi din informațiile provenind din zona executivă?… (da, „executiv” de la „a executa”…). Că poate nu Banca Mondială a spus nu?… MEC propune tăierea burselor sociale pe perioada vacanței. Din nou bursele reprezintă hăul în care se scurg banii țării. Astăzi cele sociale. Nu dezvolt acum subiectul, aberant în intenție, o voi face într-o postare viitoare. Dar, sunt convins că niciun ministru al educației nu are astfel de inițiative din proprii porniri, nici cel de acum, nici cel de dinainte. Doar sugerate (=impuse). Si culmea, premierul demis, alți prea-bine-cunoscători ai educației (on-line😉) din partidele guvernamentale – momentan – își dau cu păreri contrare. Păi, mă întreb într-o zi caniculară, cum am putea crede că MEC a lansat propunerea fără ca domnul Bolojan să o fi…”sugerat”?!… Că așa apare de la domnul Bolojan și garda dumnealui de presă. Nu a știut de această propunere tocmai domnul Bolojan, care a început «austeritatea responsabilă” cu înjumătățirea fondului de burse al studenților?!… Haida de! MEC reia tema examenelor suplimentare celui de capacitate pentru admiterea la licee, motivând legea. Nu dezvolt acum subiectul, sunt destule aspecte pro, sunt și contra, o voi face într-o postare viitoare. Dar, Premierul demis, alți prea-bine-cunoscători ai educației (on-line😉) din partidele guvernamentale – momentan – își dau iarăși cu păreri contrare. Păi, mă întreb într-o zi caniculară, MEC a reluat din senin propunerea mai veche iarăși fără ca domnul Bolojan să știe de ea și să fie de acord?!… Că așa apare de la dumnealui și garda-i pretoriană de presă. Haida de! Deci, căldură mare! Tot soiul de afirmații, calcule, propuneri, statistici emanate de executiv pe care toți membrii, aliații, adepții, susținătorii, trolii și răsboții executivului le discută în contradictoriu cu ei înșiși pe întregul cuprins media care le aparține. Adică, acum se văd limpede forțele centrifuge care execută executivul. Ceva de genul „I didn’t do that!” spus de toți aceștia, nevinovat, dar cu gura plină, cam ca Erdely Gremlin (filmul „Hotel Transylvania” – Columbia Pictures, începând cu 2012). Da, ce să mai înțelegi din poziționările contrare ale spițelor aceleași roți?… Că e căldură mare, mon cher! Si că roata monociclului e pătrată”, transmite prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, senator PSD și rector al TUIASI.
Munteanu (AUR): Maia Sandu confundă România cu USR
Deputatul Valeriu Munteanu, din partea AUR, atrage atenția asupra faptului că numirea USR-istului Claudiu Năsui în fruntea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, chiar în ziua în care președintele Maia Sandu i-a acordat cetățenia Republicii Moldova, nu mai poate fi privită ca un fapt izolat, ci reprezintă deja un tipar. Numirea mai multor foști și actuali politicieni USR în funcții importante la Chișinău ridică întrebări cu privire la apropierea politică tot mai evidentă dintre PAS și USR. Deputatul afirmă că nu contestă competențele profesionale ale celor nominalizați, însă consideră problematic faptul că selecțiile politice se îndreaptă în mod repetat către aceeași zonă politică. „Anca Dragu, fost senator USR, a ajuns guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova, Ramona Strugariu, fost europarlamentar ales pe listele USR-PLUS, a ajuns la conducerea Institutului Național al Justiției, iar acum un deputat USR în funcție este chemat să conducă unul dintre cele mai importante ministere de la Chișinău. Nu contest dreptul Republicii Moldova de a atrage profesioniști din România și nici competențele individuale ale celor nominalizați. Problema este alta: de ce, dintre toate familiile politice și dintre miile de specialiști români, selecția politică a puterii de la Chișinău ajunge, din nou și din nou, în aceeași zonă politică? USR este un partid cu o doctrină sexo-marxistă, cu 8% în sondaje, aflat în competiție democratică directă cu PSD, PNL, AUR și celelalte formațiuni parlamentare și extraparlamentare. USR nu reprezintă România și nici nu deține monopolul asupra competenței românești. Sunt român basarabean și cunosc prea bine particularitățile politicii tumultuoase din Republica Moldova. Diplomații străini, când