Țara noastră are un potențial agricol uriaș, dar românii mănâncă cele mai puține fructe și legume din UE. În schimb, fac coadă la măcelării
Un paradox în ceea ce privește țara noastră este acela că, deși avem un potențial agricol uriaș, mâncăm cele mai puține fructe și legume din toată Uniunea Europeană (UE). Conform Eurostat, în trei sferturi din farfuriile noastre nu prea vezi morcovi sau ardei, iar de vină pentru acest fapt ar fi prețurile, reclama și cumpărătorii. Datele Eurostat arată că aproape 75% dintre români nu mănâncă nici măcar o porție de legume sau de fructe pe zi, în vreme ce media Uniunii Europene este de 33%. Multe legume și fructe vin din alte țări, pentru că ale noastre nu s-au prea făcut. De sărbători, clienții le ocolesc tarabele legumele și fructele, căutând în primul rând carne. Astfel, la măcelării cozile se întind până afară. FOTO – Caracter ilustrativ Consumul de fructe și legume în România: 73,6% – 0 porții pe zi; 24% – între 1 și 4 porții pe zi; 2,4% – 5 porții pe zi, potrivit Eurostat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne recomandă să mâncăm zilnic cel puțin 400 de grame de fructe și legume, echivalentul a cinci porții, însă doar 2,4% dintre români ating această țintă, procent care ne plasează la coada clasamentului european. Porții de legume și fructe pe zi: Irlanda – 33%; Țările de Jos – 29%; Danemarca – 23%; Media UE – 12,4%; Slovenia – 5,3%; Bulgaria – 5%; România – 2,4%. „Lipsa consumului de fructe și legume adecvat pe termen scurt duce la probleme digestive, pentru că lipsesc fibrele. Ne scade imunitatea. Probleme asupra sistemului cardiovascular, bineînțeles, în special apariția colesterolului, trigliceridele crescute și așa mai departe”, a precizat nutriționista Larisa Rusu pentru Știrile Pro TV. Mai mult, deși deținem 8% din terenul agricol al Uniunii, recolta noastră de legume reprezintă doar 2% din total. „Aceste condiții climatice, care înseamnă secetă, îngheț târziu, adică primăvara, și călduri intense, mai ales arșița, reduc foarte mult culturile de legume și fructe. Nu avem capacități de depozitare, de procesare”, a declarat Ion Cioroianu, de la Asociația Fermierilor din România. Din acest motiv, suntem dependenți de importuri, care stabilesc și prețurile de pe piață, de multe ori inaccesibile.
Von der Leyen: Progrese bune pentru pacea în Ucraina, după discuția cu Trump, Zelenski și liderii europeni
„Am avut o convorbire bună, de o oră, cu președintele SUA, Donald Trump, președintele Zelenski și mai mulți lideri europeni pentru a discuta întâlnirea lor pe tema negocierilor de pace. Au fost progrese bune, pe care le-am salutat”, a scris von der Leyen pe platforma X. „Europa este pregătită să continue colaborarea cu Ucraina și cu partenerii noștri americani pentru a consolida acest progres”, a mai menționat von der Leyen. Totodată, președinta Comisiei Europene a precizat că „esențial în acest efort este să existe garanții de securitate solide din prima zi”. Von der Leyen a discutat cu Zelenski și Trump, după întâlnirea acestora în Florida Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul său american Donald Trump s-au întâlnit duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Cei doi președinți au discutat despre cadrul de pace pentru Ucraina și au convenit că echipele lor vor continua să lucreze împreună pentru finalizarea tuturor aspectelor planului. Zelenski a declarat că întâlnirea a fost „minunată” și a generat „rezultate semnificative”, subliniind că garanțiile de securitate rămân un punct cheie în negocieri.
NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina
Planul negociat de pace acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv teritoriile, garanțiile de securitate și reconstrucția postbelică. Numai că Rusia a arătat puțină disponibilitate de a pune capăt războiului, relatează jurnaliștii de la The New York Times, prezentând varianta negociată a planului de pace. După negocierile de la Mar a Lago dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președintele american va discuta și cu liderul rus, Vladimir Putin asupra celor convenite atât cu Kievul, cât și cu liderii europeni. Un proiect revizuit al planului de pace pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl discută cu președintele Trump în Florida a fost prezentat de Kiev drept cel mai bun efort al său de a pune capăt războiului cu Rusia, arată NYTimes. Cele 20 de puncte din plan — pe care Zelenski le-a dezvăluit săptămâna trecută după negocierile cu Statele Unite — acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv garanții de securitate pe care Ucraina dorește să le prevină pe viitoarele agresiuni rusești și angajamente de a reconstrui națiunea devastată de război. Zelenski a declarat vineri că planul este „gata în proporție de 90%”, recunoscând totodată că Ucraina și Statele Unite nu au ajuns încă la un acord deplin asupra chestiunilor teritoriale, care au reprezentat cel mai mare punct de blocaj în discuțiile de pace. „Trebuie să lucrăm pentru a avea un minim de probleme nerezolvate”, a declarat el sâmbătă , menționând că teritoriile care ar trebui să fie cedate reprezintă un subiect „foarte sensibil”. „Desigur, există linii roșii pentru Ucraina”, a spus el, adăugând: „Există propuneri de compromis”. Zelenski a declarat anterior că noul proiect este prezentat Rusiei de către Statele Unite. Vineri, el a declarat că Ucraina nu are informații despre modul în care compromisurile propuse de Kiev au fost primite de Moscova, care a dat puține indicii că este dispusă să pună capăt războiului. Ce au convenit Ucraina și Statele Unite? Armată de 800.000 de soldați și aderarea la UE Au căzut de acord pe majoritatea punctelor, potrivit lui Zelenski. Liderul ucrainean a declarat că este încântat de faptul că Kievul și Washingtonul au ajuns în mare măsură la un acord privind garanțiile de securitate pentru a se asigura că Rusia nu va invada din nou Ucraina . Aceste garanții ar include menținerea unei armate pe timp de pace de 800.000 de soldați, finanțată de partenerii occidentali, precum și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Zelenski dorește ca acordul de pace să includă o dată precisă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pentru a-l transforma într-o garanție fermă și concretă. Însă rămâne incert dacă blocul va fi de acord să identifice o astfel de dată, având în vedere complexitatea negocierilor sale de aderare. Garanțiile ar include și un acord bilateral de securitate cu Statele Unite, votat de Congres, precum și sprijin militar european pentru apărarea Ucrainei în aer, pe uscat și pe mare. Unele țări europene au declarat că sunt pregătite să desfășoare forțe în Ucraina ca parte a acestui pachet de sprijin, deși Rusia a declarat că se opune oricărei astfel de prezențe de trupe. Ucraina și Statele Unite au convenit, de asemenea, asupra unei serii de prevederi pentru a evita reluarea ostilităților, cum ar fi un mecanism de monitorizare a liniei de contact. Proiectul de plan include, de asemenea, angajamentul de a elibera toți prizonierii de război și civilii deținuți, precum și de a organiza alegeri în Ucraina cât mai curând posibil după semnarea unui acord de pace. Care sunt punctele rămase în blocaj? Grafică NYTimes Soarta teritoriului deținut de Ucraina în regiunea estică Donețk rămâne „cel mai complex punct”, a declarat Zelenski săptămâna trecută. O propunere de pace anterioară, elaborată de Rusia și Statele Unite, prevedea retragerea forțelor ucrainene din zonele deținute în prezent de Donețk și transformarea acestora într-o zonă demilitarizată neutră. Ucraina a respins această opțiune, susținând că nu poate ceda unilateral teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit. Compromisul schițat de Zelenski se bazează pe ideea creării unei zone demilitarizate în Donețk, dar și o extindere pentru a include nu doar zonele eliberate de forțele ucrainene, ci și zonele controlate de Rusia din care Moscova și-ar retrage trupele. O zonă tampon supravegheată