Sancțiunile americane asupra Rusiei, la un pas de realitate. Proiectul de lege are nevoie de semnătura lui Trump
Proiectul de lege ce conține un amplu pachet de sancțiuni menit să-l priveze pe Vladimir Putin de resursele financiare pentru susținerea invaziei în Ucraina, a fost adoptat, miercuri, în Camera Reprezentanților. Proiectul a fost pentru prima dată prezentat în urmă cu un an și jumătate de răposatul senator american republican, Lindsey Graham, dar și alți zeci de senatori, potrivit Associated Press. Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a votat cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă în favoarea proiectului de lege. Documentul a fost trimis președintelui Trump, care urmează să-l semneze pentru a fi, practic, promulgat. Legea privind sancțiunile Rusiei impune sancțiuni oficialilor ruși, băncilor și unei flote „din umbră” de petroliere care asigură transportul țițeiului rus. De asemenea, îi impune lui Trump să impună tarife de până la 100% asupra celor mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă mai puțin de 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au luat măsuri semnificative pentru a reduce aceste importuri. Legislația reprezintă cel mai ambițios efort de sprijinire a Ucrainei de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă și ar pune capăt unei perioade de aproape doi ani de impas relativ în această chestiune, care a urmat unui pachet de ajutor de urgență din 2024. Susținătorii au afirmat că această prevederea ce îi vizează pe importatorii de petrol și gaze rusești are scopul de a descuraja China și India să cumpere resurse din Rusia. Criticii proiectului de lege și-au exprimat temerea că Trump va folosi prevederea pentru a viza aliații SUA din Uniunea Europeană și din alte părți. „Acest președinte a spus întotdeauna că iubește tarifele. Și cunoaștem istoricul acțiunilor sale în ceea ce privește tarifele impuse aliaților noștri europeni și aliaților noștri de pretutindeni”, a acuzat deputatul democrat Gregory Meeks. Cu toate acestea, demersul a fost încurajat pe președintele Zelenski. Acesta a insistat pentru adoptarea proiectului de lege, lansând chiar un apel direct către senatori cu puțin timp înainte ca documentul să fie supus la vot în Senatul american, luna trecută. Zelenski a precizat că, în timpul războiului, uneori este mai bine să „iei o decizie nu tocmai perfectă decât să nu faci nimic”. „Iar acesta este un moment istoric foarte important pentru Statele Unite. Proiectul de lege trebuie adoptat, supus la vot și susținut”, se arată în mesajul publicat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. „Pe lângă asta, sunt importante deciziile ferme ale Administrației SUA. Deciziile personale ale președintelui Trump. Sper din tot sufletul că vom vedea acest lucru”, șeful statului ucrainean.
Deputatul lup în haine de oaie, Ciprian Paraschiv a participat la protestul ciobanilor! Fiica sa sinecuristă viceconsul la Torino la doar 26 de ani
Politica românească nu duce lipsă de oportuniști, dar Ciprian Paraschiv reușește să transforme ipocrizia într-o artă grotestă. Recent, domnul deputat s-a afișat nostalgic și plin de „empatie” în mijlocul protestelor ciobanilor din București, pozând în salvatorul oamenilor simpli, striviți de birocrație și sistem. Realitatea din spatele acestei puneri în scenă este însă de un parșivism desăvârșit: în timp ce mimează solidaritatea cu cei care trudesc în ploaie și noroi pentru o bucată de pâine, Paraschiv nu face altceva decât să-și folosească funcția publică pe post de trambulină pentru interesele personale și ale propriei familii. Deputatul lup în haine de oaie, Ciprian Paraschiv a participat la protestul ciobanilor Un veritabil lup îmbrăcat în blană de oaie, deputatul „offside” le vorbește oamenilor despre dreptate, nevoi și proteste pașnice, sperând că mulțimea îi va spăla imaginea de politician irelevant. Dar ce legătură are suferința reală a crescătorilor de animale cu un personaj ale cărui priorități n-au nicio legătură cu interesul public? În timp ce pe terenul politicii se află într-un permanent offside moral și legislativ, în culise, Paraschiv știe foarte bine să joace la meciurile care contează pentru propriul buzunar și confort. Dovada supremă a acestei duble măsuri este chiar acasă. În timp ce tinerii capabili din această țară își construiesc carierele prin muncă grea sau iau drumul străinătății pentru un trai decent, fiica deputatului Paraschiv a prins un „bilet de loterie” plătit din bani publici. La doar 26 de ani, fără o experiență diplomatică reală care să o recomande, aceasta a fost catapultată direct în funcția de viceconsul la Torino. O