Globetrotter Andrei Mihai. Românul care a înconjurat Pământul în doar nouă zile
Andrei Mihai, un român stabilit în Suedia cu familia de mai mulți ani, a făcut ocolul lumii în doar 9 zile în luna octombrie. În total, a parcurs aproape 50.000 de kilometri, a avut 11 zboruri, a vizitat 4 muzee, o operă, un meci de fotbal, nenumărate parcuri, și a făcut peste 30.000 de pași zilnic, în medie, timp de 9 zile, dezvăluie Libertatea. Andrei, pentru care alergatul e o formă de antrenament mental, a fost în Italia, Emiratele Arabe Unite, Thailanda, Singapore, Australia, Noua Zeelandă, Chile, Brazilia, Spania și Finlanda. 50.000 de kilometri și 11 țări Originar din Piteşti, Andrei Mihai (41 de ani) s-a stabilit în Suedia cu soţia şi cei doi copii în august 2018. Cei patru locuiesc de șapte ani în Hjo, un foarte cochet orăşel turistic de aproximativ 7.000 de locuitori, aflat pe malul lacului Vattern, la 332 de kilometri de Stockholm, capitala Suediei. Traseul parcurs de Andrei Mihai în cele 9 zile a fost următorul: Hjo (Suedia)→ Stockholm (Suedia) → Bergamo (Italia) → Sharjah (Emiratele Arabe Unite)→Bangkok (Thailanda) →Singapore → Sydney (Australia) → Auckland (Noua Zeelandă) → Santiago de Chile (Chile) → São Paulo (Brazilia) → Madrid (Spania) → Helsinki (Finlanda) → Göteborg (Suedia) → Hjo. Andrei Mihai a povestit pentru Libertatea cum a fost pentru el această experiență ieșită din comun de a face ocolul lumii în doar 9 zile. „De mult timp mi-am dorit să îmi testez limitele – fizice și mentale. În același timp, visam de ani de zile să vizitez Australia și să bifez toate continentele – până acum îmi lipseau tocmai Australia și America de Sud. Nu am bifat deocamdată nici Antarctica. De asemenea, îmi doream să traversez Oceanul Pacific, care este imens și fascinant. Destinațiile le-am ales după un criteriu simplu: diversitate maximă într-un timp minim. Am vrut să trec prin toate fusurile orare și prin multe culturi, de la Asia la Oceania, de la America de Sud la Europa, într-o succesiune care să îmi țină mintea și corpul în permanentă adaptare”, a explicat Andrei Mihai, pentru Libertatea, motivația demersului său temerar. Recomandarea autorului: Pisica globetrotter. A călătorit singură cu trenul până la Londra. Cum s-a întors la stăpâni după această AVENTURĂ
Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu mai poate verifica stocul de uraniu al Iranului
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a mai reușit de luni întregi să verifice stocurile de uraniu aproape de nivelul necesar pentru fabricarea armelor nucleare din Iran, potrivit unui raport confidențial obținut de Associated Press. Instituția avertizează că a „pierdut continuitatea informațiilor” privind materialele nucleare declarate anterior de Teheran la instalațiile afectate de atacurile Israelului și Statelor Unite în timpul conflictului din iunie, și cere ca situația să fie „rezolvată urgent”. Ultimul raport complet al AIEA, publicat în septembrie, arăta că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la 60% puritate, un pas tehnic scurt față de nivelul de 90% necesar pentru armament nuclear. Directorul general al agenției, Rafael Grossi, a declarat recent pentru AP că o astfel de cantitate ar fi suficientă pentru până la zece bombe nucleare, dacă Iranul ar decide să militarizeze programul său atomic. „Asta nu înseamnă că Iranul are o armă nucleară,” a subliniat el. Teheranul insistă de mult timp că programul său nuclear are scopuri exclusiv pașnice. Totuși, AIEA și mai multe state occidentale susțin că Iranul a avut un program organizat de dezvoltare a armelor nucleare până în 2003.Raportul de miercuri accentuează îngrijorările internaționale privind lipsa de transparență a Iranului, într-un moment în care tensiunile regionale rămân ridicate, iar sancțiunile economice continuă să afecteze grav economia țării.
