Ce au descoperit paleontologii din China într-un ou de dinozaur, specie nemaiîntâlnită, veche de 70 de milioane de ani
Cercetătorii din China au avut parte de o surpriză totală atunci când au descoperit într-un ou de dinozaur vechi de 70 de milioane de ani o specie nemaivăzută. Acum, oamenii de știință au informații prețioase despre structura ouălor preistorice și mediul în care au existat. De ce este importantă descoperirea din China Specialiștii spun că au dat peste o fereastră fascinantă către misterele lumii dinozaurilor și ale istoriei vieții pe Pământ. Descoperirea este una dintre primele din formațiunea Chishan a Cretacicului Superior, veche de aproximativ 70 de milioane de ani, regiune cunoscută mai ales pentru țestoase, păsări și mamifere din Paleocen. Paleontologii care efectuau săpături într-un sit fosilifer din China au avut parte de o surpriză incredibilă: în loc să conțină un embrion sau sedimente, interiorul cojii unui ou de dinozaur de mărimea unui grapefruit era acoperit cu cristale sclipitoare de calcit, notează Science Alert. Această descoperire rară oferă cercetătorilor informații valoroase despre structura cojii și despre o specie de ou până acum necunoscută, numită Shixingoolithus qianshanensis, identificată într-un studiu din 2022 Ouăle aparțin unui „gen” specific de clasificare a ouălor, dar, neavând embrion și cum niciun ou de Shixingoolithus nu a fost legat de un schelet, nu se știe cu certitudine ce tip de dinozaur le-a depus. Certitudinea că sunt ouă de dinozaur vine din microstructura cojilor, care se potrivește cu alte ouă de dinozaur mai bine decât cu cele ale altor animale, precum păsările sau reptilele. Această microstructură a condus cercetătorii la concluzia că aveau de-a face cu o specie de ou complet nouă. Cum s-au format cristalele în oul de dinozaur Cristalele s-au format după ce embrionul s-a descompus, lăsând oul gol. Apa subterană pătrunde prin micropori și fisuri, iar mineralele dizolvate se depun treptat, creând cristalele. Analiza lor permite oamenilor de știință să studieze condițiile de mediu ale fosilei și chiar să dateze oul direct, o premieră în paleontologie. Aceste cristale păstrează informații despre fluidele care au circulat prin situl fosilifer și despre mediul geochimic al cuibului original. Mai mult, ele demonstrează cât de fascinant poate fi modul în care planeta noastră păstrează istoria vieții: de la oase acoperite de minerale în peșteri, până la oase înlocuite treptat de opal strălucitor. Ouăle de dinozaur ca acestea oferă o privire rară asupra lumii preistorice și asupra mecanismelor naturale care păstrează trecutul vieții pe Pământ. RECOMANDAREA AUTORULUI: Descoperire uluitoare în Patagonia: ou de dinozaur, vechi de 70 de milioane de ani, găsit în stare perfectă de conservare Cele două zone din România, unde s-au descoperit fosile de dinozauri ce datează de acum 70 de milioane de ani Două specii noi de DINOZAURI, unici în lume, descoperiți în Geoparcul Ţara Haţegului. Anunț făcut de Universitatea din București
Petroliere sancționate de SUA au plecat din Venezuela cu transponderele oprite
Conform Al Jazeera, mai multe petroliere sancționate de Statele Unite au părăsit recent Venezuela cu transponderele oprite, într-o tentativă de a evita monitorizarea internațională, arată datele furnizate de serviciul specializat TankerTrackers.com. Navele, aproximativ 12 la număr, erau încărcate cu petrol brut și produse rafinate și au ieșit din apele venezuelene în așa-numitul „dark mode”, o practică frecvent utilizată pentru a ascunde traseele reale. Potrivit sursei citate, toate navele identificate se află pe lista sancțiunilor impuse de Washington, în contextul presiunilor tot mai mari exercitate asupra regimului de la Caracas. Blocada americană vizează limitarea exporturilor de petrol, principala sursă de venit a Venezuelei. Separat, un alt grup de nave, aflate de asemenea sub sancțiuni, a părăsit Venezuela fără încărcătură, după ce a descărcat importuri sau a finalizat transporturi interne. Mișcările vin într-un moment de tensiune ridicată între Statele Unite și guvernul condus de Nicolás Maduro, pe fondul măsurilor menite să izoleze economic regimul de la Caracas.