sinecură de lux, oferită pe tavă, care confirmă exact modelul cinic după care funcționează tatăl ei: discursuri pline de patos pentru popor, beneficii și privilegii dictate de nepotism pentru familie. Cum poate un astfel de parșiv politic să privească în ochi un cioban care își câștigă existența cu palmele bătătorite? Cum poate vorbi despre problemele românilor un individ care folosește parlamentul ca pe o agenție de plasare a forței de muncă pentru propriul neam? Paraschiv nu a mers la protest din compasiune, ci din calcul cinic. Avea nevoie de o baie de mulțime, de o fotografie bună și de iluzia că îi pasă. Politica românească este sufocată de astfel de personaje care strigă „injustiție!” doar atunci când sunt camerele de filmat pornite, dar care în spatele ușilor închise își securizează favorurile. Ciprian Paraschiv rămâne exemplul perfect al politicianului fripturist: un jucător prins mereu în afara jocului corect, un demagog ieftin care plânge pe umerii ciobanilor în timp ce își trimite odrasla pe funcții diplomatice plătite din impozitele acelor mandatory oameni pe care îi folosește pe post de decor. Singura lege făcută de Ciprian Paraschiv este cea cu alcoolul pe stadioane Dacă cineva se întreba cu ce s-a ocupat Ciprian Paraschiv în Parlamentul României în timp ce se prefăcea interesat de soarta fermierilor și a oamenilor simpli, răspunsul este de o ironie cruntă. Din toate problemele reale ale acestei țări — de la infrastructură, sănătate sau educație, până la agricultura aflată în colaps — singura inițiativă legislativă legată de numele său este facilitarea vânzării și consumului de alcool pe stadioane. Aceasta este măsura activității parlamentare a unui politician care se vrea salvator de neam: o lege pentru bere la meci. În timp ce tinerii studiază ani de zile pentru a fi ignorați în favoarea unor sinecuri de familie, iar crescătorii de animale își strigă disperarea în stradă, prioritățile deputatului Paraschiv s-au rezumat la halbe și tribune. O demonstrație perfectă de viziune politică sterilă. Pe de altă parte pentru ca schema să fie completă vă aducem aminte faptul că Ciprian Paraschiv este groparul Politehnicii Iași. Acesta a executat silita Poli Iași pentru suma de 500.000 de euro. Una peste alta Ciprian Paraschiv își petrece vacanțele în locații luxoase din banii contribuabililor, ceea ce denotă o lipsă totală de patriotism.
Iulia Mendel acuză că i-a fost interzis un discurs în Parlamentul European
Iulia Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, nu a fost lăsată să susțină un discurs în Parlamentul European. Ea a anunțat acest lucru pe pagina sa de pe rețeaua de socializare X. Loading … „În ziua în care trebuia să susțin discursul, mi s-a interzis accesul în Parlamentul European. Pun acest lucru în mod direct pe seama sancțiunilor impuse de Zelenski. Totuși, discursul va avea loc, pentru că știu că reprezint o parte importantă a societății care tânjește după pace și vrea să fie auzită”, a transmis Iulia Mendel, miercuri, pe X. Mendel a fost secretar de presă al liderului ucrainean din iunie 2019 până în iulie 2021. După plecarea din funcție, Mendel a început să-l critice dur pe Zelenski. Mai exact, în luna mai, aceasta i-a acordat un interviu jurnalistului american Tucker Carlson, în care a relatat detalii despre colaborarea sa cu Zelenski și l-a numit „un rău ascuns” și „un urs grizzly”. (Mai multe detalii AICI) Totuși, Mendel a pus impunerea sancțiunilor pe seama faptului că urma să susțină în Parlamentul European un discurs despre pace. Foto: Profimedia
Haos în intersecția de la Gară! Semafoarele nu funcționează, iar o bandă este blocată de lucrări – UPDATE
În intersecția dintre Străpungere Silvestru și strada Gării se circulă cu dificultate în aceste ore. UPDATE: În zona respectivă sunt efectuate lucrări la rețeaua de gaz de către firma Instgaz, iar în timpul săpăturilor au rupt firele de electricitate de la semafoarele din intersecție. Știre inițială O bandă este blocată din cauza unor lucrări la carosabil, iar semafoarele nu funcționează de mai bine de o oră. La fața locului sunt prezenți și polițiști care dirijează circulația, însă mașinile înaintează cu greu. De asemenea și tramvaiele sunt afectate, deoarece vatmanii nu pot face stânga spre strada Gării în siguranță. Mai multe zone din oraș sunt afectate din cauza lucrărilor, pe fondul creșterii traficului rutier. „Noi nu puteam face stânga spre strada Gării că nu ne permit șoferii, mai ales că semafoarele nu merg. Au venit polițiștii să dirijeze traficul, dar pentru mașini și pietoni, noi trebuie să ne descurcăm cumva ca să trecem, dar nimeni nu ne permite”, a spus un vatman din Iași.