sunt trimiși la post la Chișinău, sunt instruiți în felul următor: «Tot ce vezi și tot ce auzi la Chișinău nu este neapărat și adevărat». Dincolo de declarațiile solemne despre relația specială a Republicii Moldova cu România trebuie să privim, așadar, la fapte. Iar faptele ilustrează o apropiere politică preferențială între PAS și USR”, a transmis deputatul Valeriu Munteanu. USR și PAS, protagoniștii unui amor politic Relația dintre România și Republica Moldova nu trebuie construită pe simpatii politice sau pe legături între PAS și USR. Implicarea Maiei Sandu și a PAS în politica electorală românească, urmată de numirea succesivă a unor persoane asociate aceleiași sfere politice, riscă să transforme o relație strategică între două state într-o relație dependentă de afinități de partid. Republica Moldova are nevoie de sprijinul întregii Românii, iar relația dintre București și Chișinău trebuie să fie una solidă, nu una bazată pe preferințe politice. „Această situație este cu atât mai problematică după implicarea publică reprobabilă a doamnei Maia Sandu și a PAS în politica electorală din România. Președintele Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că relația cu Bucureștiul nu se construiește prin simpatii și antipatii pentru un candidat sau pentru un partid și nici prin importarea succesivă a oamenilor din aceeași zonă politică. România nu este USR. Bucureștiul nu este USR. Iar relația dintre România și Republica Moldova nu poate deveni o anexă a relației PAS-USR. Ca președinte al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, îmi doresc o relație strategică sinceră, solidă și predictibilă între cele două state românești. Tocmai de aceea spun răspicat: Maia Sandu și PAS riscă să consume capitalul uriaș de încredere de care Republica Moldova are nevoie la București, transformând o relație națională într-una de partid. Republica Moldova are nevoie de întreaga Românie, nu doar de prietenii politici ai PAS”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Repornește motorul Europei? Germania se îndreaptă spre cea mai puternică creștere a PIB-ului din ultimii ani
Cea mai mare economie a Europei a crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie, a anunțat marți Institutul Federal de Statistică al Germaniei. Estimarea inițială indica un avans de doar 0,2%, notează Financial Times. Și optimismul companiilor germane a crescut în august mai mult decât se anticipa. Indicele Ifo privind climatul de afaceri, urmărit îndeaproape de piețe, a urcat cu 2,1 puncte, până la 88,8, cel mai ridicat nivel din ultimul an. Economia Germaniei dă semne tot mai clare de revenire Germania este acum pe cale să înregistreze o creștere economică de 1,2% în acest an, față de numai 0,7% cât se estima anterior, potrivit lui Sebastian Dullien, director de cercetare al IMK, un institut de cercetare cu sediul la Berlin. Ar fi cea mai mare creștere din 2022, după care economia germană a intrat într-o perioadă îndelungată de stagnare, provocată parțial de criza prețurilor la energie declanșată de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Rezistența economiei germane vine în pofida temerilor că prețurile ridicate la petrol și gaze, alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu, și nivelul foarte scăzut al Rinului ar putea afecta creșterea economică în acest an. „Înainte de revizuire, PIB-ul Germaniei de la începutul lui 2026 era încă cu aproape 1% sub nivelul maxim atins în 2022”, a scris Dullien într-o postare publicată după apariția celor mai recente date. Dullien a spus că, deși noua prognoză pentru 2026 nu este încă „grozavă”, Germania ar putea avea în acest an o creștere economică mai puternică decât alte mari economii din Europa de Vest, precum Franța, Regatul Unit sau Țările de Jos. Banca KfW și-a îmbunătățit, la rândul său, prognozele de creștere economică. Estimarea pentru 2026 a fost majorată cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1%, iar cea pentru anul viitor cu 0,2 puncte procentuale, la 1,5%. „Există motive întemeiate să sperăm că producția industrială va începe să crească vizibil în timp”, a declarat Dirk Schumacher, economistul-șef al KfW.
