Ceața a paralizat traficul în municipiul Iași. Se circulă bară la bară, în cozi de kilometri
Ceața densă a creat probleme serioase de trafic, joi dimineață, 29 ianuarie 2026, în municipiul Iași. Vizibilitatea scăzută i-a obligat pe șoferi să circule cu viteză redusă, iar în mai multe zone din oraș s-au format cozi de kilometri. Se circulă bară la bară pe principalele artere, mai ales la intrările și ieșirile din oraș, dar și în apropierea marilor intersecții. Din cauza condițiilor meteo, deplasarea se face cu dificultate, iar timpii de așteptare au crescut considerabil. Mulți șoferi au semnalat întârzieri, în special pe traseele către școli, instituții publice și zonele aglomerate. Polițiștii rutieri recomandă prudență, păstrarea distanței între autovehicule și folosirea luminilor de ceață. Meteorologii au emis o avertizare de ceață, valabilă pentru municipiul Iași și zonele învecinate, fenomen care poate reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat chiar sub 50 de metri. Specialiștii avertizează că ceața poate favoriza apariția poleiului, iar condițiile de trafic pot rămâne dificile pe parcursul dimineții. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Bruce Springsteen a lansat o melodie de protest ca omagiu pentru victimele ICE
Cântărețul american Bruce Springsteen a lansat miercuri melodia „Streets of Minneapolis” în care critică politica anti-imigrație a președintelui Donald Trump, după moartea a doi americani împușcați de agenții federali. Artistul l-a criticat în repetate rânduri pe președintele republican, dar și administrația sa. Minneapolis este epicentrul tensiunilor de la moartea lui Alex Pretti, ucis de agenții poliției americane de frontieră. În urmă cu doar câteva săptămâni, Renee Good, mamă a doi copii, a fost împușcată de un agent al serviciului de imigrații și vămi (ICE), în același oraș. Piesa lansată conține versuri care descriu cum „un oraș în flăcări a luptat împotriva focului și a gheții sub cizmele ocupantului”, pe care artistul american îl descrie drept „armata privată a regelui Trump din DHS”. „Am compus această melodie sâmbătă, am înregistrat-o ieri şi v-o prezint astăzi ca răspuns la teroarea de stat care se abate asupra oraşului Minneapolis. Este dedicată locuitorilor din Minneapolis, vecinilor noştri imigranţi nevinovaţi şi în memoria lui Alex Pretti şi Renee Good”, a scris Bruce Springsteen pe Facebook. Bruce Springsteen l-a criticat în repetate rânduri pe președintee SUA, inclusiv în timpul campaniei prezidențiale din 2024. La rândul său, Donald Trump îl atacă în mod regulat pe Springsteen, pe care îl consideră „supravealuat”. Președintele a mai atacat și alte staruri care s-au pronunțat împotriva sa, precum Beyonce sau Taylor Swift. „Donald Trump nu înţelege această ţară, istoria ei şi ce înseamnă să fii cu adevărat american”, a declarat artistul american în timpul campaniei prezidenţiale din 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minneapolis devine front de război politic în SUA: Trump îl trimite pe “țarul frontierei” să conducă operațiunea ICE, ce fac democrații Congresmana democrată Ilhan Omar, ținta unui atac cu lichid necunoscut în timpul unui discurs anti-ICE în Minneapolis
China anunță planuri pentru turism spațial și explorarea spațiului profund
Beijingul își extinde ambițiile, cu planuri pentru zboruri de turism spațial suborbital în următorii cinci ani și dezvoltarea ulterioară a celor orbitale. Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation a anunțat lansarea unor „operațiuni de zbor pentru turism spațial suborbital” și dezvoltarea treptată a turismului spațial orbital. Totodată, grupul va construi o infrastructură digitală spațială de nivel gigawatt, potrivit televiziunii de stat CCTV, citată de Reuters. Competiție directă cu SUA și SpaceX China și SUA concurează pentru a transforma explorarea spațiului într-o activitate comercială viabilă, similară aviației civile, dar și pentru avantajele strategice și militare ale dominației spațiale. Beijingul și-a propus să devină o „putere spațială de nivel mondial” până în 2045. Un obstacol major pentru China rămâne lipsa unui test complet reușit de rachetă reutilizabilă. În schimb, compania americană SpaceX operează deja racheta reutilizabilă Falcon 9, care a permis extinderea rețelei Starlink și realizarea unor zboruri de turism spațial orbital. Sateliții, miză de securitate pentru Beijing Autoritățile chineze au descris în repetate rânduri dominația SpaceX pe orbita joasă a Pământului (LEO) drept un risc pentru securitatea națională. În acest context, Beijingul își construiește propriile mega-constelații de sateliți. La sfârșitul anului 2025, mai multe organisme și companii chineze din sectorul spațial au înregistrat solicitări oficiale la International Telecommunication Union, agenția ONU care gestionează alocarea frecvențelor radio și a pozițiilor orbitale. Demersul vizează plasarea a aproximativ 200.000 de sateliți pe orbită în următorii 14 ani, rezervând strategic frecvențe și sloturi orbitale pentru China. O nouă generație de specialiști Pentru a pregăti specialiști în propulsie interstelară și navigație în spațiul profund, China a lansat săptămâna aceasta Școala de Navigație Interstelară, în cadrul Academia Chineză de Științe. Instituția va sprijini planurile Chinei pentru o stație de cercetare lunară și pentru detectarea planetelor din afara Sistemului Solar. Potrivit presei chineze, următorii 10–20 de ani sunt considerați o perioadă-cheie pentru progrese majore și „salturi tehnologice” în explorarea spațiului profund și ar putea „reconfigura echilibrul global” în acest domeniu. Ambiții lunare și standarde internaționale China își consolidează poziția după succesul misiunii Chang’e-6, care a adus în 2024 primele mostre de pe fața nevăzută a Lunii. Beijingul încearcă totodată să influențeze standardele internaționale privind traficul și infrastructura spațială, vizând inclusiv monitorizarea deșeurilor orbitale și dezvoltarea unor tehnologii pentru explorarea și exploatarea resurselor spațiale.
Gabriel Blaj, criminalul de la Butea, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce și-a omorât mama
Gabriel Blaj, bărbatul de 33 de ani din comuna Butea, județul Iași, acuzat că și-a omorât mama, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată după ce anchetatorii au stabilit că acesta este principalul suspect într-o crimă care a șocat întreaga comunitate. „Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași în dosarul de urmărire penală nr. 43/260/P/2026, privind pe inculpatul Blaj Gabriel, pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie, sub forma infracțiunii de omor calificat. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Blaj Gabriel pentru o perioadă de 30 de zile, începând din data de 28.01.2026 și până la data de 26.02.2026, inclusiv. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Blaj Gabriel. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 377 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și va rămâne în sarcina statului. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare pentru procuror. Pronunțată în camera de consiliu, azi, 28.01.2026, ora 17:50”, au transmis magistrații. Citește și: Îngrozitor! Gabriel Blaj, criminalul de la Butea, a întreținut relații intime cu cadavrul mamei sale. Cele mai negre bănuieli s-au adeverit, spre oripilarea tuturor Gabriel Blaj și-a ucis mama și a încercat să inducă anchetatorii în eroare Inițial, individul a refuzat să recunoască fapta și a încercat să construiască un scenariu menit să îi ducă pe anchetatori pe o pistă greșită. Le-ar fi spus polițiștilor că mama sa ar fi fost adusă acasă în stare de inconștiență de o persoană necunoscută și că el nu ar avea