Indicatorul rutier cu o săgeată și o bulină roșie care le dă bătăi de cap șoferilor. Unde se găsește și ce semnifică, de fapt
Ți-a apărut vreodată în cale indicatorul rutier cu o săgeată și o bulină roșie din imaginea de mai sus? Este vorba despre un semn rutier care, în anumite zone europene, le dă bătă de cap șoferilor. Un astfel de semn, de pildă, se găsește preponderent pe autostrăzile din Germania. Indicatorul rutier este simplu. Acesta are într-un chenar negru cu fundal alb o bulină roșie și o săgeată neagră. De obicei, un astfel de semn este prezent pe autostrăzile din Germania. Deși nu este un semn rutier care să impună vreo obligație, nu este montat întâmplător pe drumuri. Este legat de existența unei rute alternative. Unde se găsește indicatorul rutier Un astfel de semn auto apare în zonele în care se pot forma ambuteiaje și sugerează ieșirea temporară de pe autostradă pe un drum local. În acest sens, este un indicator pentru o rută ocolitoare, alternativă, dar opțională pentru șoferi, arată Auto-swiat.pl. Mai este numită și „ruta roșie” și se găsește frecent în Bavaria (Munchen, Regensburg și Ingolstadt) precum și pe autostrăzile unde ambuteiajele sunt dese. Astfel de rute alternative sunt disponibile îndeosebi când întârzierile sunt de peste 90 de minute. Desigur, nu există obligație de a alege această rută, rămânând la latitudinea șoferului dacă dorește să circule pe drumul principal sau nu. Acest indicator rutier se adresează atât autoturismelor, cât și camioanelor, putând fi mai eficient decât GPS-ul. Astfel de rute sunt recomandate dacă drumul este complet blocat sau dacă există întârzieri de peste jumătate de oră. Autorul recomandă: Germania schimbă regulile la volan şi introduce permisul digital naţional. Telefonul va prelua din responsabilităţile şoferului Toate detaliile despre operațiunile RAR, în 2026. Ce trebuie să știe șoferii Anul 2026 vine cu schimbări majore pentru șoferi. Cum vor funcționa radarele inteligente și cum se aplică amenzile Reguli mai stricte la programarea examenelor auto și schimbări în testul teoretic, în 2026. Unii șoferi își vor reînnoi permisul la fiecare trei ani Este oficial. Ce trebuie să aibă șoferii în mașină, atunci când călătoresc în Ungaria, Cehia și Spania, începând cu 1 ianuarie 2026 sursă foto: Gandul
Ieșitul în frig nu provoacă răceala, spun specialiștii. De ce ne îmbolnăvim mai des iarna
Ieșitul afară pe vreme rece nu provoacă direct răceala, contrar unui mit larg răspândit. Potrivit profesorului John Tregoning, imunolog la Imperial College London, legătura dintre frig și infecțiile respiratorii este mai degrabă una de coincidență, nu de cauzalitate. Principalul motiv pentru care răcelile și virozele sunt mai frecvente iarna ține de comportamentul oamenilor, scrie The Guardian. În lunile reci, activitățile se mută în interior, în spații mai slab ventilate, unde contactul apropiat favorizează transmiterea virusurilor. Datele din perioada pandemiei de Covid-19 arată clar acest lucru: multe virusuri respiratorii aproape au dispărut în timpul lockdown-urilor, când interacțiunile sociale au fost limitate. Lumina ultravioletă din sezonul cald joacă și ea un rol minor, deoarece poate inactiva virusurile din aer. În schimb, iarna, lipsa soarelui și aerul rece favorizează supraviețuirea acestora. Specialiștii subliniază însă că frigul extrem poate slăbi organismul, mai ales dacă este asociat cu epuizare și pierderi de energie, ceea ce poate crește riscul de infecție. De asemenea, unele virusuri, precum rinovirusurile, se dezvoltă ușor mai bine la temperaturi scăzute, iar răspunsul imunitar al organismului este puțin mai slab în aer rece. Chiar și așa, frigul nu este cauza principală a îmbolnăvirilor. Cea mai eficientă metodă de protecție rămâne vaccinarea împotriva gripei și a altor virusuri respiratorii de sezon. Potrivit specialiștilor, vaccinurile nu doar reduc riscul de infecție, ci pot preveni și complicații grave, inclusiv probleme cardiovasculare.