Victor Ponta critică lipsa de imparțialitate, în scandalul acuzațiilor de incompatibilitate al Oanei Gheorghiu: „Sunt bipolari. Pe noi ne arestau”
Victor Ponta, fost premier și candidat la prezidențiale, a vorbit la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, despre scandalul numirii Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier, funcție incompatibilă cu statutul de șef al asociației „Dăruiește Viață”, potrivit fostei colaboratoare a acesteia Carmen Uscatu. Victor Ponta a comentat situația de la nivel înalt, de pe scena politică actuală, în special controversele legate de noul vicepremier Oana Gheorghiu. Aceasta este acuzată de Carmen Uscatu, fosta colaboratoare a ONG-ului Dăruiește Viață, de incompatibilitate și „presiuni” de a nu comenta public acest aspect. Fostul premier a subliniat ipocrizia autorităților, în acest context, și a menționat că orice alt politician PSD, implicat într-un astfel de scandal, ar fi fost „arestat”. „De mult timp am zis că este ipocrizia cea care ne conduce. Nu. E mai mult. S-a trecut la stadiul următor, sunt bipolari. Dacă în locul lui Bolojan, era Ciolacu, Grindeanu, Ponta, prim-ministru, și venea un afacerist cu bani de la Vaslui, îl aresta, pe Ciolacu pe Grindeanu pe mine, ne aresta cu SPP-iștii.” Victor Ponta a făcut o paralelă cu situația în care s-a regăsit la momentul tragediei din Clubul Colectiv, pe vremea când era premier și a decis să-și dea demisia, în urma protestelor. „Oamenii ăștia au ieșit în stradă pentru că n-a putut Ponta să trateze 300 de arși”, a afirmat Victor Ponta. FOTO: captura YT Recomandarea autorului: Victor Ponta reacționează la scandalul Planșeului Unirii: „Guvernul instalat de președinte taie banii pentru lucrări” Ponta îi ia APĂRAREA lui Georgescu după boicotul alegerilor: Nu mai acceptă să fie folosit, parazitat sau „sorbit” de vampirii și lipitorile politice Victor Ponta intervine în SCANDALUL salariului minim: „O viață decentă într-un oraș mare este imposibilă cu 3.000 de lei”
Comisia Europeană mobilizează investiții și parteneriate pentru reconstrucția Ucrainei la ReBuild Ukraine
Oficialii europeni vor fi prezenți, joi și vineri, la ReBuild Ukraine, eveniment organizat la Varșovia. Comisia va prezenta, în cadrul forumului, planurile sale pentru sprijinirea reconstrucției, relansării economice și consolidării parteneriatelor UE-Ucraina. Participarea reprezentanților Comisiei Europene are loc sub umbrela inițiativei Team Europe, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene și cu birourile lor de promovare a comerțului. Scopul principal este consolidarea legăturilor economice dintre companiile europene și cele ucrainene și atragerea de investiții pentru refacerea infrastructurii, industriei și economiei Ucrainei. 40 de țări vor să participe la reconstrucția Ucrainei Programul include Conferința de Investiții UE-Ucraina, ateliere tematice dedicate mediului de afaceri și inovării, precum și o platformă de matchmaking – un spațiu de întâlnire pentru companii care caută parteneri de afaceri. La ediția din acest an participă peste 900 de reprezentanți ai firmelor, autorităților și organizațiilor din peste 40 de țări. În total, sunt programate peste 1.200 de întâlniri directe între companii interesate să colaboreze în proiecte de investiții, reconstrucție sau dezvoltare tehnologică, desfășurate atât online, cât și la fața locului. Oportunități pentru companii la standul UE Pe scena dedicată Uniunii Europene vor avea loc peste 25 de sesiuni de prezentare, cu vorbitori din partea Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții, Alianței Ucrainene a Clusterelor, Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei și din sectorul privat. Vizitatorii sunt invitați să discute cu experți ai Comisiei la standul Uniunii Europene, unde pot afla mai multe despre instrumentele de investiții, inițiativele de digitalizare și programele de sprijin pentru antreprenoriat – precum Erasmus pentru Tinerii Antreprenori – dar și despre rețelele europene de afaceri, cum sunt Enterprise Europe și Platforma Europeană de Colaborare a Clusterelor.