Garda de Mediu Iași, intervenție după descoperirea unor deșeuri abandonate. Ce sancțiune a fost aplicată
Deșeuri abandonate pe un teren din domeniul public au fost descoperite în județul Iași, iar situația a ajuns în atenția Gărzii de Mediu. Comisarii au sesizat autoritățile locale, care au fost nevoite să intervină pentru curățarea zonei. Potrivit reprezentanților Gărzii de Mediu Iași, deșeurile au fost identificate abandonate pe un câmp, iar autorii nu au putut fi identificați. Întrucât terenul aparține domeniului public al comunei, responsabilitatea pentru îndepărtarea deșeurilor și refacerea zonei revine autorității publice locale, conform prevederilor legale. De această dată, autoritatea locală a primit avertisment, comisarii ținând cont de atitudinea proactivă și de faptul că au fost luate rapid măsuri pentru remedierea situației. Autorităților locale le-a fost stabilit un termen scurt pentru curățarea terenului. Ulterior, reprezentanții administrației, împreună cu mai mulți cetățeni, au intervenit pentru strângerea deșeurilor. Materialele colectate au fost sortate și predate către operatori autorizați, astfel încât acestea să poată fi gestionate în condiții legale. Garda de Mediu Iași atrage atenția că astfel de situații arată cât de importantă este intervenția rapidă, dar și colaborarea dintre autorități și comunitate. „Protejarea mediului este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Împreună putem face diferența”, au transmis reprezentanții Gărzii de Mediu Iași.
Audiere cu miză uriașă la DNA Iași: Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, suspectă în dosarul lui Fănel Bogos
Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului și fost deputat PNL, a ajuns la DNA Iași, unde este audiată într-un dosar care îl vizează pe fermierul vasluian Fănel Bogos, potrivit unor surse judiciare citate de G4Media. Conform acelorași surse, Cristina Trăilă are calitatea de suspect, fiind cercetată pentru complicitate la o infracțiune asimilată faptelor de corupție. Cristina Trăilă a refuzat să facă vreo declarație în momentul sosirii la audieri. Cristina Trăilă, audiată la DNA Iași în dosarul Vanbet Cristina Trăilă, actual secretar general adjunct al Guvernului, este audiată la DNA Iași în dosarul Vanbet. Potrivit declarațiilor date de șeful ANSVSA, Alexandru Bociu, Cristina Trăilă i-ar fi cerut „sprijin” și „protecție” pentru omul de afaceri Fănel Bogos și l-ar fi avertizat că riscă să piardă susținerea PNL. Miza ar fi fost schimbarea conducerii DSV Vaslui, după controalele și sancțiunile aplicate fermelor lui Fănel Bogos. Cristina Trăilă ar fi avut și rolul de a-i facilita lui Bogos, alături de liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu, o întâlnire cu premierul de atunci, Ilie Bolojan. Numele Cristinei Trăilă a fost asociat în trecut și cu controverse privind posibile incompatibilități și conflicte de interese, inclusiv în perioada în care a condus ANRMAP și a fost membru în CA al Poștei Române. Dosarul a fost instrumentat inițial de DNA Iași, sub conducerea fostei șefe a structurii, Cristina Chiriac. Aceasta a fost ulterior numită de președintele Nicușor Dan în funcția de procuror general al României, în ciuda avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Dosarul fermierului Fănel Bogos Cazul îl are în prim-plan pe fermierul Fănel Bogos, care a fost arestat preventiv în 2025, fiind acuzat că ar fi oferit sume importante de bani, de ordinul sutelor de mii de euro, pentru înlăturarea din funcție a directorului Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui, Mihai Ponea. Potrivit anchetatorilor, miza conflictului ar fi fost un dosar de despăgubire în valoare de aproximativ 13 milioane de lei. Fănel Bogos ar fi încercat să obțină despăgubirea după apariția unui focar de salmoneloză la una dintre fermele sale de găini ouătoare din județul Vaslui. În urma focarului, autoritățile sanitar-veterinare au dispus neutralizarea a peste 230.000 de păsări. Mihai Ponea ar fi refuzat să aprobe despăgubirea, considerând că fermierului îi revenea o parte din responsabilitate pentru apariția focarului de salmoneloză. În acest context, anchetatorii susțin că Fănel Bogos ar fi încercat să obțină schimbarea din funcție a directorului DSVSA Vaslui, apelând la intermediari și oferind bani. Citeste si: Fănel Bogos, afaceristul care a ajuns în biroul lui Ilie Bolojan, s-a plimbat la Monaco cu acordul DNA! Cu cine s-a întâlnit
Analist economic desființează reducerea accizei la motorină