de forțe internaționale ar separa cele două părți în interiorul zonei demilitarizate. „Americanii încearcă să găsească o modalitate ca aceasta să nu fie «o retragere», pentru că suntem împotriva retragerii”, a spus Zelenski. „Ei caută o zonă demilitarizată sau o «zonă economică liberă», adică un format care ar putea satisface ambele părți.” Un alt punct de conflict se învârte în jurul unei centrale nucleare ocupate de Rusia, în regiunea Zaporijia din sudul Ucrainei. Este cea mai mare centrală de acest gen din Europa, cu o capacitate de generare de șase gigawați, iar Kievul spune că are nevoie de ea pentru reconstrucția sa postbelică. Zelenski a declarat că Statele Unite au propus ca Washingtonul, Kievul și Moscova să împartă controlul și profiturile centralei. Dar a spus că Kievul nu poate fi de acord să facă comerț cu energie cu Moscova. El a sugerat un compromis în care centrala ar funcționa ca o societate mixtă între Kiev și Washington, Statele Unite fiind autorizate să își împartă profiturile după bunul plac. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea încheia separat un acord cu Moscova. Vineri, Volodimir Zelenski le-a declarat reporterilor că „chestiunile sensibile” – și anume teritoriul din estul Ucrainei și controlul centralei nucleare de la Zaporijia – vor fi discutate în cadrul întâlnirii sale cu Donald Trump. Cum ar putea Statele Unite să profite? Mai multe puncte din plan se referă direct la interesele economice ale Americii, ca parte a unei înțelegeri postbelice. Acesta prevede crearea unui „Fond de Dezvoltare al Ucrainei pentru a investi în sectoare cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și inteligență artificială”. Companiile americane și ucrainene ar urma să coopereze pentru a sprijini proiecte de reconstrucție, în domenii precum sectorul energetic. Planul menționează „extracția de minerale și resurse naturale” în Ucraina, un aspect pe care administrația Trump l-a considerat o prioritate pentru interesele sale economice în Ucraina . Planul prevede că „vor fi create mai multe fonduri” pentru
Israelul primește primul sistem laser operațional Iron Beam pentru apărarea aeriană
Ministerul Apărării din Israel a informat duminică despre predarea către Forțele de Apărare a primului sistem operațional de interceptare cu laser de mare putere, creat de compania Rafael Advanced Defense Systems Ltd., cunoscut sub numele de „Iron Beam”. Echipamentul a trecut cu succes prin teste ample, în care a neutralizat rachete, proiectile de mortar și drone, notează The Times of Israel. Sistemul intră acum în dotarea forțelor aeriene și va face parte din arhitectura multistrat de apărare aeriană a Israelului, alături de Iron Dome, David’s Sling și Arrow. Ministrul Apărării, Israel Katz, a descris livrarea drept „o ocazie istorică” și a afirmat că este „prima dată în lume când un sistem de interceptare cu laser de mare putere a atins maturitatea operațională”. El a mai declarat că tehnologia „schimbă regulile jocului și transmite un mesaj clar tuturor dușmanilor noștri… nu ne testați”. Directorul general al Ministerului Apărării, Amir Baram, a precizat că livrarea „marchează tranziția de la dezvoltare la producția de serie”. Acesta a numit Iron Beam „doar începutul revoluției tehnologice” și a spus că sistemul va crește capacitatea de apărare a țării și va și reduce costurile raportate la amenințările aeriene. Șeful Forțelor Aeriene Israeliene, general-maior Tomer Bar, a spus că momentul este „deosebit de emoționant” și a declarat că sistemul reprezintă „o altă componentă vitală în bătălia de apărare aeriană a forțelor noastre, care și-au dovedit capacitățile operaționale în timpul războiului”. Directorul general al companiei Rafael, Yoav Turgeman, a spus că firma este „mândră să livreze cel mai avansat sistem laser din lume pentru interceptarea amenințărilor aeriene”. El a menționat că, inclusiv în perioade de confruntări intense, Rafael „a dovedit capacități operaționale impresionante folosind lasere de mare putere”. La rândul său, Bezhalel Machlis, președinte și director general al Elbit Systems, compania care a furnizat laserul, a salutat livrarea și a afirmat că „compania își continuă activitatea de dezvoltare a soluțiilor laser de mare putere pentru aplicații militare”. Sistemul poartă în ebraică numele Or Eitan, în memoria căpitanului Eitan Oster, comandant în Unitatea Egoz, care a murit în lupte cu Hezbollah în sudul Libanului, în octombrie 2024.