nicio implicare. Ulterior, confruntat cu probele din dosar, Gabriel Blaj a recunoscut totul. Crima a avut loc într-un context familial extrem de degradat. Potrivit informațiilor apărute în anchetă, Gabriel Blaj era consumator cronic de alcool, la fel ca ambii săi părinți. Tatăl său este imobilizat la pat, fiind o persoană cu handicap, și primește lunar o indemnizație care ar fi fost cheltuită, în mare parte, pe băuturi alcoolice. În aceste condiții, părinții și fiul obișnuiau să consume alcool împreună până la pierderea controlului. Localnicii susțin că l-au văzut frecvent pe Gabriel în compania mamei sale, ambii aflați în stare avansată de ebrietate, ceea ce a alimentat, în timp, suspiciuni legate de o posibilă relație incestuoasă între cei doi. Aceste bănuieli aveau să se confirme în urma declarațiilor făcute de suspect în fața anchetatorilor. Gabriel Blaj ar fi recunoscut că a întreținut, de-a lungul timpului, relații intime cu mama sa, inclusiv după decesul acesteia, punând totul pe seama consumului excesiv de alcool. Inspectoratul de Poliție Județean Iași a transmis că, în data de 27 ianuarie, în jurul orei 10:00, polițiștii din cadrul Secției nr. 7 Poliție Rurală Bălțați au fost sesizați cu privire la faptul că un bărbat și-ar fi ucis mama. La fața locului a fost găsită o femeie de 64 de ani decedată și fiul acesteia, bănuit de comiterea faptei. În cauză a fost deschis un dosar penal pentru omor, iar cercetările sunt continuate sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași. Gabriel Blaj a fost inițial reținut pentru 24 de ore, iar anchetatorii urmează să stabilească dacă acesta avea discernământ în momentul comiterii faptei. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă o pedeapsă de zeci de ani de închisoare. Criminalul de la Butea nu a reușit să-i păcălească pe anchetatori, iar acum va trebui să răspundă în fața legii pentru fapta care a îngrozit o întreagă comunitate. Citește și: Filmul crimei de la Butea. Gabriel Blaj a țesut un scenariu pentru a-și ascunde oribila faptă și relația incestuoasă pe care o avea cu mama lui Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Liberalii s-au denunțat între ei la DNA, în dosarul avocatei prinsă în flagrant de procurori
Avocata liberală Adriana Georgescu a fost denunțată în fața procurorilor DNA, pe 30 septembrie 2025, chiar de persoana pentru care cerea bani pentru rezolvarea dosarelor: omul de afaceri Paul Jean Tucan. Tucan, patron al unei importante firme din Constanța – JT Grup Oil SA, a fost trimis în judecată în august 2025, de EPPO ( Parchetul European) fiind acuzat de schimbarea destinației fondurilor obținute din bani europeni. Fost șef al PNL Năvodari, Tucan și-ar fi construit o locuință cu sumele alocate pentru un port turistic de agrement. În paralel, Tucan este investigat din 2025 și de DNA, pentru o serie de fapte de corupție petrecute în portul Constanța. Inițial, omul de afaceri a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat că ar fi dat mită ca să obțină avizele necesare pentru o zonă de acostare din port. Numai că Paul Jean Tucan este și el membru PNL. Cu două dosare la activ, Tucan a dat-o pe mâna procurorilor DNA chiar pe colega sa de partid. Ulterior, procurorii secției a II-a a DNA au pus imediat în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență și din octombrie 2025 până ieri au stat cu ochii pe avocata PNL. Adriana Georgescu este o apropiată a fostului președinte PNL, Ludovic Orban. Primele discuții – în perioada alegerilor, la un restaurant din spatele Parlamentului României Paul Tucan „O cunosc de aproximativ 15 ani, din anul 2010, fiind colegi, membri de partid la PNL București. Începând cu luna mai 2025, Georgescu Adriana m-a contactat în contextul alegerilor electorale, ocazie cu care mi-a spus că mă poate ajuta să-mi rezolve problema cu cele două dosare penale în care