Motorina a depășit din nou pragul psihologic de 10 lei pe litru, în ciuda reducerii temporare cu 20% a accizei. Măsura ar fi trebuit să ieftinească litrul cu aproximativ 68 de bani. Analistul economic Adrian Negrescu explică de ce nu vedem încă reducerea la pompă și cât de mult mai pot crește prețurile după expirarea acestei măsuri guvernamentale. Deși este în vigoare până la finalul lunii o reducere cu 20 % la acciza pentru motorina standard, care ar fi trebuit să reducă prețul cu aproximativ 68 de bani, litrul de motorină se vinde în continuare la pompă cu peste 10 lei. Costurile de asigurare scumpesc în continuare combustibilul Analistul economic Adrian Negrescu a explicat la RFI că prețurile rămân mari din cauză că peste jumătate din costul unui litru merge către stat sub formă de taxe și impozite. La acestea se adaugă și costurile operaționale mari pentru vasele care aduc carburanți în portul Constanța. Astfel, reducerea accizei aproape că nu se simte în prețul final. „Din păcate, toată această reducere de acciză a fost contrabalansată de costurile de asigurare foarte mari, pe care, din păcate, România le plătește pentru a aduce motorină, în principal în portul Constanța. Vasele care aduc motorină intră din ce în ce mai greu în Marea Neagră, în condițiile în care riscurile de securitate sunt foarte mari, iar asta se traduce în costuri operaționale mai mari, care, bineînțeles, se văd și la pompă. Altfel spus, ce am luat pe mere am dat pe pere, din punct de vedere economic, având în vedere situația economică internațională, având în vedere nevoia noastră de a importa aproape 80 % din motorina pe care o consumăm„. Analistul economic Adrian Negrescu „Să nu ne facem iluzii” „Noi să nu ne facem iluzii, prețurile vor rămâne foarte ridicate în România, atâta timp cât mai mult de jumătate din costurile fiecărui litru de carburant reprezintă taxe și impozite plătite statului român și, mai nou, costuri semnificative operaționale pe care jucătorii din piață le au„, continuă specialistul. Inflația va continua să crească Din nefericire și în mod previzibil, nici în viitorul apropiat nu avem șanse mari să beneficiem de o reducere a litrului pe motorină. Mai mult, scumpirea va alimenta creșterea inflației, care este deja cea mai mare din Europa. Economia autohtonă depinde mult de transport, așadar prețurile la raft vor crește inevitabil. „Din păcate, prețurile la carburanți pe care le avem în România se vor traduce într-un un punct și jumătate procentual în inflație. Altfel spus, în loc să avem o inflație de 5,5 sau 6%, undeva în luna septembrie, probabil va rămâne peste 7%, ceea ce înseamnă, bineînțeles, prețuri mai mari decât ne-am fi așteptat. E o consecință directă, în condițiile în care, din păcate, economia românească depinde foarte mult de transportul rutier, de marfă, cu benzină, cu motorină, în primul rând. Cu cât costurile carburanților sunt mai mari, cu atât, bineînțeles, și la raft vedem prețuri mai mari la produsele alimentare, nealimentare și mai ales la servicii care rămân în topul scumpirilor la nivel european, nu doar în România”
Deputatul Bogdan Cojocaru cere transparență totală la CJ Iași: La sume mari, e bine ca totul să fie la vedere
Deputatul PSD Iași Bogdan Cojocaru transmite că social-democrații din Consiliul Județean susțin ideea ca imobilul cunoscut drept „Vama Veche” să fie achiziționat pentru a deveni noul sediu al Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi”. El atrage însă atenția că o investiție de 2,5 milioane de euro din bani publici trebuie analizată cu maximă atenție înainte de luarea unei decizii. Într-o declarație publică, Bogdan Cojocaru subliniază că Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” are o istorie de peste un secol, dar încă nu dispune de un sediu propriu. În prezent, instituția își desfășoară activitatea într-un spațiu închiriat, iar o parte importantă a fondului de carte este depozitată în condiții improprii. „Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” are peste 100 de ani de istorie, dar încă nu are o casă a ei. Astăzi funcționează într-un spațiu închiriat, iar zeci de mii de volume sunt păstrate în cutii și în locuri improprii din lipsă de spațiu. De aceea, consilierii județeni social-democrați vor susține exercitarea dreptului de preempțiune pentru clădirea „Vama Veche”. Este o oportunitate care merită analizată și sprijinită. Dar susținerea noastră nu înseamnă un cec în alb. Înainte ca administrația județeană să plătească 2,5 milioane de euro, trebuie să știm clar cât valorează imobilul, în ce stare este, cât va costa efectiv transformarea lui într-o bibliotecă modernă, care este situația ipotecilor și a contractului de închiriere existent. Trebuie lămurite și toate aspectele juridice privind procedura de preempțiune. Iar când vorbim despre milioane de euro din bani publici și la conducerea CJ Iași este Costel Alexe, transparența trebuie să fie totală. Puțină atenție în plus nu strică. Experiențele sale cu justiția ne-au învățat măcar atât: la sume mari, e bine ca totul să fie la vedere. Biblioteca are nevoie de un sediu propriu. Iașul merită însă și o investiție făcută cu grijă pentru fiecare leu cheltuit”, a transmis Bogdan Cojocaru.