CJSU Ialomița a prelungit starea de alertă în Slobozia
Starea de alertă instituită în municipiul Slobozia și în comunele Scânteia, Ciulnița, Cosâmbești și Mărculeși, din cauza problemelor generate de suspendarea autorizației de mediu a operatorului de apă URBAN SA, a fost prelungită cu 30 de zile, potrivit Mediafax. Potrivit unei hotărâri adoptate miercuri de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Ialomița, măsura se aplică începând cu 8 septembrie, iar în perioada stării de alertă URBAN S.A. trebuie să continue să asigure alimentarea cu apă potabilă, canalizarea și epurarea apelor uzate în localitățile deservite. Loading … Autorizația de mediu a URBAN S.A. a fost suspendată în august, după ce autoritățile de mediu au constatat că mai multe măsuri stabilite în urma controalelor nu au fost realizate integral. Situația a dus la instituirea inițială a stării de alertă în Slobozia și cele patru comune. Noua hotărâre a CJSU Ialomița prevede că operatorul trebuie să pună în aplicare Planul de Avarie și Conformare de Urgență, care include lucrări și măsuri tehnice pentru reducerea încărcării poluante și aducerea procesului de epurare la parametrii prevăzuți de legislația de mediu. De asemenea, Consiliul Local Slobozia trebuie să aplice propriul plan de intervenție și măsuri pentru îmbunătățirea serviciului public de alimentare cu apă și canalizare. Autoritățile justifică menținerea operatorului în funcțiune prin necesitatea asigurării continuității serviciului public și a prevenirii unui pericol pentru sănătatea populației din cele cinci localități, precum și a deversării necontrolate a apelor uzate.
Belarusul eliberează zeci de deținuți politici în urma negocierilor cu administrația Trump. Sancțiunile impuse Minskului ar urma să fie relaxate
Eliberarea celor 25 de persoane face parte dintr-o serie de negocieri desfășurate de mai bine de un an între emisarul american John Coale și președintele belarus Aleksandr Lukașenko. Emisarul american a fost însărcinat de președintele Donald Trump să negocieze eliberarea a sute de persoane, printre care activiști pentru drepturile omului, politicieni, jurnaliști și avocați. Numărul celor eliberați miercuri este însă mult mai mic decât cel negociat în timpul vizitei anterioare a lui Coale la Minsk, în luna martie, când au fost convenite 250 de eliberări. „Acest proces a fost foarte reușit. Președintele Trump este foarte mulțumit de acest lucru”, a declarat Coale pentru Reuters. Noi eliberări anunțate în următoarele săptămâni Emisarul american a declarat că intenționează să revină în Belarus peste aproximativ o lună și speră ca atunci să fie eliberați „sute” de deținuți politici. O sursă citată de agenția de presă a precizat că, pe lângă cele 25 de persoane deja eliberate, un număr semnificativ de deținuți ar urma să fie eliberați și să rămână pe teritoriul Belarusului. Printre persoanele eliberate se numără jurnalistul Andrei Alyaksandrau, care executa o pedeapsă de 14 ani de închisoare, precum și trei muzicieni arestați în 2022. Melodiile acestora fuseseră desemnate de autoritățile belaruse drept „materiale extremiste”. Organizația pentru drepturile omului Viasna, interzisă în Belarus și declarată organizație extremistă de autorități, estimează că în țară se află în continuare 886 de deținuți politici. Companiile din Belarus scoase de sub sancțiunile Washingtonului În paralel cu eliberarea deținuților, Statele Unite au anunțat relaxarea sancțiunilor împotriva a două companii belaruse: Lakokraska, producător de vopsele și acoperiri industriale și Bellesbumprom, companie de stat care coordonează sectoarele forestier, al celulozei și al hârtiei.