Scăderea accentuată a producției de cacao poate duce la dispariția ciocolatei, până în 2050. Planta care ar putea salva această industrie
Scăderea accentuată a producției de cacao, cu până la 40% în ultimii doi ani, pune sub semnul întrebării viitorul ciocolatei la nivel global. Ciocolata se confruntă cu un „barometru climatic”, deoarece condițiile meteorologice extreme amenință viitorul culturilor globale de cacao. În acest context, specialiștii avertizează că schimbările climatice, prin alternanța extremă a precipitațiilor și temperaturilor ridicate, afectează grav culturile din Africa de Vest, de unde provine majoritatea producției de cacao (aproximativ 60%). Este vorba de țări umede precum Coasta de Fildeș și Ghana, unde temperaturile calde și precipitațiile abundente alternează cu sezoane scurte de secetă. Însă, în ultimii doi ani, producția de cacao a scăzut cu până la 40% iar acest lucru a dus la creșterea prețurilor ciocolatei la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1970, experții avertizând că până în 2050 nu va mai exista cacao în lume. Există mulți factori care indică dispariția ciocolatei. Rapoarte anterioare au dat vina pe exploatarea ilegală a aurului, îmbătrânirea copacilor și chiar pe contrabandiștii de cacao, dar cercetările sugerează că principalul vinovat este contrastul extrem al precipitațiilor, potrivit Euronews.com. Reprezentanții Institutului Salata pentru Climă și Sustenabilitate de la Universitatea Harvard precizează că sensibilitatea boabelor de cacao la condițiile meteorologice nu este o noutate, dar schimbările climatice „amplifică intensitatea precipitațiilor abundente” pe măsură ce temperaturile cresc. Pentru fiecare creștere de 1°C a temperaturii aerului, atmosfera poate reține cu aproximativ 7% mai multă umiditate, ceea ce poate provoca precipitații mai intense și mai abundente. „Principiile fizice de bază sunt simple: o atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate, amplificând intensitatea precipitațiilor extreme. Acest lucru duce la îmbibarea solului cu apă, eroziunea solului și apariția condițiilor propice pentru bolile fungice”, afirmă cercetătorii. FOTO- caracter ilustrativ: colaj Shutterstock Tocmai de aceea, oamenii de știință caută soluții inovatoare pentru a salva această industrie de la dispariție. Aceștia au apelat la o plantă rezistentă la schimbările climatice pentru a salva industria ciocolatei. Motivați de această topire provocată de schimbările climatice, oamenii de știință de la Universitatea Națională din Singapore și-au concentrat atenția asupra roșcovului, o plantă rezistentă la schimbările climatice, cultivată în zona mediteraneană, care a câștigat treptat atenția ca alternativă promițătoare la cacao. Spre deosebire de cacao, roșcovul prosperă în climă caldă și aridă, cu necesități foarte mici de apă, și este capabil să supraviețuiască secetei. După prăjire, eliberează o „aromă unică” care seamănă cu cea de cacao, dar gustul său nu este chiar perfect. Însă, pentru a depăși această problemă, echipa a conceput două tehnici de modificare a gustului plantei, folosind enzime pentru a crește amărăciunea și a intensifica dulceața. Tratamentul cu enzime este o metodă simplă și curată, care necesită o prelucrare minimă, în comparație cu alte metode care implică substanțe chimice agresive, precum acidul clorhidric, pentru a intensifica gustul. Prin îmbunătățirea profilului gustativ al roșcovelor, cercetătorii afirmă că aceste tehnici ar putea încuraja producătorii de dulciuri să utilizeze roșcove în produsele alimentare care necesită de obicei cacao, cum ar fi batoanele de ciocolată, pudra de cacao, băuturile din malț și alte produse pe bază de cacao. Această tehnică, dacă ar fi adoptată la scară largă, ar putea „reduce semnificativ” dependența industriei ciocolatei de cacao, făcând lanțurile de aprovizionare mai rezistente la schimbările climatice și la epidemiile de boli ale culturilor. „Cercetarea noastră nu se referă doar la reproducerea aromelor cacao-ului, ci și la diversificarea ingredientelor pe care le folosim pentru a produce alternative la ciocolată. Prin trecerea la culturi rezistente la schimbările climatice, precum roșcovele, putem ajuta industria să se adapteze la provocările de mediu, oferind în același timp consumatorilor un produs pe care îl vor aprecia”, declară Manfred Ku, autor principal al articolului de cercetare.