sunt cercetat. Precizez că ea a fost cea care m-a contactat după mulți ani și a deschis acest subiect. Am fost de acord să mă întâlnesc cu aceasta, prima întâlnire având loc în București, într-un restaurant situat în spatele Parlamentului României, la circa o săptămână sau două de la apelul telefonic. La discuție am fost doar eu și Georgescu Adriana. Aceasta mi-a spus că mă va putea ajuta cu problema mea, dar să am puțină răbdare, cerându-mi totodată să o ajut cu o sumă de bani, pentru că are niște probleme financiare. Suma de bani avea legătură cu ajutorul pe care mi l-a oferit, aceasta spunându-mi că problema mea poate fi rezolvată favorabil. Aceasta mi-a spus că are contacte cu oameni politici cu poziții înalte, cu care poate discuta și care pot influența cursul dosarelor penale. O cunosc pe Georgescu Adriana ca fiind o persoana influentă, cu contacte la nivel înalt în cadrul partidelor politice”, ar fi scris Paul Tucan în denunțul de la DNA. Paul Tucan: „Adriana Georgescu mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA” „Suma pe care aceasta mi-a cerut-o era de ordinelor zecilor de mii de euro, dar nu mi-o mai amintesc exact. Eu am refuzat solicitarea ei. I-am spus acesteia că nu sunt de acord să îi dau bani până când nu văd un ajutor concret din partea ei și că discutăm pe parcurs. Aceasta mi-a spus că poate interveni pe lângă factori politici importanți din România, pe care îi cunoaște personal, arătându-mi că le scrie acestora despre problema mea, prin această influență putând să mă ajute cu soluționarea acestor dosare penale. Mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Din acel moment, Georgescu Adriana m-a tot contactat la telefon la diverse date, cerându-mi să ne vedem. În perioada mai 2025 – prezent m-am văzut cu aceasta de câteva ori, o dată la București și de câteva ori la Constanța, la mine acasă. Georgescu Adriana mi-a tot cerut bani, însă am refuzat sistematic. În luna august 2025 a venit la Mamaia și m-a rugat să o cazez, i-am găsit o cazare la hotel Delta din Mamaia, fiind vârf de sezon și am achitat contravaloarea acesteia pentru 3 zile, în total 1.300 lei. Am făcut acest lucru la solicitarea dumneaei. Aceasta a venit la mine acasă înainte de a se caza, însoțită de iubitul ei, pe care nu îl cunosc. În casă a intrat decât ea și am discutat despre ce se întâmplă, că nu am niciun fel de veste, că EPPO deja mă trimite în judecată și nu înțeleg ce se întâmplă. Georgescu Adriana mi-a spus că se va ocupa de problema mea, dar să mai am răbdare. Și de această dată mi-a cerut bani, orice sumă de bani ca să aibă de cheltuială, dar am refuzat-o. M-a mai contactat pentru a ne întâlni pe data de 9 septembrie, dar am refuzat. Declar faptul că Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA și mi-a spus să ne vedem joi. Sunt de acord să pun la dispoziție capturi fotografice ale discuției purtate astăzi cu Georgescu Adriana. Sunt de acord să colaborez cu organul de urmărire penală, în vederea dovedirii celor sesizate”, ar fi susținut Tucan în fața procurorilor. Liberala și falsul general SIE invocau șeful DNA, premierul și Președintele ca să obțină sume uriașe de bani cu pretextul că-l scapă pe omul de afaceri Paul Tucan de dosarele penale Adriana Georgescu Procurorii DNA au mers apoi pe firul discuțiilor pe care avocata PNL, Adriana Georgescu, le purta pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan. Pe 22 ianuarie 2026, Adriana Georgescu s-ar fi prezentat la o întâlnire pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan, alături de Gheorghe Iscru – denumit „George”. Pe Iscru l-a prezentat ca fost general SIE care poate ajuta la soluționarea dosarelor în care este inculpat Tucan. „Am întrebat-o pe Adriana Georgescu ce a vrut să zică în mesajele pe care mi le-a transmis, dar ea a insistat să vorbim cu „GEORGE”, că el ne va spune într-o săptămână-două cât ne costă și ce șanse sunt pentru rezolvarea problemei cu dosarele penale, Adriana Georgescu /ADA afirmând că, între timp, își va face și ea treaba ”cu dealul”, înțelegând că se referă la discuții cu președintele României”, arată