Cristina Trăilă, cinci ore la audieri la DNA Iași. Declarații după ce a ieșit din sediul procurorilor
Cristina Trăilă a stat aproximativ cinci ore la audieri la DNA Iași, unde a dat declarații în dosarul în care este vizată. La ieșirea din sediul instituției, aceasta a explicat că a solicitat personal să fie audiată și că a ales să răspundă întrebărilor procurorilor. Fostul secretar general adjunct al Guvernului Bolojan a vorbit despre acuzațiile care o vizează, despre întâlnirea cu șeful ANSVSA și despre numele lui Ilie Bolojan, despre care spune că nu are nicio legătură cu dosarul. „A fost solicitarea mea de a da această declarație. Nu m-am prevalat de dreptul la tăcere, eu cred că pentru respectul actului de justiție este important să se afle adevărul, iar declarația mea în asta a constat. Audierea a constat în toată situația de fapt, începând cu campania din Vaslui, din toamnă anului 2024 și până în noiembrie 2025, când s-au formulat o serie de declaraţii, în opinia mea, neadevărate. Acest dosar nu are nicio legătura cu premierul Ilie Bolojan și nici nu au fot aspecte despre acesta în declarația mea. Nu este niciun element penal în ceea ce îl privește pe Ilie Bolojan. Nu a existat nicio presiune asupra președintelui ANSVSA. În noiembrie 2025 am avut o întâlnire cu domnul Bociu, el a solicitat să se vadă cu mine, pentru organizarea instituției. În ceea ce mă privește nu s-au făcut presiuni pentru schimbarea domnului Ponea. Nu l-am chemat eu pe președintele ANSVSA, acesta a venit pe 3 noiembrie, la solicitarea dumnealui. A fost o singură întâlnire pe data de 3.11.2025. niciun demers în ceea ce mă privește, nu l-a privit pe domnul Ponea. Acuzațiile împotriva mea se bazează pe declarațiile din dosar. Influența nu este a mea, ci a lui Mihai Barbu, care este autorul. Eu sunt complice încă nu am elucidat cum. Nu i-am cerut președintelui CJ Botoșani să-și retragă sprijinul, discuția a fost una simplă, colegială. Eu nu am nimic să-mi reproșez. De asta am venit astăzi aici, sunt avocat de 26 de ani și este vorba despre o reputație pe care o am de apărat. Nu mi se pare normal să existe campanii de presă nefundamentale, fără să existe o declarație a mea. Nu s-a schimbat încadrarea. După declarația de astăzi, vreau să se afle adevărul. Doar instanța de judecată poate spune dacă un om a săvârșit sau nu o infracțiune. Acesta lucru ar trebui să fie de esența justiției”, a declarat Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului Bolojan. Citește și: Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, la DNA Iași: „Nu m-au chemat. Eu am solicitat să vin”
Procurorii din CSM decid vineri dacă sesizează Inspecția Judiciară privind felul de introducere la ICCJ a unei acțiuni de strămutare a unui dosar. În acel dosar se dorea sesizarea CJUE iar cererea ar fi fost introdusă de procurorul general
Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dezbătut, miercuri, posibilitatea sesizării Inspecției Judiciare, în legătură cu felul în care s-a introdus la instanța supremă o cerere de strămutare a unui dosar de la Curtea de Apel Craiova, în care magistratul respectivului caz ar fi urmat să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). După dezbateri discuțiile s-au amânat pentru vineri, un amănunt esențial fiind acela că la ședință a fost prezent prin videoconferință și Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Justiției în cadrul guvernului demis, care a votat cu Nu, sesizarea IJ. Loading … Prezența lui Predoiu Procurorul Claudiu Sandu a cerut să fie analizată calitatea de ministru interimar al MJ a lui Cătălin