Cine este Delcy Rodriguez, lider al Venezuelei după capturarea lui Maduro
Conform constituției, indiferent dacă absența este temporară sau absolută, vicepreședintele preia atribuțiile prezidențiale, potrivit CNN. Rodriguez, care este și ministru al finanțelor și al petrolului, a preluat funcția sâmbătă după-amiază. La câteva ore după capturarea lui Maduro și a soției sale, Cilia Flores, ea a prezidat o sesiune a Consiliului Național de Apărare, înconjurată de alți miniștri și înalți oficiali, și a cerut „eliberarea imediată” a cuplului, condamnând în același timp operațiunea militară americană. Stând în fața drapelului venezuelean, Rodriguez a declarat că operațiunea de dimineață reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a suveranității Venezuelei. Ea a adăugat că acțiunea trebuie respinsă de venezueleni și condamnată de guvernele din America Latină. „Facem apel la popoarele marii patrii să rămână unite, pentru că ceea ce s-a făcut Venezuelei poate fi făcut oricui. Această utilizare brutală a forței pentru a înfrâna voința poporului poate fi comisă împotriva oricărei țări”, a declarat ea într-un discurs difuzat de postul de televiziune de stat VTV. De două decenii deține funcții de putere Rodriguez, în vârstă de 56 de ani, este din Caracas și a studiat dreptul la Universitatea Centrală din Venezuela. Ea a petrecut mai bine de două decenii ca una dintre figurile de frunte ale chavismului, mișcarea politică fondată de președintele Hugo Chaavez și condusă de Maduro de la moartea lui Chavez în 2013. Alături de fratele ei, Jorge Rodriguez, actualul președinte al Adunării Naționale, a deținut diverse funcții de putere încă din era Chavez. A fost ministru al comunicării și informației între 2013 și 2014, iar ulterior a devenit ministru de externe între 2014 și 2017. În acest rol, a apărat guvernul lui Maduro împotriva criticilor internaționale, inclusiv acuzații de regres democratic și încălcări ale drepturilor omului în țară. În calitate de ministru de externe, Rodriguez a reprezentat Venezuela la forumuri precum Națiunile Unite, unde a acuzat alte guverne că încearcă să submineze țara sa. În 2017, Rodriguez a devenit președinta Adunării Naționale Constituante, care a extins puterile guvernului după ce opoziția a câștigat alegerile legislative din 2015. În 2018, Maduro a numit-o vicepreședinte pentru al doilea mandat. Ea a păstrat funcția în timpul celui de-al treilea mandat prezidențial, care a început pe 10 ianuarie 2025, în urma controversatelor alegeri din 28 iulie 2024. Până la capturarea președintelui, ea a ocupat funcția de principală autoritate economică a Venezuelei și ministru al petrolului. A vorbit cu Rubio Opoziția din Venezuela susține că alegerile din 2024 au fost frauduloase și că Maduro nu este un președinte ales în mod legitim. Aceștia insistă că adevăratul câștigător a fost fostul ambasador Edmundo González Urrutia, o poziție susținută de unele guverne din regiune. La câteva ore după capturarea lui Maduro și înainte ca Rodriguez să se adreseze Consiliului Național de Apărare, președintele american Donald Trump a declarat într-o conferință de presă că secretarul de stat Marco Rubio a vorbit cu vicepreședintele. Potrivit lui Trump, aceasta părea dispusă să colaboreze cu Washingtonul la o nouă etapă pentru Venezuela. „A avut o conversație cu Marco. Mi-a spus: «Vom face tot ce aveți nevoie». Cred că a fost destul de politicoasă. Vom face lucrurile cum trebuie”, a spus Trump. „Nu este o alternativă moderată la Maduro” Remarcile lui Trump au surprins însă unii analiști, care cred că este puțin probabil ca Rodríguez să facă concesii Statelor Unite. „Ea nu este o alternativă moderată la Maduro. A fost una dintre cele mai puternice și intransigente figuri din întregul sistem”, a declarat pentru CNN Imdat Oner, analist politic la Institutul Jack D. Gordon și fost diplomat turc cu sediul în Venezuela. „Ascensiunea ei la putere pare a fi rezultatul unui fel de înțelegere între Statele Unite și actorii cheie care se pregătesc pentru un scenariu post-Maduro. În acest context, ea ar servi, în esență, ca interimar până la preluarea mandatului de către un lider ales democratic”, a adăugat analistul. În primele sale mesaje după capturarea lui Maduro, Rodriguez nu a dat semne că ar renunța și, fără a face referire la declarațiile lui Trump, a închis ușa oricărei potențiale cooperări cu Statele Unite.