Descoperire macabră în județul Iași. Un bătrân de 81 de ani a fost găsit mort pe un câmp. Fusese dat dispărut – EXCLUSIV
O tragedie a zguduit localnicii din județul Iași! Conform informațiilor obținute de reporterii BZI, un bărbat în vârstă de 81 de ani, din comuna Balș, a fost găsit decedat în apropierea localităților Boureni și Cucuteni, într-o zonă de câmp cu vegetație înaltă și deasă. Potrivit polițiștilor din cadrul Secției nr. 7 Poliție Rurală Bălțați, bărbatul plecase de la domiciliu în data de 26 ianuarie și nu a mai revenit. Descoperirea trupului neînsuflețit a avut loc pe 27 ianuarie, în cadrul cercetărilor efectuate de oamenii legii. Pe corpul victimei nu au fost identificate urme vizibile de violență. Trupul bărbatului a fost preluat de familie și ulterior transportat la Institutul de Medicină Legală (IML) din Iași pentru efectuarea necropsiei, în vederea stabilirii cauzei exacte a decesului. Autoritățile au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar rezultatele expertizei medico-legale vor clarifica circumstanțele în care s-a produs tragedia. „La data de 27 ianuarie a.c., polițiștii din cadrul Secției nr. 7 Poliție Rurală Bălțați, în cadrul cercetărilor efectuate au identificat un bărbat, decedat, într-o zonă de câmp, cu vegetație înaltă și deasă, între localitățile Boureni și Cucuteni. Bărbatul, de 81 ani, din comuna Balș, județul Iași, la data de 26 ianuarie a.c., a plecat de la domiciliul din comuna Balș și nu a mai revenit. Pe corpul acestuia nu au fost identificate urme vizibile de violență. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă și s-a dispus efectuarea autopsiei pentru stabilirea cauzei decesului”, a transmis Alina Elena Mocanu, inspector principal de poliție. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Oficiali americani s-au întâlnit cu un grup care militează pentru independența provinciei Alberta față de Canada
Lideri ai APP, un grup de separatiști de extremă dreapta care vor ca provincia Alberta să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori la Washington cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, începând din aprilie anul trecut, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times. Liderii APP vor o nouă întâlnire, luna viitoare, cu oficiali de la Departamentul de Stat și de la Trezorerie, ca să ceară o facilitate de credit de 500 de miliarde de dolari care să ajute la finanțarea provinciei dacă va trece un referendum privind independența, care, deocamdată, nu a fost convocat. „Statele Unite sunt extrem de entuziaste în privința unei Alberte libere și independente”, a declarat pentru FT Jeff Rath, consilier juridic al APP, care a participat la întâlniri. El a susținut că are o „relație mult mai puternică” cu administrația Trump decât premierul Canadei, Mark Carney. „Departamentul se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile. Așa cum este tipic în întâlniri de rutină ca acestea, nu au fost asumate angajamente”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Potrivit unor surse, este puțin probabil ca SUA să ofere sprijin material mișcării separatiste. Contactele au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre SUA și Canada. Provincia Alberta, cu 5 milioane de locuitori, are de decenii o mică mișcare pentru independență. Un sondaj Ipsos realizat săptămâna trecută a arătat că aproximativ trei din zece rezidenți din Alberta și Quebec ar vota ca provincia lor să se separe de Canada. În Alberta, însă, ideea nu a reușit până acum să strângă sprijin consistent, așa cum s-a întâmplat în Quebec, unde au avut loc referendumuri privind independența în 1980 și 1995.