Colegiul Mihai Eminescu din Iași va fi modernizat și extins cu fonduri europene!
Primăria Municipiului Iași investește în extinderea Corpului A a Colegiului „Mihai Eminescu” din Iași cu 1.440 de metri pătrați prin construirea a opt noi săli de clasă, spații tehnice și de depozitare. Noul tronson va beneficia de cele mai bune soluții constructive pentru eficiență energetică, ceea ce va duce la reducerea cu 20% a costurilor de exploatare pentru energie și apă și reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 32%. Lucrările de construcții – montaj au început în urmă cu două săptămâni, iar intervențiile de excavație pentru fundație au fost finalizate. Lucrările sunt executate, până cel târziu în luna august 2026, de Iasicon SA pentru o sumă de 11.693.316,11 lei. Investiția este susținută cu fonduri europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – Componenta 15: Educație, Investiția 10: Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi. Valoarea totală a finanțării europene este de 15.993.000,69 lei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
De-ai fi tu salcie la mal, marea compoziție a lui Horia Moculescu
Una dintre cele mai mari compoziții ale regretatului artist Horia Moculescu este „De-ai fi tu salcie la mal”, scrisă pentru Mihaela Mihai. Aproape că nu este român care să nu cunoască superba melodie „De-ai fi tu salcie la mal”. Puțini sunt cei care știu că această compoziție superbă îi aparține marelui artist Horia Moculescu. De-ai fi tu salcie la mal, piesă pentru Mihaela Mihai Piesa a fost scrisă pentru Mihaela Mihai. A murit Horia Moculescu. Compozitorul era internat, în stare gravă, la Institutul „Matei Balș” Compozitorul Horia Moculescu a murit, miercuri, la 88 de ani. Artistul era internat la Institutul „Matei Balș” de mai bine de două săptămâni. Decesul a fost înregistrat la ora 4.30, potrivit unor surse medicale. Compozitorul Horia Moculescu, în vârstă de 88 de ani, era internat de peste două săptămâni, în stare gravă, la Institutul „Matei Balş”, în secţia ATI, din cauza unor probleme pulmonare. În vara acestui an, el a apărut într-un scaun cu rotile, vizibil slăbit. Ulterior, compozitorul declara că acela nu este un scaun cu rotile, ci unul de birou, care are roţi, dar recunoştea că urmează de mai mulţi ani un tratament şi că starea sa de sănătate nu era una bună.
Oamenii de știință avertizează: captarea carbonului nu ne va salva
La începutul anilor 2000, doi oameni de știință, suedezul Kenneth Möllersten și austriacul Michael Obersteiner, au venit cu o idee revoluționară: captarea carbonului. Ei au imaginat o metodă prin care dioxidul de carbon eliberat în atmosferă ar putea fi recuperat și stocat, pentru a ajuta la limitarea încălzirii globale. Inițial, conceptul părea o soluție salvatoare. Într-o perioadă în care sursele regenerabile abia prindeau contur, tehnologia promitea o cale rapidă de a compensa emisiile. Cu timpul, ideea a fost preluată de guverne și inclusă în planurile oficiale pentru atingerea obiectivului „net zero”. Marea Britanie, Brazilia, Australia și multe alte state au integrat astfel captarea carbonului în strategiile lor climatice. De la soluție de rezervă la scuză pentru inacțiune La mai bine de 20 de ani de la primele propuneri, Möllersten și Obersteiner privesc cu îngrijorare cum viziunea lor este folosită greșit. „Am subliniat mereu că potențialul viitor al emisiilor negative nu ar trebui folosit ca scuză pentru a amâna reducerea emisiilor”, a declarat cercetătorul austriac – în prezent director al Environmental Change Institute de la Universitatea Oxford, pentru Bloomberg. Concepută inițial ca o completare a reducerilor de emisii, tehnologia de captare a devenit o justificare pentru a evita măsurile dificile, precum renunțarea la combustibilii fosili, spun cei doi oameni de știință. Potrivit organizației Climate Action Tracker, majoritatea țărilor care au anunțat obiective „net zero” (echilibru între emisiile de gaze cu efect de seră și eliminarea lor din atmosferă) se bazează masiv