Anunțul începutului de an. Premierul Bolojan promite creșterea vârstei de pensionare în toate domeniile
Premierul Ilie Bolojan a declarat că în toate domeniile ar trebui ca vârsta de pensionare să crească, pe fondul contribuțiilor mari de buget în sistemul de pensii, dar și a inechităților sociale. El s-a referit la domenii precum Justiție sau Interne, acolo unde vârstele de pensionare sunt mai mici. „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24. Premierul a dat drept exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”. „ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul. El a invocate motive precum echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii. „Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini. Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a încheiat premierul. Recomandările autorului:
Cum a pregătit spionajul american capturarea lui Maduro. Filmul intervenției
O mică echipă, inclusiv o sursă din cadrul guvernului venezuelean, observase, timp de mai multe luni, unde dormea președintele în vârstă de 63 de ani, ce mânca, ce purta și chiar, potrivit unor înalți oficiali militari, „animalele sale de companie”, conform BBC. Apoi, la începutul lunii decembrie, a fost finalizată o misiune planificată, numită „Operațiunea Rezolvare Absolută”. A fost rezultatul a luni de planificare și repetiții meticuloase, care au inclus chiar și crearea de către trupele de elită americane a unei replici exacte, în mărime naturală, a reședinței lui Maduro din Caracas, pentru a exersa rutele de intrare. Planul – care a echivalat cu o intervenție militară americană extraordinară în America Latină, nemaivăzută de la Războiul Rece încoace, după cum a caracterizat președintele Donald Trump misiunea- a fost strict păzit. Congresul nu a fost informat sau consultat în prealabil. Odată stabilite detaliile precise, înalții oficiali militari au trebuit pur și simplu să aștepte condițiile optime pentru lansare. Oficialii au vrut să maximizeze elementul surpriză, conform declarațiilor de sâmbătă. Cu patru zile mai devreme, când președintele Trump și-a dat aprobarea, au ales să aștepte o vreme mai bună. „De-a lungul săptămânilor de Crăciun și Anul Nou, bărbații și femeile din armata Statelor Unite au stat pregătiți, așteptând cu răbdare ca declanșatoarele potrivite să fie îndeplinite și ca președintele să ne ordone să acționăm”, a declarat generalul Dan Caine, ofițerul cu cel mai înalt rang militar al SUA, sâmbătă într-o conferință de presă. Ordinul președintelui de a începe misiunea a venit în sfârșit vineri, la ora 22:46. „Intenționam să facem asta acum patru zile, acum trei zile, acum două zile, și apoi, dintr-o dată, s-a deschis calea. Și am spus: Mergeți”, a declarat Trump însuși pentru Fox & Friends sâmbătă, în orele de după raidul de peste noapte. „Ne-a spus, și apreciem acest lucru… mult succes și mult noroc”, a spus generalul Caine. Ordinul lui Trump a venit cu puțin timp înainte de miezul nopții la Caracas, oferind armatei cea mai mare parte a nopții pentru a opera în întuneric. Misiune de două ore și douăzeci de minute „ca o emisiune TV” A urmat o misiune de două ore și douăzeci de minute, pe cale aeriană, terestră și maritimă, care a uimit mulți oameni la Washington și în întreaga lume. În ceea ce privește amploarea și precizia, a fost practic fără precedent. Trump nu a urmărit misiunea din camera de operațiuni a Casei Albe. În schimb, a fost înconjurat de consilierii săi la clubul său Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, unde a urmărit o transmisiune în direct a operațiunii, flancat de directorul CIA, John Ratcliffe, și de secretarul de stat Marco Rubio. „A fost un lucru incredibil de văzut”, a spus Trump sâmbătă. „Dacă ați fi văzut ce s-a întâmplat, adică, am urmărit-o literalmente ca și cum aș fi urmărit o emisiune TV. Și dacă ați fi văzut viteza, violența… pur și simplu a fost un lucru uimitor, o treabă uimitoare pe care au făcut-o acești oameni.” În ultimele luni, mii de soldați americani s-au desfășurat în