Au înflorit ghioceii! Ieșenii au surprins vestitorii primăverii, în grădinile din Mircea cel Bătrân
În grădinița unui bloc din cartierul Mircea cel Bătrân din municipiul Iași, trecătorii au surprins primii ghiocei înfloriți, simbol al trezirii naturii după iarnă. Ghioceii au atras deja atenția locuitorilor, care au făcut fotografii și au postat imagini cu micile flori albe apărute printre frunzele încă umede de după iarnă. Plantele preferă solurile umede și zonele semiumbrite, iar apariția lor marchează pentru mulți începutul unui sezon plin de culoare și prospețime în natură. Vă aducem aminte că florile delicate apar în general spre finalul iernii sau începutul primăverii și sunt cunoscute ca fiind „vestitorii primăverii” datorită apariției lor timpurii, chiar și sub stratul de zăpadă, când condițiile de temperatură sunt favorabile. Ghioceii sunt printre primele flori care răsar în sezon, iar vremea mai blândă din ultimele săptămâni a grăbit acest proces și în grădinile din România, inclusiv în Iași. Specialiștii atenționează însă că aceste flori sunt sensibile la schimbările climatice și, în unele zone, pot înflori neobișnuit de devreme, ceea ce poate afecta ciclul lor natural de repaus și dezvoltare. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Sportul obsesiv trend inutil față de stilul de viață activ, divers și echilibrat
La modă, acum, este să faci Pilates, să alergi 5 kilometri la 6 dimineața și să promovezi, cu o ușoară mândrie, cum sportul a devenit noul tău „stil de viață”. Frecvent, nici nu mai contează atât de mult ce tip de exerciții faci, cât faptul că există o poză cu salteaua de yoga, o captură din aplicația de alergare sau un mic story care să confirme că ai fost „activ”. Altfel, riști să pari suspect de… relaxat. Trăim o perioadă în care mișcarea apare peste tot: în feed-uri, în conversații și în rezoluțiile de luni dimineață. Oboseala e aproape o dovadă de implicare, transpirația e semn că „ai muncit”, iar pauzele sunt privite cu o ușoară neîncredere. Dacă într-o zi nu ajungi la sală sau nu bifezi alergarea de dimineață, apare inevitabil întrebarea: „Dar azi chiar n-ai făcut nimic?”. Dincolo de glume și de presiunea subtilă de a fi mereu „în mișcare”, rămâne însă o întrebare medicală legitimă: cât de mult contează, de fapt, felul în care facem sport? E suficient să urmărim disciplinat o singură rutină sau corpul are nevoie de mai multă varietate decât credem? Un studiu recent, publicat în revista BMJ Medicine, a analizat date provenite din două mari cohorte americane, care au urmărit obiceiurile de viață ale participanților pe o perioadă de câteva decenii (20-25 de ani). În total, cercetătorii au inclus peste 110.000 de persoane, majoritatea adulți de vârstă mijlocie, monitorizând tipurile de activitate fizică practicate și legătura acestora cu riscul de mortalitate. Spre deosebire de multe cercetări anterioare, care s-au concentrat aproape exclusiv pe durata sau intensitatea exercițiilor, acest studiu a pus accent pe varietatea activităților fizice. Participanții au raportat dacă practicau una sau mai multe forme de mișcare, precum mersul pe jos, alergarea, ciclismul, înotul, antrenamentele de forță, sporturile cu rachetă sau alte activități recreative. Rezultatele au arătat că persoanele care practicau mai multe tipuri de activitate fizică aveau un risc mai mic de deces din orice cauză, comparativ cu cei care se limitau la o singură formă de mișcare. Mai exact, cei cu cea mai mare diversitate în activități prezentau un risc de mortalitate cu aproximativ 19% mai scăzut, chiar și atunci când nivelul total de efort fizic era similar. Un alt aspect interesant este că beneficiile diversității au fost observate independent de volumul total de activitate. Cu