pe captarea carbonului pentru a-și atinge țintele. Problema este că tehnologia se află încă în faze incipiente și nu are capacitatea necesară pentru a compensa emisiile globale actuale. Joc periculos cu clima planetei Conceptul de „overshoot” presupune că lumea poate depăși temporar țintele de temperatură stabilite prin Acordul de la Paris – adică limitarea încălzirii globale la cel mult 1,5°C peste nivelul din perioada preindustrială – cu promisiunea că mai târziu va „repara” situația prin captarea carbonului. Însă această abordare este riscantă, spun cercetătorii. O creștere chiar și temporară a temperaturii globale poate declanșa efecte climatice ireversibile, precum topirea accelerată a ghețarilor, valuri de căldură extreme sau perturbarea curenților oceanici care mențin clima stabilă în Europa. „În fiecare zi aruncăm zarurile și riscăm să atingem un punct de cotitură. Depășirea pragului de 1,5°C ne duce într-o zonă de pericol din care trebuie să ieșim cât mai repede”, spun experții climatici. Limitele captării carbonului Captarea carbonului nu este o tehnologie magică. Variantele bazate pe natură – cum sunt plantarea masivă de copaci sau refacerea turbăriilor – sunt limitate de suprafețele disponibile de teren. Cele industriale, care extrag CO₂ direct din aer sau din arderea biocombustibililor, sunt costisitoare, consumă multă energie și sunt departe de a funcționa la scară mondială. Mai mult, depozitarea carbonului captat presupune existența unor spații sigure subterane, iar acestea sunt puține, iar întreținerea lor costisitoare. În multe cazuri, energia necesară pentru captare depășește beneficiile obținute. Nu e o soluție miraculoasă Captarea carbonului este un instrument valoros, dar nicidecum soluția miraculoasă la care mulți sperau, iar, după două decenii de la lansarea ideii, cercetorii cărora li se datorează recunosc că se simt dezamăgiți: „Nu sunt surprins. Dar este descurajant și confirmă cât de greu îi este omenirii să acționeze decisiv împotriva unei amenințări care pare abstractă și care va afecta mai ales generațiile viitoare”, a declarat suedezul Möllersten, menționând că „fără reduceri rapide ale emisiilor, nicio tehnologie nu ne va salva de efectele schimbărilor climatice”.
Mesajul rectorului prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, cu ocazia Zilelor TUIASI 2025: De la visul lui Asachi la prezentul rezilient al Politehnicii ieșene
Cu prilejul Zilelor Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași 2025, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI, a vorbit despre istoria vie a Politehnicii ieșene, despre curajul fondatorului Gheorghe Asachi și despre forța unei comunități care s-a ridicat mereu în vremuri grele. Într-un discurs profund, rectorul a trasat o paralelă între marile momente ale evoluției universității și contextul istoric al fiecărei epoci, subliniind că „vremurile dificile au clădit caracterul puternic al Politehnicii” – o instituție care, de peste două secole, continuă să inspire, să inoveze și să reziste prin educație și cercetare. „De la visul lui Asachi la prezentul rezilient al Politehnicii ieșene Vă mulţumesc tuturor, pentru că ne oferiţi onoarea de a fi din nou alături de noi, de această dată cu prilejul Zilelor Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi 2025. În acest an aş dori să fac o paralelă între momentele-cheie ale devenirii universităţii noastre, din germenele ivit acum 212 ani, şi perioadele zbuciumate ale istoriei în care aceste momente definitorii s-au născut şi concretizat în paşi către Politehnica ieşeană de acum. Această paralelă o voi construi parafrazând un citat celebru, preluat de mulţi, dar a cărui origine a fost mai mereu omis: „vremurile grele creează caractere puternice”, din Those who remain, nuvela lui Michael Hopf. În fiecare an, sărbătoarea Politehnicii ieşene este dedicată în mod implicit părintelui nostru, Gheorghe Asachi. Căci, în 1813, la 25 de ani, a fost un vizionar. Un vizionar care, dincolo de controversele de la senectute, şi ele discutabile în contextul de atunci, rămâne fondatorul primei Şcoli de inginerie în limba română şi unul dintre întemeietorii fundaţiei pe care a apărut prima universitate modernă a României. Fundaţia fiind Academia Mihăileană. Anul 1813. Un an destul de agitat, în general. Napoleon poartă 9 bătălii cu prusacii şi ruşii, ultimele lui bătălii, fiind victorios în 4 dintre ele. Însă cea care a răsturnat, cu adevărat, tronul său de împărat a fost bătălia de la Leipzig, din octombrie 1813. Americanii au victorii importante împotriva britanicilor, în războiul lor pentru ieşirea completă de sub dominaţia Albionului. În 1813 se nasc Richard Wagner, Giuseppe Verdi şi Prinţesa Josephine de Baden (mama primului rege al României, Carol I). Jane Austen publică Mândrie şi prejudecată, iar valsul devine dânsul la modă în capitalele europene. Moldova anului 1813 se afla sub a treia domnie a fanariotului Scarlat Callimachi, revenit pe scaunul domnesc după cea de-a 5-a invazie a trupelor ruseşti în Ţările Române. Invazie care s-a finalizat cu prima anexare a Basarabiei de către imperiul ţarist. Iată, aşadar, contextul, aparent nu tocmai favorabil, în care Gheorghe Asachi a înfiinţat Scoala de inginerie hotarnică. Credinţa lui într-o şcoală superioară în limba română apare, cumva, neaşteptat şi datorită firii sale contradictorii, aşa cum îl descria Garabet Ibrăileanu: „a fost un om foarte învăţat. Trecuse prin şcoli serioase, nu era autodidact, ca majoritatea contemporanilor săi […]”. Totuşi, specific tinerilor, căci, să nu uităm, în 1813 avea 25 de ani, Asachi „apare ca o colecţie de tendinţe contradictorii […], e un novator exagerat, apoi de aiurea se poate vedea că el […] are timidităţi […] contrazicându-se adesea asupra aceluiaşi lucru.” (Garabet Ibrăileanu, „Spiritul critic în cultura românească”, 1909). Și revin la acest context aparent nefavorabil. Aparent spun, căci, George Călinescu a intuit aceasta, este posibil ca aceste incertitudini care îl frământau, şi care erau rodul „momentului spiritual pe care a fost sortit să îl trăiască”, să fi fost alungate forţat tocmai de contextul geopolitic pe care îl traversă. Anul 1920. O perioadă în care învăţămintele trase din Marele Război încep să se concretizeze în iniţiative pozitive. O perioadă care oferea perspective mai luminoase omenirii. Astfel, se înfiinţează Societatea Naţiunilor la Geneva, România fiind stat fondator. Apoi, se încheie Tratatul de la Trianon dintre Puterile Aliate şi Ungaria, în care se oficializează în plan internaţional unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Dispare Imperiul Otoman. Se nasc regizorul Frederico Fellini, Papa Ioan Paul al II-lea, pictorul şi sculptorul Amedeo Modigliani, scriitorul Alexandru Macedonski. Un an de reînviere a valorilor umane, deşi în unele regiuni războaie derivate din Primul Război Mondial încă îşi făceau de cap. Pentru România este începutul unei perioade prospere. Un an favorabil educaţiei universitare tehnice, căci, iată, se înfiinţează oficial, prin lege, Şcolile politehnice din Bucureşti şi Timişoara. În afara acestor două Politehnici, diplomele de inginer mai puteau fi acordate şi de cele două secţii tehnice ale Universităţii din Iaşi, cea de Electricitate industrială şi de Chimie Tehnologică. Dar, capitală a contestat legitimitatea institutelor tehnice universitare, sperând în desfiinţarea acestora. Ca efect al acestei dispute, care a afectat nedrept studiile inginereşti de la Universitatea din Iaşi, nu doar că înfiinţarea Politehnicii ieşene a fost blocată în anul 1920, dar şi acordarea diplomelor de inginer a fost suspendată. Mult mai târziu, peste aproape 20 de ani, primul Rector al Politehnicii noastre, Cristea Niculescu-Otin, avea să rostească un discurs în care a subliniat amar că la presiunile profesorilor din Bucureşti, în 1920 Parlamentul a votat “în grabă desfiinţarea pur şi simplu a învăţământului tehnic universitar”. Iată cum nouă ne era dat, din nou, să apărem doar în vremuri mai dificile. Anul 1937. Oraşul Guernica din Spania este