Predoiu. El a mai arătat că ședința secției pentru procurori are la bază mai multe sesizări venite de la procurorii din țară legat de situația strămutării dosarului de la CA Craiova. Predoiu a explicat că a verificat anterior dacă există un text legal care să îi interzică prezența în plenul sau la ședințele Secțiilor din CSM. Au fost examinate la nivelul Comisiei Europene „Vă rog să reflectați la coerența sistemului, unitatea de acțiune, la starea de legalitate și nevoia de a avea o conducere a ministerului public care să nu fie amputată încă de la bun început”, a spus Predoiu în susținerea cauzei dezbătute. Mesajul procurorului general în fața CSM La ședința de miercuri a fost prezent și procurorul general al României, Cristina Chiriac, care a arătat despre magistrații care au sesizat situația că „deciziile procurorului general au fost luate cu îndeplinirea tuturor condițiilor de legalitate și fără afectarea independenței procurorilor din subordine. Ea a mai arătat în fața secției pentru procurori că „apărarea independenței procurorilor e un principiu ce stă la baza PICCJ și după care eu mă ghidez ca procuror general, și vă asigura că independența vă este și vă va fi respectată cât eu voi fi procuror general”. Procurorul Daniel Horodniceanu a arătat că din punctul său de vedere ar mai trebui solicitate acte de la Parchetul Curții de Apel Craiova astfel încât să se stabilească cu claritate despre ce dosar penal este vorba. Scor egal, reluare votare După deliberări secția pentru procurori a stabilit înscrierea punctului pe ordinea de zi a unei ședințe ulterioare, respectiv, vineri. Totodată plenul secției pentru procurori a hotărât că Ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, poate participa la ședința Secției pentru procurori în calitate de membru de drept. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere paritatea voturilor exprimate în ceea ce privește sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări cu privire la încălcarea independenței procurorilor, referitor la formularea unei cereri de strămutare aflate pe rolul Curții de Apel Craiova, și prin raportare la dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 122 din 06.07.2023, a hotărât înscrierea punctului pe ordinea de zi a unei ședințe ulterioare. (3 voturi da, 3 voturi nu, 1 vot nul)”, fost decizia procurorilor din CSM privind sesizarea Inspecției judiciare. Context Instanța supremă a decis strămutarea unei plângeri penale aflată pe rolul Curții de Apel Craiova la o altă instanță egală în grad. În cadrul judecării respectivei plângeri judecătoarea de caz ar fi pregătit terenul pentru sesizarea CJUE cu două întrebări. Cererea de strămutare introdusă la instanța supremă a fost introdusă de procurorul general al României, Cristina Chiriac, în urma refuzului procurorului ierarhic inferior de a introduce această acțiune. Urmare soluționării cauzei cu pricina de către instanța supremă judecarea respectivei plângeri, în care magistratul Curții de Apel Craiova dorea sesizarea CJUE cu două întrebări, a fost strămutată la un alt magistrat de la o altă instanță egală în grad. După primirea dosarului de către Curtea de Apel București și repartizarea aleatorie unui complet de judecată, respectivul complet va analiza toate actele efectuate de magistratul de la Curtea de Apel Craiova precum și dacă se impune anularea unora dintre acestea sau în integralitatea lor. Cererea parchetului instanței supreme privind strămutarea dosarului de la Craiova a fost înregistrată de ICCJ luni, 14 septembrie, și a fost soluționată a doua zi, în 15 septembrie.