alte cuvinte, nu era vorba doar despre a face mai mult sport, ci despre a face sport diferit. Chiar și persoanele care nu atingeau cele mai ridicate niveluri de efort săptămânal, dar alternau activitățile, prezentau avantaje față de cele care repetau constant aceeași rutină. Cercetătorii sugerează că această varietate ar putea avea efecte benefice asupra mai multor sisteme. Diferitele tipuri de mișcare solicită mușchi diferiți, îmbunătățesc echilibrul, coordonarea și capacitatea cardiovasculară în moduri complementare și pot reduce riscul de suprasolicitare sau accidentări asociate cu exercițiile repetitive. De asemenea, diversitatea activităților fizice poate avea un impact pozitiv și asupra aderenței pe termen lung. Oamenii sunt mai predispuși să rămână activi atunci când mișcarea nu devine monotonă, iar acest lucru se poate traduce într-un stil de viață mai activ pe termen lung, nu doar într-o perioadă scurtă de entuziasm. Un alt studiu publicat recent în „The Lancet”, bazat pe analiza datelor provenite de la peste 40.000 de participanți din Norvegia, Suedia și SUA, urmăriți pe termen lung, sugerează că schimbări mici și realiste în nivelul de activitate fizică pot avea un impact semnificativ asupra mortalității. Cercetătorii au estimat că o creștere de doar 5 minute pe zi de activitate fizică moderată sau viguroasă, în rândul celor mai puțin activi, 20% dintre participanți, ar putea preveni 6% din totalul deceselor, iar aplicarea aceleiași schimbări la nivelul întregii populații ar putea preveni până la 10% din decese. În același timp, reducerea timpului petrecut stând jos cu 30 de minute pe zi a fost asociată cu prevenirea a aproximativ 3% din decese în rândul persoanelor cu risc ridicat și 7,3% din decese la nivel populațional. O analiză separată a UK Biobank, care a inclus aproape 95.000 de persoane, confirma valoarea efortului moderat: reducerea sedentarismului cu 30 de minute pe zi a fost asociată cu prevenirea a aproximativ 4,5% din totalul deceselor. Concluzia este că modificări minore, ușor de aplicat în viața de zi cu zi, pot avea efecte măsurabile asupra sănătății publice, fără a fi nevoie de rutine sportive intense sau schimbări radicale de stil de viață. Privite împreună, aceste studii transmit un mesaj surprinzător de liniștitor într-o lume obsedată de performanță: nu trebuie să alergăm maratoane, să bifăm zilnic recorduri sau să ne simțim vinovați dacă mai sărim o dimineață de sală. Cercetarea din „The Lancet” arată că și câteva minute în plus de mișcare pe zi pot face diferența, mai ales pentru cei mai sedentari, iar studiul din BMJ Medicine completează imaginea, sugerând că varietatea contează aproape la fel de mult ca efortul în sine. Cu alte cuvinte, un stil de viață activ nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență: puțin mai multă mișcare, puțin mai puțin stat jos și, din când în când, ieșirea din rutina strictă. Poate că adevăratul „stil de viață” nu este să faci sport ca pe o obligație zilnică, ci să găsești moduri diferite și realiste de a-ți pune corpul în mișcare – fără stres, fără cronometru și, ideal, fără să te trezești zilnic la 6 dimineața doar pentru o poză. Prof. univ. dr. Adrian Covic, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași/ Asist. univ. dr. Anca Ștefan Bibliografie Han H., Hu J., Lee DH, Zhang Y., Giovannucci E., Stampfer M.J., et al. Physical activity types, variety, and mortality: results from two prospective cohort studies.BMJ Medicine. 2026;5:e001513. https://doi.org/10.1136/bmjmed-2025-0015132. Ulf Ekelund, Jakob Tarp, Ding Ding, Miguel Adriano Sanchez-Lastra, Knut Eirik Dalene, Sigmund A. Anderssen, Jostein Steene-Johannessen, Bjorge H. Hansen, Bente Morseth, Laila A. Hopstock, Edvard Sagelv, Peter Nordström, Anna Nordström, Maria Hagströmer, Ing-Mari Dohrn, Keith M. Diaz, Steven