Ciprian Ciucu îi atacă dur pe foștii șefi din PNL București: Fețe triste când am câștigat alegerile
Primarul Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, a lansat un atac dur la adresa unor foști lideri ai organizațiilor PNL din Capitală. El a afirmat despre aceștia că nu s-au bucurat de victoria sa la alegerile din decembrie 2025. Luni seară, după prima ședință a Biroului Politic București în noua formulă, Ciucu a precizat: „Îmi regăsesc încrederea în capacitatea de reîmprospătare a PNL București”. Loading … Ciucu: „Am preferat să fac pașii în ordinea lor corectă” Primarul general susține că, în ultimii ani, situația din organizația liberală din Capitală „nu a fost tocmai în regulă”. Totuși, el susține că a preferat să nu deschidă public conflictul înaintea alegerilor. „Nu le-am adus în față, am preferat să îmi fac pașii în ordinea lor corectă: întâi să câștig alegerile și apoi să contribui la primenirea atât de mult cerută de dumneavoastră”. „M-am făcut că nu văd jocul de glezne din campania trecută și nici fețele triste ale unora dintre fostele conduceri ale filialelor PNL atunci când, în decembrie 2025, am câștigat alegerile în București”, a declarat Ciprian Ciucu. Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025 cu 211.562 de voturi, reprezentând 36,16% din voturile valabil exprimate. Totuși, el susține că membrii de la baza organizațiilor din sectoarele 2, 3 și 4 i-au transmis, în schimb, „adevărul” și „au avut răbdare”. Reformă în PNL București Atacul lansat de Ciprian Ciucu apare la doar câteva zile după schimbarea conducerilor PNL din patru sectoare ale Capitalei. Biroul Politic Național al PNL a validat, pe 21 august, în unanimitate, patru președinți interimari: Sanda Nicola (la Sectorul 2), Dragoș Pîslaru (la Sectorul 3), Oana Gheorghiu (la Sectorul 4) și Andrei Badiu (la Sectorul 5). Aceștia i-au înlocuit pe Monica Anisie – Sectorul 2, Andrei Baciu – Sectorul 3, Ionuț Stroe – Sectorul 4 și Dan Meran – Sectorul 5. Ciucu spune că noii lideri au fost bine primiți de membrii organizațiilor locale: „Aceiași colegi și colege din filialele PNL ale sectoarelor 2, 3, 4 și 5 i-au primit cu brațele deschise pe noii președinți interimari, Sanda Nicola, Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și Andrei Badiu”.
Atac rusesc la granița cu Republica Moldova. Un punct de frontieră a fost închis
„Rusia a atacat noaptea trecută punctul internațional de trecere rutieră Vinogradovca, de la granița cu Moldova, cu drone de atac Shahed. Infrastructura acestuia a fost avariată în urma atacului. Pompierii au reușit să țină incendiul sub control”, relatează Ukrainska Pravda. Trecerea persoanelor și a vehiculelor prin punctul de frontieră a fost suspendată. Polițiștii de frontieră ucraineni au informat partea moldoveană, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere. Ce a transmis Poliția de Frontieră a Moldovei Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a informat că, în jurul orei 03:18, a fost anunțată de Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei că punctul de trecere Vinogradovka a fost atacat la ora 02:55 cu o dronă de tip Shahed. Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime. Ulterior, în jurul orei 03:49, patrula staționară din cadrul punctului de trecere Vulcănești a observat alte două explozii produse de drone Shahed pe teritoriul punctului de trecere ucrainean Vinogradovka. Aparatele de zbor au căzut pe teritoriul Ucrainei, iar în urma atacului punctul ucrainean de trecere a frontierei a fost afectat. În aceste condiții, activitatea punctului de trecere Vulcănești (Republica Moldova) – Vinogradovka (Ucraina) a fost sistată. Poliția de Frontieră a mai precizat că, la ora 02:51, Serviciul Operațiuni Aeriene al Armatei Naționale a informat autoritățile despre o dronă care se deplasa dinspre Ucraina către Republica Moldova, în regiunea Vulcănești, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera de stat. La ora 03:47, autoritățile au comunicat că aparatul de zbor dispăruse de pe radarele ucrainene în apropierea localității Vlădiceni din Ucraina. La ora 03:52, a fost semnalată o altă dronă în regiunea Vulcănești, la aproximativ 18 kilometri de frontiera Republicii Moldova. La ora 04:18, autoritățile ucrainene au confirmat că aceasta a fost doborâtă. Până în prezent, în zona de frontieră de pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte riscuri pentru populație. Poliția de Frontieră, împreună cu celelalte autorități, monitorizează situația și menține legătura cu autoritățile competente din Ucraina. Cetățenii sunt îndemnați să se adăpostească în spații sigure în cazul în care aud zgomote specifice dronelor sau explozii și să urmărească informațiile transmise de autorități.