regiune, alăturându-se unui portavion și zeci de nave de război în cea mai mare concentrare militară din ultimele decenii, în timp ce președintele Trump l-a acuzat pe Maduro de trafic de droguri și narcoterorism și a aruncat în aer zeci de ambarcațiuni mici acuzate că transportau droguri prin regiune. Însă primele semne ale Operațiunii Absolute Resolve au fost vizibile pe cer. Peste 150 de aeronave – inclusiv bombardiere, avioane de vânătoare și avioane de recunoaștere – au fost în cele din urmă desfășurate pe parcursul nopții, potrivit oficialilor americani. „A fost foarte complex, extrem de complex, întreaga manevră, aterizările, numărul de aeronave”, a declarat Trump pentru Fox News. „Aveam câte un avion de vânătoare pentru fiecare situație posibilă.” Explozii și zgomot de elicoptere Explozii puternice s-au auzit în Caracas în jurul orei locale 02:00, iar nori de fum s-au ridicat deasupra orașului. În scurt timp, videoclipuri care arătau numeroase aeronave pe cer – și altele care arătau urmările aparente ale exploziilor – au început să circule pe scară largă pe rețelele de socializare. Unul dintre ele arăta un convoi de elicoptere zburând la joasă altitudine deasupra Caracasului, în timp ce fumul se ridica din detonările aparente. „Ne-am trezit în jurul orei 01:55 cu vuietul exploziilor și zumzetul avioanelor care zburau deasupra Caracasului”, a declarat Daniela, o martoră, pentru BBC. „Totul era cufundat într-un întuneric absolut, iluminat doar de licăririle detonărilor din apropiere.” BBC Verify a examinat o serie de înregistrări video care prezintă explozii, incendii și fum în locații din jurul Caracasului pentru a identifica exact ce locuri au fost vizate. Până în prezent, au confirmat cinci locații, inclusiv baza aeriană Generalissimo Francisco de Miranda, un aerodrom cunoscut sub numele de La Carlota și portul La Guaira, principala legătură a Caracasului cu Marea Caraibelor. Oficialii au declarat că unele dintre atacurile americane au vizat sisteme de apărare aeriană și alte ținte militare. Trump a sugerat, de asemenea, că SUA a întrerupt curentul electric din Caracas înainte de începerea misiunii, deși nu a specificat cum. În timp ce atacurile au început în jurul Caracasului, forțele americane au intrat în oraș. Printre acestea se numărau membri ai Forței de elită Delta, principala unitate de misiuni speciale a armatei americane. Aceștia erau puternic înarmați – și aveau un utilaj special, în cazul în care ar fi trebuit să taie ușile metalice ale casei conspirative a lui Maduro. Trupele au ajuns la locația lui Maduro la scurt timp după începerea atacurilor, la ora locală 02:01, potrivit generalului Caine. Trump a descris adăpostul ca fiind o „fortăreață” militară puternic fortificată în inima orașului Caracas. „Erau într-o poziție pregătită să ne aștepte. Știau că venim”, a spus el. Trupele au fost bombardate la sosire, iar unul dintre elicopterele americane a fost lovit, dar a reușit să-și continue zborul. „Forța de arestare a coborât în complexul lui Maduro și s-a mișcat cu viteză, precizie și disciplină”, a declarat generalul Caine. „Pur și simplu au intrat prin efracție și au spart locuri
Ce reacții au avut liderii internaționali după ce Statele Unite l-au capturat pe Nicolás Maduro
Liderii mondiali au avut reacții diferite după ce forțele americane l-au capturat sâmbătă pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, împreună cu soția sa. Ce au spus liderii internaționali despre capturarea lui Maduro de către Statele Unite Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că va continua discuțiile cu omologii americani despre o tranziție către democrație. „L-am considerat pe Maduro un președinte ilegitim și nu am vărsat nicio lacrimă din cauza sfârșitului regimului său”, a scris el pe X. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Maduro „a subminat grav demnitatea propriului popor”. Macron a adăugat că Franța își dorește ca tranziția către democrație să fie supravegheată de Edmundo González Urrutia, fostul candidat la alegerile prezidențiale controversate din 2024. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că urmărește situația „foarte îndeaproape”. Ea a adăugat că „orice soluție trebuie să respecte dreptul internațional și Carta ONU”. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a numit atacul american asupra Venezuelei un „afront grav” la adresa suveranității țării. Atacul a depășit o „linie inacceptabilă”, a spus el. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a criticat într-o postare pe X ceea ce a numit un atac „criminal” al SUA asupra Venezuelei . Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a publicat o declarație în care a afirmat că guvernul său „condamnă și respinge cu fermitate” atacul. Președintele Argentinei Javier Milei, un aliat al președintelui american Donald Trump, a părut să salute capturarea liderului Venezuelei cu un mesaj concis pe X: „Libertatea înaintează! Trăiască libertatea, fir-ar să fie!” Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a declarat că China este „profund șocată de și condamnă ferm utilizarea flagrantă a forței de către SUA împotriva unui stat suveran”. Recomandările autorului: Cum s-au desfășurat evenimentele în primele 7 ore după capturarea lui Nicolas Maduro de către SUA. Liderul Venezuelei a fost luat din pat, povestește Trump: „Avea uși din oțel, am vrut să le aruncăm în aer”. NYTimes: CIA a avut o sursă în guvernul lui Maduro care l-a monitorizat Cine va prelua conducerea Venezuelei după capturarea lui Nicolas Maduro. Opoziția rămâne tăcută în fața atacului Statelor Unite
Anchetă penală împotriva administratorilor barului elvețian în care a avut loc incendiul soldat cu 40 de morți
Cei doi sunt suspectați de omucidere involuntară, vătămare corporală involuntară și provocare involuntară de incendiu, a declarat reporterilor procurorul-șef al regiunii Valais, Beatrice Pilloud, potrivit AP. Ea a spus că ancheta a fost deschisă vineri seară și că aceasta va ajuta la „explorarea tuturor pistelor”. Peste 100 de alte persoane au fost rănite în incendiul care a izbucnit joi, în jurul orei 1:30, la barul Le Constellation din stațiunea alpină Crans-Montana. Procesul de identificare a morților și răniților a continuat sâmbătă, ceea ce a dus la o așteptare chinuitoare pentru rude. Anchetatorii au declarat vineri că, probabil artificiile de pe sticlele de șampanie au aprins incendiul atunci când s-au apropiat prea mult de tavanul barului aglomerat. Autoritățile plănuiau să verifice dacă materialul de amortizare a sunetului de pe tavan este conform reglementărilor și dacă lumânările sunt permise pentru utilizare în bar. Oficialii au declarat că vor analiza și alte măsuri de siguranță din incintă, inclusiv stingătoare și rute de evacuare.
Nicolas Maduro, președintele Venezuelei capturat din pat de forțele speciale ale SUA, printr-o operațiune specială, a aterizat în New York. Primele imagini pe Gândul
Președintele capturat al Venezuelei, Nicolas Maduro, a ajuns pe pământ american. Avionul cu Nicolas Maduro a aterizat în New York. Maduro va fi probabil încarcerat în celebrul Centru de Detenție Metropolitan din Brooklyn. Închisoarea federală este cunoscută pentru condițiile dure și „inumane” și a găzduit deținuți de renume, printre care Joaquin Guzman/ El Chapo, Sean Combs, Luigi Mangione și Ghislaine Maxwell/ Epstein, relatează Axios. După conferința de presă de astăzi a Președintelui SUA, Donald Trump, o lovitură de proporții a venit din Venezuela. Noul președinte, Delcy Rodríguez,„aliatul” lui Trump, a cerut eliberarea lui Maduro, a acuzat „răpirea” liderului de la Caracas și a spus că „Venezuela nu este colonia SUA”. Trump tocmai anunțase că America va conduce Venezuela, țara care are cea mai mare rezervă de petrol a lumii. Reacțiile internaționale pe evenimentele în desfășurare generate de intervenția SUA asupra Venezuelei – sunt prezentate în detaliu și imagini pe Gândul. Acuzațiile împotriva familiei Maduro au fost formulate tot astăzi de procurorul general al SUA, Pam Bondi. Liderul de la Caracas este acuzat de narcoterorism.