De ce nu mai citesc elevii? Tinerii recunosc: Preferăm TikTok
Într-o perioadă în care informația se obține instant, lectura clasică pierde teren în fața rețelelor sociale și a conținutului digital. Un reportaj realizat în exclusivitate de Gândul, arată că tot mai puțini elevi mai aleg astăzi cartea, iar TikTok a devenit principala sursă de consum pentru adolescenții români. Pentru generațiile anterioare, biblioteca școlară a reprezentat principala sursă de informare. Astăzi, elevii preferă rezumatele rapide, videoclipurile scurte și soluțiile oferite de inteligența artificială. Bibliotecile încearcă să rămână spații active, însă prezența elevilor este tot mai redusă. Monica Anisie: „Din 32 de elevi, doar 14 au mers să împrumute o carte de la biblioteca școlii” Fosta ministră a Educației, Monica Anisie, recunoaște că școala încurajează lectura, însă realitatea din teren arată o ruptură clară între programă și comportamentul actual al elevilor. „Școala încurajează lectura și sunt convinsă că în toate unitățile de învățământ există această deschidere către lectură. Tocmai de aceea, în calitatea mea de senator, am avut un proiect de lege prin care am declarat Ziua Națională a Lecturii. Trebuie să încurajăm copiii să meargă la bibliotecă să citească.” Monica Anisie spune însă că programa școlară nu mai ține pasul cu realitatea digitală în care trăiesc elevii. „Dacă discutăm cinstit despre programul școlar și despre realitatea pe care o vedem în jurul nostru, cred că nu este adaptată și ar trebui revizuită.” Declinul lecturii se vede clar în frecvența vizitelor la bibliotecă. Fosta ministră spune că inclusiv elevii de liceu ajung foarte rar în astfel de spații. „Sincer, nu mai citesc elevii în ziua de astăzi, nu prea merg la bibliotecă. I-am întrebat pe elevii mei când au fost ultima dată la bibliotecă și mi-au spus că în gimnaziu.” Aceeași realitate apare și în răspunsurile elevilor intervievați pe stradă. Majoritatea au spus că preferă TikTok în locul cărților, iar ultima lectură a fost una impusă de școală, din lista obligatorie. Doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic Ipoteza este susținută și de date oficiale. Potrivit studiului „Cum citesc adolescenții în 2025”, realizat de World Vision România, doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape 20% nu citesc deloc. Deși 91% spun că lectura este importantă, aproape jumătate recunosc că citesc mai rar decât o dată pe săptămână. Accesul la biblioteci nu garantează și folosirea lor. Studiul arată că 52,5% dintre adolescenți nu au mers deloc la bibliotecă în ultimele trei luni, iar doar 1,2% o frecventează de mai multe ori pe săptămână. Un sfert dintre tineri au acasă mai puțin de 10 cărți. Nicoleta Rahme: „Tehnologia a schimbat modul de a citi” Directorul Direcției de Colecții și Servicii din cadrul Bibliotecii Naționale, Nicoleta Rahme, afirmă că tehnologia a schimbat definitiv modul în care oamenii citesc și gândesc, iar educația trebuie să țină cont de acest transfer generațional. „Tehnologia a intrat în viața noastră imediat după anii ’90 și a schimbat modul de a citi, de a gândi. Este un transfer generațional care presupune tehnici noi.” În ceea ce privește inteligența artificială, Nicoleta Rahme consideră că aceasta nu trebuie privită ca un inamic al lecturii, ci ca un instrument care are nevoie de reguli clare. Concluzia reportajului este una clară. Cartea nu mai reprezintă singura sursă de cunoaștere, însă rămâne una dintre puținele care dezvoltă atenția, răbdarea și gândirea profundă. Într-o lume a vitezei și a conținutului livrat instant, biblioteca ridică o întrebare simplă: mai avem răbdare să citim?