Partidul de guvernământ din Kosovo se pregătește să câștige alegerile după un impas politic îndelungat
Partidul condus de prim-ministrul Albin Kurti se află în fruntea alegerilor din Kosovo de duminică, scrie Reuters. Cu toate acestea, nu este clar dacă va obține suficiente mandate pentru a depăși impasul politic de un an care a blocat parlamentul și a întârziat importante finanțări internaționale. Votul este al doilea din acest an, după ce partidul Vetevendosje nu a reușit să obțină majoritatea în februarie. Nerealizarea unei coaliții l-a determinat pe președintele Vjosa Osmani să dizolve parlamentul în noiembrie și să convoace alegeri anticipate. Exit poll-urile difuzate de televiziunea Dukagjini imediat după închiderea secțiilor de votare la ora 19:00 (18:00 GMT) arată că partidul lui Kurti ar fi câștigat 45,7% din voturi. Cu toate astea, obținerea celor 61 de locuri necesare pentru a guverna singur pare puțin probabilă. Partidele principale de opoziție, Partidul Democrat și Liga Democrată, au obținut 22%, respectiv 15,6% din voturi. „Voința cetățenilor este acum în urne. Păstrarea acestei voințe este esențială pentru legitimitatea și credibilitatea procesului electoral”, a declarat Albin Kurti într-un mesaj video după publicarea rezultatelor exit poll-urilor. Nerealizarea unui guvern funcțional ar prelungi criza actuală, din motiv că legislatorii trebuie să aleagă un nou președinte în aprilie și să aprobe acorduri de împrumut de 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) de la Uniunea Europeană și Banca Mondială, care expiră în lunile următoare. În același timp, partidele de opoziție refuză să guverneze cu Albin Kurti. Motivul este modul său de a gestiona relațiile cu aliații occidentali și modul în care abordează nordul Kosovo, locuit de minoritatea sârbă. Kurti acuză opoziția pentru impasul politic. Pentru a câștiga sprijinul alegătorilor, Kurti a promis un salariu suplimentar anual pentru angajații din sectorul public, investiții de capital de 1 miliard de euro și o nouă unitate pentru combaterea crimei organizate.
Surse: Criza la CCR va continua și luni: cum a fost ignorată o obligație legală clară în dosarul pensiilor magistraților
Potrivit știripesurse.ro, amânarea pronunțării Curții Constituționale din 28 decembrie, explicată oficial prin „lipsa cvorumului”, ascunde un conflict procedural mult mai grav, cu implicații directe asupra respectării legii de organizare și funcționare a CCR. Din informațiile convergente, nu absența judecătorilor a fost cauza reală a blocajului, ci refuzul conducerii Curții de a aplica o dispoziție legală imperativă. În timpul deliberărilor asupra legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, judecătorul Cristian Deliorga a solicitat întreruperea deliberării și stabilirea unui nou termen de pronunțare după 15 ianuarie 2026, în linie cu practica aplicată tuturor celorlalte cauze amânate pentru anul viitor. Motivația a fost una strict juridică, izvorâtă din lipsa de claritate a normelor tranzitorii și riscul existenței unei nereguli grave în aplicarea acestora. Deliorga a cerut explicit formularea unei adrese către Ministerul Justiției, pentru a lămuri modul concret în care normele tranzitorii urmează să fie aplicate. Cererea sa a fost considerată justificată de alți doi judecători ai Curții, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, atingând astfel pragul legal de o treime din numărul judecătorilor plenului. O normă clară, ignorată de conducerea Curții Articolul 58 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 este lipsit de orice ambiguitate când spune că dacă un judecător cere întreruperea deliberării, iar președintele Curții sau cel puțin o treime dintre judecători consideră cererea justificată, pronunțarea se amână obligatoriu pentru o altă dată. Textul nu lasă loc de apreciere discreționară și nu oferă președintelui Curții posibilitatea de a refuza. Cu toate acestea, președinta CCR a refuzat să stabilească un nou termen, deși condițiile legale erau îndeplinite. După o pauză de ședință, cei trei judecători au reiterat cererea de amânare, iar refuzul a