Trump spune că SUA vor administra Venezuela și vor reconstrui industria petrolieră
Donald Trump a afirmat că Statele Unite se implică direct în administrarea Venezuelei, după atacul recent din capitala țării, susținând că Washingtonul va asigura o conducere „corectă și echitabilă” și va reporni industria petrolieră. Întrebat cine se află la putere în acest moment, Trump a spus că SUA vor „conduce țara împreună cu un grup” și vor reconstrui infrastructura petrolieră, un proces care va costa miliarde de dolari. Potrivit liderului american, cheltuielile vor fi suportate inițial de companiile petroliere, care vor fi ulterior despăgubite. Trump a declarat că industria petrolieră a Venezuelei funcționa mult sub capacitate și că SUA va „face petrolul să curgă așa cum ar trebui”. El a susținut că banii obținuți vor ajunge la populația venezueleană și la cei care au fost nevoiți să părăsească țara din cauza actualului regim, pe care l-a numit „un infractor”. Președintele american a mai spus că SUA este deja prezentă în Venezuela și este pregătită să intervină din nou, dacă va fi necesar. În același timp, Trump a acuzat conducerea de la Caracas că a preluat ilegal industria petrolieră construită de americani, afirmând că administrațiile anterioare nu au reacționat. „Nu puteam să-i lăsăm să scape. Ne-au furat petrolul, iar noi am construit acea industrie. Am întârziat, dar am făcut ceva”, a declarat Donald Trump.
Oana Țoiu după atacul SUA și capturarea lui Maduro: Ne interesează în mod deosebit ce se întâmplă în Venezuela
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România se coordonează cu statele Uniunii Europene pentru o poziție comună privind situația din Venezuela și susține demersurile internaționale care vizează tragerea la răspundere a regimului condus de președintele Nicolas Maduro. Oana Țoiu a transmis într-o postare pe pagina personală de Facebook că aducerea lui Nicolas Maduro în fața justiției ar putea limita traficul de droguri, ar putea să le ofere venezuelenilor o șansă la un viitor mai bun și ar consolida respectarea regulilor internaționale. „Decizia de a-l aduce pe Nicolas Maduro în fața justiției poate opri creșterea flagelului traficului de droguri, poate reda venezuelenilor șansa la un viitor bun în prosperitate dar este și o decizie care ne aduce la masa discuțiilor diplomatice pentru a reafirma și a proteja regulile internaționale.” Șefa diplomației române a mai spus că România urmărește cu atenție situația din Venezuela inclusiv din cauza existenței unei comunități locale cu rădăcini românești. De asemenea, Țoiu a mai precizat că, în ultimele ore, statele Uniunii Europene au activat un mecanism comun de informare și asistență consulară. „Ne interesează în mod deosebit ce se întâmplă în Venezuela, țară unde trăiește o mică, dar relevantă, comunitate cu rădăcini românești. Prima prioritate este siguranța cetățenilor români din această țară. Misiunile diplomatice și consulare ale României din spațiul Americii Latine sunt pregătite să acorde asistență în caz de nevoie alături de misiunea permanentă a UE”. În finalul mesajului, ministra de Externe a amintit de situația liderei opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, forțată să trăiască în clandestinitate din cauza presiunilor regimului Maduro și a transmis că regimurile autoritare nu pot suprima la nesfârșit voința cetățenilor. „Lidera opoziției venezuelene şi recenta laureată a premiului Nobel pentru pace, María Corina Machado, a fost forțată de regimul Maduro să trăiască în clandestinitate pentru că acestui dictator i-a fost teamă de democrație, de voința venezuelenilor, însă regimurile brutale nu pot continua la nesfârșit”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, despre intervenția SUA în Venezuela: „Românii știu prea bine cum arată un stat capturat de un dictator” Macron face apel la o „tranziție democratică”. El a afirmat că Gonzalez Urrutia trebuie să conducă procesul de tranziție post-Maduro în Venezuela
Zelenski, despre garanțiile de securitate ale Ucrainei: Prezența militară a Franței și a Marii Britanii este obligatorie
În cadrul unui briefing de presă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că Garanțiile de Securitate ale Ucrainei – parte a eventualului acord de pace pentru încheierea Invaziei din Ucraina – ar trebui să includă obligatoriu prezența militară a Franței și a Marii Britanii, țări aflate la conducerea Coaliției pentru Voință. „Marea Britanie și Franța sunt președinții (n.r. – Coaliției pentru Voință). Prezența lor militară este obligatorie”, a declarat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda. El a precizat că unele dintre statele membre ale coaliției ar putea să se abțină de la trimiterea de trupe în Ucraina. Decizia depinde și de parlamentul fiecărei țări Președintele Ucrainean a precizat și că decizia de a oferi protecție militară a Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace depinde și de parlamentul fiecărei țări din Coaliția pentru Voință. „Există o dimensiune parlamentară, deoarece chiar dacă un lider este pregătit să ia anumite decizii, să ajute Ucraina, chiar dacă armata este pregătită să fie prezentă în Ucraina, sprijinul parlamentar este în continuare necesar în conformitate cu constituțiile multor țări europene. Nu putem fi responsabili pentru parlamentele altor țări”, a declarat Zelenski. Zelenski a precizat că numărul final al țărilor care ar putea trimite trupe în Ucraina va fi cert numai după începerea procesului de ratificare al acordului privind garanțiile de securitate. Liderul de la Kiev a reiterat că nu există încă o variantă finală a acordului cu privire la garanțiile se securitate, și că au mai rămas chestiuni care trebuie supuse unui acord. „Fără îndoială, prezența (n.r –militară) este importantă pentru noi. Și, fără îndoială, nu toată lumea este pregătită pentru asta… Dar prezența este unul dintre factorii importanți, iar chiar și existența Coaliției pentru Voință depinde de faptul dacă aceștia sunt pregătiți să-și intensifice prezența”, a declarat Zelenski.