Peste 230 de intervenții în cinci zile! Bilanțul salvatorilor din cadrul ISU Iași în perioada sărbătorilor de iarnă
Salvatorii ieșeni au gestionat 232 de misiuni între 31 decembrie și 5 ianuarie, majoritatea fiind urgențe medicale și incendii. Incendii, urgențe medicale și acțiuni preventive, în centrul activității ISU Iași Perioada sărbătorilor de iarnă a fost una intensă pentru salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza” al județului Iași. Între dimineața zilei de 31 decembrie 2025 și dimineața zilei de 5 ianuarie 2026, pompierii militari și echipajele SMURD au fost mobilizați continuu, gestionând un total de 232 de misiuni și acțiuni operative, desfășurate într-un ritm susținut, specific acestei perioade aglomerate. Cele mai multe intervenții au fost generate de situații de urgență. Din totalul misiunilor, 172 au reprezentat intervenții operative, vizând în principal stingerea incendiilor, acordarea primului ajutor medical și asigurarea măsurilor de protecție a populației la diverse evenimente. Pe linia stingerii incendiilor, pompierii ieșeni au intervenit la 17 evenimente, produse atât în mediul urban, cât și în mediul rural. O parte semnificativă a acestor incendii a afectat locuințe sau coșuri de fum, cauzele probabile fiind, în majoritatea cazurilor, coșurile necurățate, lipsa protecției termice față de materialele combustibile sau defecțiuni ale instalațiilor electrice. În plus, în noaptea de Revelion și în primele ore ale Anului Nou, au fost semnalate mai multe incendii la pubele de gunoi, deșeuri menajere și vegetație uscată, provocate de utilizarea articolelor pirotehnice în spații neprotejate. Intervenția promptă a echipajelor a împiedicat extinderea focului și a prevenit producerea unor pagube majore sau pierderi de vieți omenești. Un volum foarte mare de activitate a fost înregistrat și pe componenta medicală. Echipajele SMURD au fost solicitate la 128 de intervenții, pentru acordarea primului ajutor calificat, asistență medicală de urgență și intervenții de terapie intensivă mobilă. Aceste misiuni au vizat persoane cu afecțiuni medicale acute, victime ale accidentelor rutiere sau alte situații critice, în care intervenția rapidă a fost esențială pentru stabilizarea pacienților. Pe lângă incendiile și urgențele medicale, pompierii au desfășurat 27 de alte intervenții, printre care recunoașteri în teren, activități de informare preventivă la evenimentele publice organizate de Revelion, degajarea elementelor de construcție desprinse de pe clădiri, asigurarea măsurilor de siguranță la evenimente culturale și accidente rutiere, transportul persoanelor supraponderale sau deblocarea persoanelor aflate în dificultate. De asemenea, au fost gestionate situații cu potențial de risc, precum scăpările de gaz sau defecțiunile tehnice. În același interval, structurile ISU Iași au realizat 60 de activități de monitorizare, dintre care 40 au vizat transporturi de materiale periculoase, 19 monitorizarea unor situații de urgență aflate în dinamică, iar una a constat în înștiințarea autorităților administrației publice locale. Având în vedere tipologia evenimentelor, reprezentanții ISU reamintesc cetățenilor importanța respectării măsurilor de prevenire, în special în sezonul rece: curățarea periodică a coșurilor de fum, întreținerea instalațiilor electrice, utilizarea responsabilă a focului deschis și a articolelor pirotehnice, precum și adaptarea vitezei în trafic la condițiile de drum. „Inspectoratul pentru Situații de Urgență «Mihail Sturdza» al județului Iași rămâne permanent la datorie pentru protejarea vieții și bunurilor cetățenilor și reamintește că, în orice situație de urgență, apelarea rapidă a numărului unic 112 poate face diferența. Informații utile despre comportamentul preventiv sunt disponibile și pe platforma națională de pregătire pentru situații de urgență, www.fiipregatit.ro”, a transmis căpitan Georgică Onofreiasa, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza” al județului Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Atac cu drone asupra Kievului. Au fost ucise cel puțin două persoane, iar un centru medical a fost avariat
În noaptea de duminică spre luni, Rusia a efectuat un atac cu drone în Kiev și regiunea capitalei. În urma incidentului o persoană a fost ucisă în Kiev, iar o alta în regiune, potrivit autorităților regionale, relatează publicația Kyiv Independent. Peste noapte, Rusia a lovit Kievul și regiunea capitalei cu o serie de drone, pe 5 ianuarie, ucigând o persoană la Kiev și alta în regiunea Kiev, potrivit autorităților regionale. Un centru medical privat din districtul Obolonskyi din Kiev a fost avariat în atac, iar cel puțin trei persoane au fost rănite, potrivit Serviciului de Urgență de Stat. Aproximativ 70 de persoane se aflau în centrul medical la momentul atacului. Dintre cei 26 de pacienți de la centrul medical loviți în timpul atacului, 16 au fost transferați la spitalele municipale din capitală, a raportat primarul Kievului, Vitali Klitschko, în dimineața zilei de 5 ianuarie, iar doi dintre răniți au fost internați în stare gravă. În regiunea Kiev, cel puțin șapte case și o clădire rezidențială cu mai multe etaje au fost avariate, împreună cu garaje, mai multe mașini și depozite. Orașul Slavutych, situat la aproximativ 140 de kilometri nord de Kiev, a suferit pene de curent, a declarat guvernatorul regiunii Kiev, Mykola Kalashnyk, adăugând că alimentarea cu apă și încălzirea centrală nu au fost afectate. În același timp, au fost raportate și explozii în Cernihiv și Zaporizhzhia. AUTORUL RECOMANDĂ
Trump spune că Ucraina nu a vizat reședința lui Putin într-un atac cu drone, cum susține Kremlinul
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat o serie de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, din nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le doboare. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru că a lansat atacul într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, scrie Associated Press. Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat în Florida pentru discuții cu Trump privind planul în 20 de puncte al administrației americane, încă în curs de elaborare, care vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzația Kremlinului. Trump a declarat că „s-a întâmplat ceva în apropierea” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au constatat că reședința președintelui rus a fost ținta atacului. „Nu cred că atacul a avut loc”, a declarat Trump reporterilor în timp ce se întorcea la Washington duminică, după ce a petrecut două săptămâni la reședința sa din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat, acum că am putut verifica”. Trump a abordat determinarea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu era altceva decât un efort al Moscovei de a submina eforturile de pace. Dar Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ca atare. El a declarat reporterilor lunea trecută că Putin a ridicat această problemă în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Trump a spus că era „foarte supărat” din cauza acuzației. Miercuri, Trump părea să minimizeze afirmația Rusiei. El a postat pe platforma sa de socializare un link către un editorial din New York Post care punea la îndoială acuzația Rusiei. Editorialul îl critica pe Putin pentru că a ales „minciuna, ura și moartea” într-un moment în care, potrivit lui Trump, cele două părți sunt „mai aproape ca niciodată” de a ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului. Președintele SUA s-a străduit să-și îndeplinească promisiunea de a pune rapid capăt războiului din Ucraina și s-a arătat iritat atât de Zelenski, cât și de Putin, în timp ce încerca să medieze sfârșitul unui conflict pe care, în campania electorală, se lăudase că îl poate încheia într-o singură zi. Atât Trump, cât și Zelenski au declarat săptămâna trecută că au înregistrat progrese în discuțiile purtate la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump. Însă Putin nu a manifestat prea mult interes în încheierea războiului până când nu vor fi îndeplinite toate obiectivele Rusiei, inclusiv obținerea controlului asupra întregului teritoriu ucrainean din regiunea industrială cheie Donbas și impunerea de restricții severe asupra dimensiunii armatei ucrainene de după război și asupra tipului de armament pe care aceasta îl poate deține.
Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor
România trăiește într-o neliniște continuă. Nu este vorba despre o singură teamă, ci despre un cumul de frici care se suprapun și se amplifică. Oamenii nu mai privesc viitorul cu speranță, ci cu prudență și teamă. Sondajele arată clar: românii se tem mai mult ca oricând de sărăcie, de instabilitate, de război și de pierderea controlului asupra propriei vieți. Sursa foto: Profimedia Această stare generală de anxietate nu apare din senin. Ea de construiește zi de zi, din facturi, din prețuri, din știri, din incertitudini politice și economice, din conflictele din jurul României și din sentimentul că statul nu mai oferă protecție. Frica de austeritate și sărăcie Cea mai puternică teamă a românilor rămâne legată de bani. Creșterea prețurilor a devenit principala sursă de îngrijorare. Aproape un sfert dintre români spun că scumpirile afectează direct viața, iar procentul este de peste două ori mai mare decât în urmă cu zece ani. Oamenii se tem că statul va lua tot mai mult prin taxe și impozite, fără să ofere nimic în schimb. Frica de austeritate se traduce simplu: teama că salariul nu va mai ajunge, că alimentele vor deveni inaccesibile, că traiul decent va deveni un lux. Mulți români au ajuns să muncească doar pentru a plăti facturi, rate și taxe, fără să mai poată pune bani deoparte. Frica de incapacitate de plată și colaps financiar Tot mai mulți români trăiesc la limită. Creditul nu mai reprezintă o soluție de dezvoltare, ci una de supraviețuire. Facturile, ratele și cheltuielile curente apasă bugetele lunare, iar frica de incapacitate de plată crește. Întrebările sunt tot mai des auzite: „La cine ne mai împrumutăm?”, „Ce facem dacă rămânem fără venit?”. Această teamă apare pe fondul creșterii datoriei externe, al instabilității economice și al mesajelor tot mai frecvente despre măsuri dure. Frica de război: o teamă care nu mai pare abstractă Pentru aproape o treime dintre români, posibilitatea unui conflict militar reprezintă una dintre cele mai mari temeri. Războiul din Ucraina a schimbat percepțiile. Ce părea imposibil a devenit posibil. Oamenii se întreabă dacă România ar putea fi atrasă într-un conflict, dacă ar putea apărea recrutări sau atacuri în apropiere. În ultimii ani, discursul public s-a schimbat. Oamenii vorbesc tot mai des despre atacuri cu drone, despre pericole nucleare și despre scenarii care, până nu demult, păreau rupte din filme. Teama de un conflict nuclear, chiar dacă este una extremă, apare tot mai des în percepția publică. Experiența ultimilor ani a lăsat urme adânci. Mulți români se tem de apariția unei noi pandemii, de revenirea restricțiilor și de izolarea forțată. Alții se tem de fenomene meteo extreme, de cicloni, de lipsa alimentelor sau de blocaje în aprovizionare. Frica de pierderea locului de muncă și de viitorul profesional Aproape 60% dintre angajații români se tem că nu vor avea un loc de muncă stabil până la pensie. Vârsta, tehnologia și inteligența artificială creează un sentiment de nesiguranță profundă. Mulți români se tem că nu se vor mai putea adapta, că vor fi înlocuiți sau că salariile vor scădea. Această frică este mai puternică în rândul celor peste 40 de ani și al femeilor. Sursa foto: Profimedia O altă temere tot mai prezentă este cea legată de direcția politică a țării. Aproape 70% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Instabilitatea politică, radicalizarea discursului și polarizarea societății alimentează frica de haos. O țară care trăiește cu frica zilei de mâine Privite împreună, aceste temeri spun o poveste clară. România nu este doar o țară cu probleme economice sau politice. Este o țară obosită, tensionată și nesigură. Frica dominantă nu este una punctuală, ci frica de viitor. Românii nu se mai întreabă ce vor face peste zece ani. Se întreabă ce vor face luna viitoare. Iar această stare arată că adevărata criză nu este doar una economică sau geopolitică, ci una de încredere și siguranță. AUTORUL RECOMANDĂ: Frica de COVID, frica de război, frica de extremiști, frica de austeritate, frica de ciclon… FRICA este la putere în România și a devenit politică de stat. Cum a ajuns teroarea să țină loc de ideologii și programe Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Trump spune că Ucraina nu a vizat reședința lui Putin într-un atac cu drone
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat un val de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, în nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le învingă. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru lansarea atacului într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, potrivit AP. Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a călătorit în Florida pentru discuții cu Trump despre planul în 20 de puncte al administrației americane, care este încă în curs de elaborare și vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzațiile Kremlinului. Trump a spus că „ceva s-a întâmplat în apropiere” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au descoperit că reședința președintelui rus a fost vizată. „Nu cred că a avut loc acel atac”, a declarat Trump reporterilor duminică, în timp ce se întorcea la Washington, după ce a petrecut două săptămâni la domiciliul său din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat asta, acum că am putut verifica.” Încercare de a submina eforturile de pace Trump a abordat hotărârea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu a fost nimic mai mult decât o încercare a Moscovei de a submina eforturile de pace. Însă Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ad litteram. El le-a declarat reporterilor luni trecută că Putin a ridicat și el problema în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Iar Trump a spus că este „foarte furios” din cauza acuzației.
Loto 6/49 duminică 4 ianuarie 2026. Care sunt numerele câştigătoare de azi
Noi trageri loto sunt programate duminică la Joker, la categoria I, fiind în joc un report de 9,03 milioane de euro, iar la Loto 6/49, la categoria I, o sumă de peste 2,57 milioane de euro. Duminică au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce, la Tragerile Speciale Loto de Anul Nou de miercuri, 31 decembrie, compania a acordat 109.708 de câştiguri în valoare totală de peste 9,39 milioane de lei. Loto 6 din 49: 21, 38, 2, 10, 34, 39 Joker: 37, 10, 30, 5, 8 +1 Loto 5 din 40: 34, 24, 33, 4, 6, 18 Noroc: 4 3 9 2 2 7 7 Noroc Plus: 6 5 7 3 1 4 Super Noroc: 7 7 9 2 0 3 Astfel, la categoria I a jocului Loto 6/49 se înregistrează un report în valoare de peste 13,14 milioane de lei (peste 2,57 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 5,19 milioane de lei (peste 1,01 milioane de euro). Report la Joker în valoare de 46,03 milioane de lei La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 46,03 milioane de lei (peste 9,03 milioane de euro), iar la categoria a II-a reportul este în valoare de peste 367.900 de lei (peste 72.100 de euro). La Noroc Plus este în joc la categoria I un report în valoare de peste 150.700 de lei (peste 29.500 de euro). La Super Noroc se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 134.600 de lei (peste 26.400 de euro). Când a fost câștigat ultima oară premiul mare la Loto 6 din 49 Premul cel mare la Loto a fost câștigat la extragerea din 9 noiembrie, când un tânăr care are în jur de 30 de ani a nimerit toate cele 6 numere extrase. El a câștigat astfel premiul cel mare, în valoare de peste 9,6 milioane de euro. Câștigătorul a refuzat să-și dezvăluie identitatea și a spus că a jucat biletul câștigător online.