Tranzacție imobiliară majoră la Iași: Iulian Dascălu cumpără turnul BCR
Omul de afaceri Iulian Dascălu a cumpărat miercuri, 16 septembrie, clădirea istorică din Podu Roș, extinzând proiectul Palas. Turnul de 9 etaje va fi complet reabilitat. Piața imobiliară din capitala Moldovei marchează o nouă mișcare strategică de amploare. Fondatorul grupului IULIUS a preluat un imobil reprezentativ, amplasat la intersecția străzilor Palat și Sf. Lazăr, consolidând prezența companiei în imediata apropiere a ansamblurilor Palas, Palas Campus și a principalelor repere administrative și culturale ale orașului. Planurile noului proprietar după achiziția clădirii BCR și transformarea turnului din Podu Roș Construit în anul 1994, imobilul are o suprafață de aproape 5.000 de metri pătrați distribuită pe 11 niveluri (subsol, parter, nouă etaje și un etaj tehnic) și a reprezentat timp de trei decenii un punct de reper pentru activitatea bancară din zonă. Preluarea vine în contextul în care instituția bancară își eficientizează portofoliul imobiliar și își mută activitatea operațională în noul spațiu din Palas Campus de la începutul săptămânii viitoare. Noul proprietar intenționează să integreze clădirea în circuitul de business al grupului, transformând-o într-un spațiu modern destinat antreprenorilor și companiilor în dezvoltare. Conform planurilor detaliate de dezvoltator, turnul achiziționat este văzut ca o extindere naturală a ofertei de spații de birouri din zona centrală. Strategia urmărește susținerea antreprenorilor cu planuri de extindere, a întreprinderilor mici și mijlocii, a start-up-urilor și a centrelor de cercetare ale marilor corporații. Acestea vor beneficia de spații de lucru moderne și de toate avantajele oferite de proximitatea ansamblului Palas. De asemenea, clădirea va trece printr-un proces complet de reabilitare pentru a găzdui atât birouri, cât și spații de servicii, contribuind la modernizarea și conectivitatea întregii zone. Istoricul și extinderea portofoliului național dezvoltat de Iulian Dascălu Preluarea turnului din Podu Roș reprezintă o continuare firească a strategiei de expansiune pe care dezvoltatorul o aplică încă de la debutul său pe piața imobiliară. Grupul a marcat premiere constante în sectorul comercial și al spațiilor office din România, dezvoltând concepte mixte de mare amploare în cele mai importante centre urbane. Evoluția companiei reflectă un parcurs accelerat pe parcursul celor trei decenii de activitate: 1996 – 2000: Debutul pe piața spațiilor comerciale prin deschiderea centrului Terra din Timișoara, urmat în anul 2000 de lansarea primului mall din afara Capitalei, chiar la Iași. 2008 – 2012: Începerea și finalizarea complexului mixt Palas Iași, proiect care a reconfigurat centrul orașului și a marcat trecerea spre dezvoltări masive de clădiri de birouri de clasă A. 2020 – 2023: Preluarea platformei industriale Carbochim din Cluj-Napoca, extinderea pe segmentul spațiilor comerciale de proximitate prin concepte locale în Miroslava și Bucium, precum și inaugurarea Palas Campus în Iași și parteneriatul strategic la Constanța. 2024 – 2025: Aprobarea planurilor urbanistice pentru un nou proiect major la Cluj-Napoca și demararea lucrărilor la un nou centru comercial de proximitate în Tomești. În prezent, portofoliul total gestionat de companie depășește 320.000 de metri pătrați de retail și peste 240.000 de metri pătrați de birouri, noua investiție din Podu Roș consolidând polul economic creat în inima Iașului.
Acreditarea RENAR, garanția competenței și a încrederii într-o economie conectată la Europa
Într-o economie în care calitatea, siguranța și încrederea au devenit criterii esențiale pentru orice produs sau serviciu, acreditarea reprezintă unul dintre mecanismele prin care aceste valori pot fi verificate și recunoscute. De la laboratoare de analize medicale până la companii care vor să își vândă produsele pe piețele europene, existența unor standarde clare și a unor evaluări riguroase este esențială. Acreditarea RENAR, garanția competenței și a încrederii într-o economie conectată la Europa În România, rolul de organism național de acreditare este îndeplinit de Asociația de Acreditare din România – RENAR, instituție care contribuie la recunoașterea competenței tehnice și la consolidarea încrederii în rezultatele evaluărilor de conformitate. Pe 15 septembrie 2026, reprezentanții RENAR s-au reunit la Iași, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, pentru un dialog dedicat infrastructurii calității și modului în care România se aliniază permanent exigențelor europene și internaționale. Pentru publicul larg, termenul de „acreditare” poate părea unul strict tehnic. În realitate, acesta are implicații directe asupra vieții de zi cu zi. Atunci când un laborator, un organism de certificare sau un organism de inspecție este acreditat, competența sa tehnică este evaluată în raport cu standarde recunoscute. „Prezența simbolului de acreditare RENAR pe un document reprezintă garanția supremă