fost menținut, în pofida caracterului imperativ al normei legale. În acest context, cei trei judecători, alături de Mihai Busuioc, au părăsit sala de ședință. Consecința a fost una pur tehnică, dar previzibilă. Plenul nu mai putea funcționa legal, întrucât în sală rămăseseră doar cinci judecători, sub pragul de două treimi necesar pentru cvorum. Un termen „forțat” și suspiciuni serioase asupra procedurii Suspendarea ședinței și fixarea unui nou termen pentru luni, 29 decembrie, ora 10.00, au fost prezentate public drept efect al lipsei de cvorum. În realitate, această lipsă de cvorum a fost rezultatul direct al refuzului conducerii CCR de a respecta o obligație legală clară. Cei patru judecători au formulat ulterior, în scris, o solicitare de stabilire a unui termen după 15 ianuarie, iar potrivit unor surse, aceștia vor refuza să participe la ședința programată pe 29 decembrie. Termenul inițial de judecată, stabilit la începutul lunii decembrie, a fost fixat la doar câteva zile după adoptarea legii, o situație fără precedent în practica CCR. În mod obișnuit, judecătorii constituționali beneficiază de un interval rezonabil pentru studierea dosarelor complexe, cu atât mai mult într-o materie sensibilă precum pensiile de serviciu ale magistraților. Mai mult, raportul întocmit asupra legii de către președinta CCR este criticat pentru faptul că nu analizează toate obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și că ignoră jurisprudența constantă și consolidată a Curții Constituționale în acest domeniu. Legea supusă controlului este acuzată că ar desființa de facto pensiile de serviciu, contrar principiilor europene care consacră această categorie de pensii ca element esențial al independenței magistratului. De la „lipsă de cvorum” la criză de legalitate Privită în ansamblu, situația din 28 decembrie nu este o simplă amânare procedurală, ci un conflict deschis între judecători care au invocat respectarea strictă a legii și o conducere a Curții care a refuzat aplicarea unei norme imperative. Prezentarea publică a incidentului drept o problemă de cvorum riscă să deturneze atenția de la miza reală, care constă în respectarea regulilor fundamentale de funcționare a Curții Constituționale. AUTORUL RECOMANDĂ: Sindicaliștii pregătesc proteste masive împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul premierului despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală” „După ce s-au crescut taxele, România a primit cele mai mici sume de la UE din ultimii 10 ani”. Un economist celebru taxează dur guvernul Bolojan
O furtună severă afectează Fâșia Gaza și agravează situația persoanelor strămutate
O furtună puternică a lovit sâmbătă Fâșia Gaza, aducând ploi intense și vânturi violente. Vremea a înrăutățit condițiile de trai pentru palestinienii care locuiesc în corturi sau clădiri supraaglomerate, fără protecție adecvată împotriva vremii. Potrivit meteorologului Laith al-Allami, este al treilea sistem de joasă presiune care ajunge în teritoriile palestiniene în această iarnă. Fenomenul a început sâmbătă după-amiază și este așteptat să dureze până duminică seara. Un alt front atmosferic este prognozat pentru începutul săptămânii viitoare. Meteorologul a precizat că furtuna se va intensifica, chiar dacă cantitatea totală de precipitații va fi mai mică decât la episodul similar de acum două săptămâni. Rafalele de vânt pot ajunge la viteze de 70-80 de kilometri pe oră, iar ploile pot deveni torențiale pe alocuri, cu episoade de grindină. Temperaturile vor coborî seara până la aproximativ 10˚C. Allami a avertizat că există un risc crescut de inundații rapide, care pot afecta taberele de refugiați și pot provoca prăbușirea unor ziduri sau clădiri deja avariate. Vânturile puternice pot duce și la căderea structurilor slăbite de bombardamentele din ultimii ani. El a recomandat locuitorilor să își asigure corturile, să creeze șanțuri pentru scurgerea apei, să adauge materiale izolatoare și să ridice bunurile de la sol. De asemenea, acesta a sugerat ca oamenii să doarmă în zone mai înalte și să poarte haine groase pentru a face față frigului.
Accident rutier în Bucium! Două mașini au intrat în coliziune
Duminică, 28.12.2025, s-a produs un accident rutier în Iași. Acesta a avut loc în Bucium, la intersecția cu strada Trei Fântâni. Două autoturisme au intrat în coliziune. UPDATE: „La data de 28 decembrie 2025, în jurul orei 10:45, pe șoseaua Bucium, din municipiul Iași, s-a produs un accident rutier soldat cu victime. Din primele cercetări efectuate de polițiștii rutieri a reieșit faptul că un bărbat, de 56 de ani, din județul Iaşi in timp ce conducea un autoturism pe șoseaua Bucium, la intersecția cu strada Trei Fântâni, a intrat in coliziune cu o autoutilitară condusă de un bărbat, de 59 de ani. În urma impactului, o pasageră din autoturism a suferit leziuni, fiind transportată la o unitate medicală pentru acordarea de îngrijiri de specialitate. Cei doi conducători auto implicați în eveniment au fost testați cu aparatul alcooltest, rezultatele fiind negative. In cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au declarat reprezentanții ISU Iași. Știre inițială: La fața locului s-au deplasat mai multe echipaje de intervenție. Cauza producerii accidentului este încă necunoscută. Momentan nu s-au raportat victime. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ce salariu încasează o tânără din Spania lucrează în minele din Australia. Se află la 14.000 km de casă
O tânără din Spania și-a luat inima în dinți și a plecat peste hotare, departe de țara natală, pentru a-și găsi stabilitatea financiară. A ajuns la 14.000 km depărtare de casă, în minele din Australia. Deși este departe de familie, de prieteni și de tot ce i-ar fi putut fi familiar, tânăra a ales să lucreze într-unul dintre cele mai puternice sectoare economice ale țării. Deși la bază este jurnalistă, Virginia nu și-a găsit un loc de muncă în Spania, așa că a luat calea emigrării. Tânăra din Cádiz, Spania, stabilită în Perth, și-a luat inima în dinți și a pornit la 14.000 km depărtare de casă. Aici, în Australia, a ajuns să lucreze într-unul dintre cele mai puternice sectoare economice ale statului. Ea mărturisește că plata este mult mai mare față de cât ar fi putut câștiga în țara natală. În Spania, de exemplu, salariul mediu este de aproximativ 2.300 de euro brut pe lună. Lucratul în mină: tură de 12 ore, cu pauze, în Australia Pentru 7 zile de muncă, în tură de noapte, câștigă 2.500 de euro. „2.500 de euro pentru șapte zile de muncă în tura de noapte”, mărturisește ea. Dacă ar lucra 21 de zile pe lună, ar însemna un salariu 7.500 de euro, scrie stirileprotv.ro. Deși munca este foarte solicitantă, tânăra este mulțumită din punct de vedere financiar. Ea relevă faptul că există și zile mai liniștite, atunci când trebuie să ude mina pentru a reduce praful. Altfel, există și zile când activitatea este mai intensă. Din minele australiene se extrag resurse minerale, iar acestea reprezintă o parte vitală a economiei țării. Minerii locuiesc în tabere și sunt responsabili de activitatea de extracție sau de alte sarcini legate de funcționarea minei. Autorul recomandă: Un inginer a ajuns să fie concediat după ce și-a luat 14 pauze de toaletă într-o lună de muncă. Ce au descoperit șefii pe camerele de supraveghere Țara în care dreptul la munca de acasă ar putea deveni lege. Precedentul care poate schimba complet piața muncii TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere Un angajat IT a fost dat afară după ce s-a mutat la șase ore distanță de locul de muncă. Ce despăgubiri uriașe a solicitat nedreptățitul Meseria „de sezon” plătită cu 3.200 de euro lunar. N-ai nevoie nevoie de facultate. Ce documente îți trebuie să te angajezi acum Ce salariu primește un îngrijitor de animale care lucrează la stat. Sunt incluse cazarea și sporul de toxicitate sursă foto: Shutterstock