Marile universități din Iași, în TOP-ul național al instituțiilor publice care au reușit să investească banii publici
Aproape 3 din 4 lei cheltuiți de universitățile din România provin direct din bugetul de stat. Veniturile proprii (taxe, cercetare, contracte, servicii) acoperă doar 27% din necesarul actual de funcționare, relevă analiza Profit.ro. 11,7 miliarde de lei au costat, în anul 2024, cele 45 de universități de stat civile din România. Din această sumă, 8,53 miliarde lei (72%) sunt “subvenții de la bugetul de stat pentru instituții și servicii publice sau activități finanțate integral din venituri proprii”. Unele univeristăți sunt mai dependente de stat, altele mai puțin Analiza Profit.ro, care ia în calcul veniturile, cheltuielile și subvenția principală de la bugetul de stat (pentru că mai există și alte tipuri de subvenții de stat, dar de importanță mult mai mică), relevă că cea mai dependentă universitate de statul român este Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Aici, subvenția de 85 de milioane de lei acoperă 95,6% din venituri. Ca fapt divers, instituția a încheiat anul trecut cu deficit. La polul opus, cel mai puțin dependentă de veniturile de la buget este Universitatea din Craiova, unde subvenția de 190 de milioane de lei, acoperă doar 45,8% din venituri. Tot ca fapt divers, Craiova a încheiat anul 2024 pe excedent bugetar. Rămâne instituția cu cel mai înalt grad de autofinanțare reală din țară, dintre toate cele 45 analizate. Cea mai mare subvenție nominală Cea mai mare subvenție (în valoare absolută) din țară este dată Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București. Primește 870 de milioane de lei. Ponderea în venituri este și ea însemnată, de 76,0%, dar în media națională. Este și cea mai mare instituție academică din țară ca volum financiar și ca număr de studenți, lucru care se va vedea în tabelul veniturilor, cheltuielilor și subvențiilor primite de cele 45 de universități din toată țara. Top Universități România după mărimea veniturilor Calculând pe numărul anual de studenți, ponderile mari ale subvențiilor din învățământul de stat nu sunt deloc mari, fiind în fapt printre cele mai mici din Europa. Numărul total al populației școlare din Invatamant universitar (licenta, master, cursuri postuniversitare, doctorat si programe postdoctorale de cercetare avansata) a fost de 568.608 în 2024. Subvenția de 8,53 miliarde de lei înseamnă 15.000 lei per student. Cum este în afară În Europa, universitățile de stat sunt ajutate de state în proporții diverse, uneori asemnănătoare cu cele din România, dar se observă o dependență în general mai mică de bugetul național, având activități diverse aducătoare de venituri. De exemplu, Universitatea de Tehnologie din Brno (Cehia) are venituri de circa 218 milioane euro, din care numai 67% sunt subvenții de la stat. Comparabil cu Politehnica, la 76,0%. Același lucru este, de exemplu, la Universitatea din Verona, care are venituri de 287 milioane de euro, tot cu 65% asistență de la stat. Sursa: Profit.ro Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate