Cu un președinte olimpic la matematică, România nu prinde TOP 35 mondial la această disciplină. Ungaria și Polonia sunt în clasament
România nu intră în topul celor mai bune 35 de state din lume la matematică, deși țara noastră este condusă de un olimpic la această materie. Cu toate acestea, țări din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria și Polonia, sunt prezente în acest clasament. Singapore este lider mondial în ceea ce privește performanțele la matematică, iar economiile asiatice ocupă primele cinci locuri la nivel mondial, potrivit platformei Visual Capitalist. Conform celor mai recente rezultate ale studiului PISA 2022, publicate la sfârșitul anului 2023, România a obținut un scor mediu de 428 de puncte la matematică. Acest rezultat plasează România semnificativ sub media statelor OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), care este de 472 de puncte. De asemenea, Statele Unite se situează sub media OCDE, ocupând locul 33 din 35 de țări în acest clasament. Competențele matematice sunt un element fundamental în economiile moderne, ele susținând inovarea, productivitatea și competitivitatea pe termen lung. Pe măsură ce tehnologia și munca bazată pe date devin din ce în ce mai importante, țările cu rezultate mai bune la matematică obțin adesea un avantaj, notează economedia.ro. Clasamentul Visual Capitalist ține cont de scorurile medii la matematică ale elevilor cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani, iar datele pentru această vizualizare provin din evaluarea PISA 2022 a OCDE. PISA măsoară capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele de matematică la probleme practice, fapt care oferă o comparație globală a sistemelor de învățământ. Scorurile variază de obicei de la sub 400 la peste 600, iar cei mai buni performeri din acest set de date au scoruri cu mult peste media OCDE. Singapore, pe primul loc Singapore ocupă primul loc, cu un scor mediu la matematică de 575. Macao, Taiwan, Hong Kong, Japonia și Coreea de Sud apar, de asemenea, în partea de sus a clasamentului. Aceste economii au acordat în mod constant prioritate educației matematice prin programe riguroase și așteptări academice ridicate. Mai multe țări europene se situează puțin peste sau în jurul valorii de 500. Estonia conduce regiunea, urmată îndeaproape de Elveția și Țările de Jos. Irlanda, Belgia, Danemarca și Polonia înregistrează și ele rezultate solide. Canada ocupă locul 9 în clasamentul general, cu un scor de 497, și se remarcă drept una dintre cele mai performante țări din afara Asiei de Est și a Europei. Statele Unite ocupă un loc inferior, cu 465 de puncte, sub media OCDE.
Myanmar organizează primele alegeri generale după lovitura de stat din 2021
Junta militară care a preluat puterea în 2021, printr-o lovitură de stat, a calificat alegerile drept o șansă a statului pentru schimbare. Potrivit presei de stat, alegerile „vor întoarce o nouă pagină pentru Myanmar, schimbând narațiunea de la o țară afectată de conflicte și crize la un nou capitol al speranței pentru construirea păcii și reconstrucția economiei”. Alegerile sunt contestate puternic de Organizația Națiunilor Unite, o parte din statele occidentale și organizații pentru drepturile omului. Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a avertizat că scrutinul are loc într-un climat de violență și represiune. „Nu există condiții care să permită exercitarea libertății de exprimare, asociere sau întrunire pașnică, necesare pentru o participare semnificativă a populației”, a declarat acesta. Partidele politice anti-juntă nu participă la scrutin, iar fosta lideră civilă Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, rămâne în detenție, după ce partidul său, Liga Națională pentru Democrație, a fost dizolvat. Alegerile se desfășoară în trei etape. Prima rundă are loc duminică, urmând alte două pe 11 și 25 ianuarie, acoperind 265 dintre cele 330 de zone administrative din țară, deși autoritățile nu dețin complet controlul asupra tuturor zonelor. Experții consideră că în aceste condiții, partidul Uniunea Solidarității și Dezvoltării, partid apropiat armatei, condus de generali retrași este favorit să revină la putere. Formațiunea a înscris aproximativ o cincime din totalul candidaților.
Ce a făcut-o pe Mirabela Grădinaru să plângă într-o emisiune TV: Care a fost cel mai dur moment din viața dumneavoastră?
Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, a vorbit – la o emisiune de la Digi 24 – despre cel mai frumos moment din viața sa, dar și despre cel mai trist. Cât privește cele mai fericite clipe… „Bineînțeles când s-au născut copiii, dar când Aheea a ridicat mâna după o jucărie a fost un alt moment foarte emoționat din viața mea și din viața noastră, de fapt, că eram împreună cu Nicușor și țin minte că amândoi am început să plângem. Aheea… fiind născută prematur și urmărindu-i fiecare gest, evoluție, și încercând să nu ratăm absolut nimic”, a povestit Mirabela Grădinaru, în timp ce pe fața sa au apărut lacrimi „de bucurie și recunoștință”, după cum a precizat ea. Apoi, dialogul a continuat cu o întrebare mult mai grea: „Care a fost cel mai dur moment din viața dumneavoastră?”. „A fost momentul în care am ajuns într-un spital din Vaslui și tatăl meu era în comă și n-am putut să fac absolut nimic pentru a-l salva”, a afirmat Mirabela Grădinaru, moment în care lacrimile au reapărut. Discuția s-a încheiat cu o amintire foarte dragă ei, cu tatăl său, o ultimă amintire care a bucurat-o nespus avându-l în preajmă. „După ce terminat am facultatea, i-am invitat pe părinții mei în București, stăteam într-o mansardă pe lângă Parcul Carol, au venit și au petrecut câteva zile cu mine. Și pe tata l-am dus la Facultatea de Construcții, acolo unde terminase studiile, și am mâncat împreună la o cantină din zonă și am depănat amintiri. Tata îmi spunea Bella”, a mai explicat partenera de viață a președintelui României, Nicușor Dan. Mirabela Grădinaru / FOTO – Captură video: Digi 24
Australia: Un bărbat a fost pus sub acuzare după ce a afișat simboluri naziste în public
„A fost dus la secția de poliție și acuzat de afișare publică, cu bună știință, a unui simbol nazist, fără nicio scuză, și de provocarea expunerii unui simbol nazist interzis într-un loc public”, se arată în comunicatul emis sâmbătă de autoritățile australiene. Incidentul a avut loc miercuri, pe 24 decembrie, pe o plajă din Newcastle din New South Wales. Potrivit unui martor la fața locului, bărbatul purta tatuaje asociate cu ideologia supremației albe, inclusiv simboluri ale SS-ului nazist. Potrivit observatorului, bărbatul vorbea zgomotos și afișa în mod ostentativ tatuajele de pe picior. Acesta a fotografiat tatuajele și a anunțat autoritățile despre incident. „Cu toții trebuie să fim cei mai buni australieni care putem fi în acest moment, să dăm dovadă de solidaritate și unitate și să taxăm rasismul și fascismul ori de câte ori le întâlnim”, a transmis acesta. Bărbatul a fost eliberat pe cauțiune și urmează să se prezinte în fața Tribunalului Local din Newcastle la data de 22 ianuarie 2026. Guvernul australian a anunțat înăsprirea legislației privind incitarea la ură, pe fondul atacului de la plaja Bondi care a vizat un eveniment de Hanukkah. În urma atacului, 15 persoane au murit și alte 20 au fost rănite.
Sârbii nu prea mai vor să adere la Uniunea Europeană, după ce în urmă cu 15 ani sprijinul era de 70%. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj
Sprijinul populaţiei Serbiei pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană este în scădere, la patru ani de la deschiderea negocierilor de aderare. Acum, doar puţin peste o treime dintre sârbi mai susţin intrarea ţării lor în blocul comunitar, conform rezultatelor celui mai recent sondaj, prezentat sâmbătă de Tanjug și citat de Agerpres. Sondajul, realizat de portalul Suvremena politika, arată că 35,8% dintre sârbi ar vota pentru aderarea la UE dacă săptămâna viitoare ar avea loc un referendum, în timp ce 33% ar vota împreună. Sprijinul este mai ridicat în rândul electoratului tânăr, în timp ce 22,4% din sârbi sunt indecişi. Sondajul de opinie, realizat în perioada 3-11 decembrie pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane, arată că opoziţia cea mai redusă faţă de aderarea la UE (18,7%) este în rândul categoriei de vârstă 18-29 de ani, iar dintre persoanele cu vârste peste 70 de ani doar 20% sprijină intrarea ţării lor în Uniunea Europeană. Drapelul Serbiei În urmă cu 15 ani, aproximativ 70% dintre sârbi sprijineau aderarea ţării lor la UE, proporţia rămânând peste 50% timp de mulţi ani. Ea era de 57% în august 2022 şi a scăzut la 43% în decembrie acelaşi an.
Marea Britanie încheie acorduri de returnare a migranților cu două state din Africa
Guvernul a anunțat că Angola și Namibia au fost de acord să își îmbunătățească procedurile de returnare a cetățenilor lor aflați ilegal pe teritoriul Regatului Unit, respectând ceea ce autoritățile britanice au numit „standardul de aur” în materie de cooperare. Ministra de Interne, Shabana Mahmood, a declarat: „Ne așteptăm ca țările să respecte regulile. Dacă unul dintre cetățenii lor nu are dreptul să fie aici, trebuie să-l primească înapoi. Le mulțumesc Angolei și Namibiei și le salut cooperarea. Acum este momentul ca Republica Democrată Congo să facă ceea ce trebuie. Luați-vă cetățenii înapoi sau pierdeți privilegiul de a intra în țara noastră”. Demersurile au fost realizate după ce ministra de Interne, în luna noiembrie, a anunțat că statele care refuză repatrierea migranților și a infractorilor respinși de autoritățile britanice vor suferi măsuri precum interdicții de viză. Privind relația cu Republica Democrată Congo, oficialii britanici au anunțat că în ciuda unui contact limitat, statul nu a răspuns adecvat solicitărilor, precizând că dacă situația nu se îmbunătățește, s-ar putea ajunge la o suspendare totală a vizelor. Potrivit ministerului de Interne, din iulie 2024, aproximativ 50.000 de persoane fără drept de ședere au fost deportate din Regatul Unit, ceea ce reprezintă o creștere de 23% față de perioada anterioară. În același interval, peste 7.000 de infractori străini au fost returnați în țările de origine.
Cabanierii de pe Valea Prahovei, afectați de lipsa turiștilor chiar în perioada sărbătorilor de iarnă. Gestul disperat al unui antreprenor din Predeal
Creșterea costului vieții, măsurile de austeritate și schimbările în comportamentul consumatorilor au început să afecteze puternic turismul din România. Astfel, anul acesta, tot mai puțini turiști au ales să își petreacă sărbătorile de iarnă în stațiunile de pe Valea Prahovei. În acest context, Doru Nicolae, proprietarul unei cabane din Predeal, a ajuns în situația disperată de a-și oferi camerele de Crăciun la un tarif negociabil, invitând clienții să plătească „cât își permit”. „E primul an în care nu am oaspeți de Crăciun. O cauză poate fi sărăcirea populației”, este mesajul acestuia, postat pe o rețea de socializare. Cabana sa oferă apartamente de 60-80 mp pentru familii, la un tarif standard de 500 de lei/noapte, dar a rămas goală de sărbători. „Vă rog să mă sunați și să-mi spuneți cât vă permiteți să plătiți pentru 3 sau 4 nopți. Și voi încerca să fac reducerile necesare”, a adăugat el. Dar, chiar și așa, în loc să atragă clienți, anunțul său mai mult a generat o dezbatere intensă pe un grup de Facebook despre prețuri, turism și dificultățile financiare din industrie, potrivit Libertatea. Subiectul principal al discuțiilor a fost legat de prețuri, adaptabilitate și supraviețuirea afacerilor într-un context economic tot mai dificil. Iată doar câteva dintre comentarii: „Cum să ceri 500 lei pe noapte? În Bușteni există locații cu 200 lei pe zi, cu cazare și 3 mese”; „500 de lei înseamnă 100 de euro. În afara țării n-am plătit mai mult de 60 de euro… și era lux”; „Încercați cu 200 de lei apartamentul mic și 250 cel mare. Mai bine mai puțini bani, dar plin”; „Prețul nu e neapărat mare, dar aveți nevoie de cineva care să vă ajute la interior”. FOTO – Facebook.com/doru.nicolae Dar situația sa nu este una singulară. Numeroase hoteluri și pensiuni de pe Valea Prahovei au fost goale de Crăciun, în ciuda reducerilor de prețuri. „Dacă anul trecut era «full» de Crăciun, acum am avut doar o cameră închiriată din 10”, spune Sorin Ciobotaru, proprietarul altei pensiuni. 8 din 10 români au preferat să petreacă acasă sărbătorile de iarnă De altfel, creșterea prețurilor, lipsa voucherelor de vacanță și cerințele tot mai mari ale clienților au pus presiune pe micii antreprenori. Conform unui sondaj realizat de Avangarde, 8 din 10 români au preferat să petreacă sărbătorile acasă în acest an. Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, a confirmat că dispariția voucherelor de vacanță a contribuit semnificativ la scăderea vânzărilor. „Vânzările au scăzut din cauza faptului că nu se mai folosesc vouchere. Voucherele au dispărut, în acest an au scăzut cu 60%, anul viitor nu vor mai fi şi această tendință va continua. (…) Probabil că undeva, pe intern, va scădea (numărul de turişti-n.r.) între 10% şi 15%. Mă refer la balneo, munte şi litoral”, estimează acesta, potrivit sursei citate. Începând cu 1 ianuarie 2026, voucherele de vacanță în valoare de 800 de lei vor fi acordate exclusiv angajaților din instituții publice care au salarii nete de maximum 6.000 de lei pe lună.
Un oficial ucrainean dezvăluie care sunt planurile Rusiei pentru 2026: Acesta este visul lor
Kirilo Budanov, șeful Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (DIU), a declarat, într-un interviu pentru Suspilne, că obiectivul Rusiei, pe termen scurt, privind războiul din Ucraina, este acela de a cuceri teritoriul Donbasului și al regiunii Zaporojie, scrie Ukrainska Pravda. „Acestea (obiectivele rușilor pentru viitorul apropiat – n.r.) sunt clar definite în planurile lor militare. Este vorba despre o încercare de a obține controlul deplin asupra regiunii Donețk, de a avansa cât mai mult în regiunea Dnipropetrovsk și de a continua operațiunile în regiunile Zaporojie și Herson. Ei nu au ascuns niciodată acest lucru. (…) În esență, sarcina pentru 2026 este Donbas și regiunea Zaporojie”, a spus Budanov în cadrul interviului, potrivit sursei citate. Budanov a fost întrebat dacă obiectivul Rusiei vizează întreaga regiune Zaporojie, iar acesta a oferit un răspuns scurt, dar la obiect. „Acesta este visul lor”, a spus oficialul ucrainean. Acesta a evidențiat faptul că planul de mobilizare al Rusiei pentru 2025 era de 403.000 de persoane, iar acest prag a fost atins la începutul lunii decembrie. Întrebat cât timp va putea Rusia să mențină recrutarea de trupe la acest nivel, Budanov a subliniat că cifrele arată că acțiunile de mobilizare „ar putea continua pentru o perioadă destul de lungă”. În același timp, Budanov consideră că dificultățile economice ale Rusiei nu vor afecta câmpul de luptă, însă „vor afecta în totalitate poziția acesteia cu privire la încheierea războiului”.
Oana Țoiu, după atacurile Rusiei asupra Kievului: În timp ce liderii SUA, UE și ai Ucrainei lucrează pentru pace, Moscova răspunde prin a ucide
În contextul recentelor atacuri lansate de Rusia asupra Kievului, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis, sâmbătă, printr-o postare pe rețelele de socializare că România „își exprimă solidaritatea față de Ucraina”. „Ne exprimăm solidaritatea față de Ucraina, în condițiile în care se confruntă cu atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, școlilor și zonelor rezidențiale. Au fost raportate zeci de victime, iar o bună parte din capitală (Kiev-n.r.) a rămas fără căldură în mijlocul iernii și în timpul perioadei Crăciunului”, a scris Oana Țoiu pe contul oficial de X. Ea a mai afirmat că atacurile Rusiei fac parte din „campania de teroare” împotriva civililor ucraineni și a reamintit sprijinul României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. „În timp ce liderii SUA, Uniunii Europene și Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide și teroriza femei, copii și familii întregi”, a mai scris Oana Țoiu. Sâmbătă dimineață, Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone, cu puțin timp înainte de întâlnirea dintre președintele Volodimir Zelenski și liderul american Donald Trump. Volodimir Zelenski și Donald Trump / FOTO: Profimedia Aceasta este programată duminica aceasta la Mar-a-Lago, în Florida, unde se va negocia un acord menit să încheie războiul care durează de aproape patru ani.
O țară NATO investește 2 miliarde de euro în sisteme anti-drone, pe fondul amenințărilor Rusiei
Polonia intenționează să finalizeze un sistem anti-drone de-a lungul frontierelor sale estice în termen de doi ani, a declarat un înalt oficial din domeniul apărării. Decizia vine după o incursiune masivă a vehiculelor aeriene de luptă ruse fără pilot în spațiul aerian polonez la începutul acestui an. „Ne așteptăm să avem primele capacități ale sistemului în aproximativ șase luni, poate chiar mai devreme. Iar sistemul complet va fi finalizat în 24 de luni”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, pentru The Guardian. Noile sisteme de apărare aeriană vor fi finanțate în mare parte din fonduri europene în cadrul programului de împrumuturi pentru apărare SAFE (Security Action for Europe), precum și din contribuții la bugetul de stat. În plus, acestea vor fi integrate într-o linie de protecție mai veche, care a fost construită acum zece ani. Această mobilizare vine ca răspuns la incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian polonez pe parcursul acestui an. De asemenea, Polonia a început să construiască garduri la granița cu Belarus pentru a combate migrația ilegală. Au fost instalate garduri din sârmă ghimpată, urmând mai apoi să fie înlocuite cu garduri de oțel cu o înălțime de 5,5 metri. În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a riscurilor militare directe, Polonia a trecut la fortificarea de tip militar și a început să construiască șanțuri antitanc, bariere de beton de tip „dinți de dragon”, zone cu sârmă ghimpată și a fortificat podurile pentru a susține vehiculele grele. Polonia și-a majorat cheltuielile pentru apărare la 4,7% din PIB, pe fondul temerilor continue legate de operațiunile hibride ale Rusiei și de potențialele amenințări militare la adresa țării.