a competenței profesionale și a integrității tehnice, asigurând competitivitatea pe piața europeană”, este mesajul transmis de reprezentanții organismului național de acreditare. Importanța acreditării nu se limitează la domeniul tehnic. Într-o piață europeană în care produsele și serviciile circulă între state, existența unor evaluări recunoscute contribuie la reducerea barierelor tehnice din calea comerțului. Pentru companiile românești, acest lucru poate însemna mai multă încredere din partea partenerilor și acces mai ușor la piețele europene, atunci când produsele și serviciile lor sunt evaluate în cadrul unor sisteme de conformitate recunoscute. Standardele europene nu trebuie privite doar ca obligații birocratice. Ele pot deveni instrumente prin care firmele își demonstrează calitatea și își pot crește competitivitatea. „Organismul Național de Acreditare promovează standardele din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, numite Standarde Armonizate. Pe baza acestor standarde se face evaluarea conformității. Singura modalitate de a avea încredere în evaluarea conformității în toate domeniile este evaluarea efectuată de Organismul Național, un organism unic recunoscut la nivelul Comisiei și Parlamentului European”, a declarat prof. univ. dr. ing. dr. h.c. Fănel Iacobescu, președintele RENAR și președintele Societății Române de Măsurări. Alegerea Iașului pentru acest dialog regional nu este întâmplătoare. Moldova are un rol important în dezvoltarea infrastructurii calității, prin laboratoare, instituții, organisme de evaluare și companii care trebuie să țină pasul cu standardele naționale și europene. „Zona Iașului este o zonă cu o puternică dezvoltare a infrastructurii calității în România”, a subliniat președintele RENAR. În acest context, apropierea informației și a expertizei de mediul regional devine importantă. Antreprenorii, specialiștii din laboratoare, organismele de certificare și inspecție sau reprezentanții diferitelor instituții pot afla direct care sunt schimbările din domeniu și cum trebuie interpretate noile cerințe. Acreditarea este prezentă în numeroase domenii, chiar dacă publicul nu o observă întotdeauna. Ea are legătură cu siguranța produselor, calitatea serviciilor, rezultatele analizelor de laborator, protecția sănătății și a mediului, dar și cu încrederea dintre producători, consumatori și instituții. Tocmai de aceea, promovarea unei culturi a calității este importantă nu doar pentru specialiști, ci pentru întreaga societate. „RENAR organizează periodic conferințe la nivel regional și acestea și-au dovedit utilitatea. Domeniul este puțin cunoscut, mai ales că noțiunea de acreditare este folosită în diverse domenii”, a explicat prof. univ. dr. ing. Dr. h.c. Fănel Iacobescu. Data aleasă pentru eveniment are și o puternică încărcătură istorică. 15 septembrie este Ziua Națională a Metrologiei, iar legătura dintre această zi și spațiul ieșean este una specială. La 15 septembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat „Legea pentru adoptarea Sistemului Metric de măsuri și greutăți în România”. Actul a fost semnat la Palatul Ruginoasa, în județul Iași, iar adoptarea sistemului metric a reprezentat un pas important în modernizarea statului român și în dezvoltarea unui sistem unitar de măsurare. Ulterior, prin HG nr. 879/2001, Guvernul României a instituit oficial Ziua Metrologiei, data de 15 septembrie fiind legată de momentul istoric din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Astăzi, precizia măsurătorilor rămâne una dintre bazele sistemului de calitate. Fără măsurători corecte și metode validate, nu poate exista o evaluare credibilă a conformității. Un alt subiect important îl reprezintă evoluția sistemului internațional de recunoaștere a acreditării și alinierea României la structurile globale consolidate, inclusiv Global Accreditation Cooperation Incorporated – Global ACI. Noua structură urmărește consolidarea unui sistem internațional bazat pe evaluare reciprocă și recunoaștere între țări. Pentru România, alinierea la aceste mecanisme înseamnă menținerea compatibilității cu sistemele europene și internaționale de evaluare a conformității. Într-o lume în care comerțul nu mai este limitat de granițele naționale, încrederea în certificate, analize și evaluări trebuie să poată trece și ea granițele. Un laborator competent, o certificare realizată corect sau o inspecție efectuată potrivit standardelor pot însemna mai multă siguranță pentru consumator, mai multă încredere pentru partenerii de afaceri și mai multe șanse pentru companiile românești care vor să intre pe piețele europene. RENAR are rolul de a susține acest sistem prin evaluarea competenței tehnice și prin recunoașterea organismelor care demonstrează că pot furniza rezultate credibile. Pentru regiunea Moldovei, întâlnirea de la Iași reprezintă o oportunitate de a aduce mai aproape de mediul local informațiile despre standardele care definesc, tot mai mult, competitivitatea într-o economie europeană.