Un ieșean a realizat trofeele pentru Festivalul Mamaia! Fiecare piesă este unică, fiind decorată cu aur coloidal și argint pur
Ieșeanul Constantin Pâslaru (56 de ani) a creat cele 20 de trofee pentru Festivalul de Muzică Ușoară „Mamaia” 2026. Constantin Pâslaru este stabilit în București, însă deține firma Kardians Design, care se ocupă cu crearea oglinzilor și a produselor de sticlă. Pentru Festivalul „Mamaia”, Constantin Pâslaru s-a gândit la un concept inedit care să aibă legătură cu evenimentul și cu faptul că s-a desfășurat la malul Mării Negre. Ieșeanul Constantin Pâslaru a creat trofeele pentru Festivalul „Mamaia” Colecția de trofee pentru eveniment se numește „Dune Colorate”, fiind o legătură între festival și litoralul mării. Constantin Pâslaru și echipa sa a avut la dispoziție doar două săptămâni pentru a crea trofeele, iar pentru a respecta termenul a lucrat ore suplimentare. Weekendul trecut, 21-23 august, s-a desfășurat Festivalul de Muzică Ușoară „Mamaia”, fiind o ediție extrem de reușită. Din 2021, Constantin Pâslaru are un atelier în București, unde se ocupă de sticlă și oglinzi. Acesta folosește o tehnică veche, oglinzile fiind turnate din argint lichid. „Nu mă așteptam, sincer, să primesc o astfel de propunere. Am avut la dispoziție doar două săptămâni să creăm cele 20 de trofee. Ca să înțelegeți, e nevoie de aproape două zile să faci o singură piesă. Am lucrat, cei șase oameni din echipă, zi și noapte ca să fie totul perfect. Îi felicit pe colegii mei. Fără ei, nu aș fi putut să realizez așa ceva. În seara spectacolului am avut emoții mari. Vă imaginați să fiu acolo și să văd trofeele în prim-plan. A fost un moment inedit, pe care nu-l voi uita. Să fiu înconjurat de atâția artiști și de persoane de cultură din România e, într-adevăr, ceva excepțional. Acum avem și un acord verbal să colaborăm și la viitoare evenimente. Totuși, a fost pentru prima dată când am realizat astfel de lucrări. Nu este simplu, însă a ieșit totul foarte bine”, a declarat Constantin Pâslaru. Fiecare trofeu este unic Fiecare trofeu este o piesă de excepție, nu doar datorită materialelor folosite, ci și datorită tehnicii și modului în care au fost îmbinate elementele. Constantin Pâslaru a făcut Facultatea de Design în orașul Elche din Spania, iar ulterior a lucrat pentru grupul care deține Zara, dar și pentru Dolce & Gabbana, însă a decis să revină în România. „Pentru un trofeu trebuie să induci multă emoție, atât pentru cel care îl primește, fiind un moment important, cât și pentru public, când îl vede. De asemenea, trebuia să aibă memoria. Atunci când îl vezi, să îți amintești de momentul când l-ai câștigat. Fiecare dintre cele 20 de trofee este unicat. Conceptul are la bază o suprafață de sticlă, obținută prin prelucrarea și fuziunea sticlei. Suprafața este tratată cu metale prețioase, aur coloidal de 24 de karate și argint pur. Fiecare trofeu are și elementul mării, o scoică realizată din sticlă, fiind piesa unică. Avem, astfel, trei elemente: marea, lumina și memoria”, a mai adăugat Constantin Pâslaru. Ieșeanul Constantin Pâslaru a reușit să creeze cele 20 de trofee pentru Festivalul „Mamaia”, iar lucrările sale au reușit să se ridice la nivelul evenimentului.