ras de pe faţa pământului de aviaţia germană, în timpul războiului civil spaniol. Prima mare catastrofă aviatică (catastrofa Hindenburg): 36 de morţi şi echipajul, datorită prăbuşirii Zeppelinului la New Jersey. Japonia invadează China, urmează masacrul din Nanjing, în care sunt ucişi 300.000 de chinezi. Amelia Earhart şi Fred Noonan, primii piloţi care au încercat să zboare în jurul lumii, sunt daţi dispăruţi şi declaraţi decedaţi. Germania înfiinţează lagărul nazist din Buchenwald. În Romania începe ascensiunea Gărzii de Fier. Dar, Pe aripile vântului, al scriitoarei Margaret Mitchell câştigă Premiul Pulitzer. Picasso pictează, firesc, celebrul tablou Guernica. Lucian Blaga este admis în Academia Română. Este anul în care, la 51 de ani, moare poetul George Topîrceanu. 1937 este, în schimb, anul victorios al apariţiei oficiale, de sine stătătoare a Şcolii Politehnice “Gheorghe Asachi”, prin Decizia Ministerială 205330/3.12.1937. Sunt dator memoriei creatorilor noştri şi trebuie să menţionez că
Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, adus și reînhumat la Iași. Traseul cortegiului funerar
Ceremonia de reînhumare a domnitorului Grigore Alexandru Ghica este pe cale să înceapă în centrul Iașului. Zeci de oameni s-au adunat deja pentru a-i aduce un ultim omagiu celui care a fost ultimul domn al Moldovei și unul dintre marii reformatori ai secolului al XIX-lea. Printre cei prezenți se numără primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, și managerul Palatului Culturii, Andrei Apreotesei. Pentru buna desfășurare a ceremoniei, autoritățile locale au anunțat restricții parțiale de circulație între orele 12.00 și 13.00, în momentul traversării cortegiului funerar. Traseul cortegiului: Plecare de pe Șoseaua Arcu – Piața Unirii – Pietonalul Alexandru Lăpușneanu – Bulevardul Alexandru Panu – Sosire la Palatul Culturii. Programul oficial al ceremoniei: 12.30 – Sicriul este transferat pe dric tras de cai, în fața Muzeului Unirii 12.30 – 13.00 – Cortegiul funerar traversează centrul Iașului, spre Palatul Culturii 13.00 – Depunerea osemintele la Palatul Culturii și slujbă religioasă oficiată de reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei 14.00 – Lansarea volumului „Adevărul despre un destin politic. Domnitorul Gr. Al. Ghica (1849 – 1856)” de Leonid Boicu, la Palatul Culturii Publicul va putea aduce omagiile timp de 30 de zile După ceremonie, osemintele vor fi înhumate lângă Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, lăcaș în care Grigore Alexandru Ghica a fost uns domnitor al Moldovei. Grigore Alexandru Ghica (1807 – 1857) a fost domnitor al Moldovei în perioadele 1849 – 1853 și 1854 – 1856, sub numele Grigore al V-lea Ghica. El a fost ultimul domn al Principatului Moldovei și inițiatorul unor reforme importante: Dezrobirea romilor Reforma învățământului Fondarea Jandarmeriei Române Înființarea Institutului Gregorian Construirea Schitului Prodromu de la Sfântul Munte Athos Dezvoltarea corpului de Pompieri și reducerea taxelor vamale Ceremoniile oficiale sunt organizate de Familia Ghyka, în parteneriat cu Jandarmeria Română, Președinția României, Primăria Iași, Consiliul Județean Vrancea, Primăria Focșani, Televiziunea Română, TAROM și Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Ambasadei României la Paris. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Liviu Dragnea: Obama s-a înțeles cu Merkel în 2012 și România a intrat în sfera de influență a Germaniei
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Liviu Dragnea a vorbit despre influențele externe asupra României. Fostul lider PSD susține că, după ce Statele Unite și Germania au controlat politic țara în perioade succesive, Franța a „preluat ștafeta” pentru următorul deceniu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Americanii au cedat influența asupra României Dragnea a explicat că influența marilor puteri asupra României s-a schimbat în funcție de înțelegerile dintre liderii occidentali. „În 2012, pe lângă alte înțelegeri pe care le-a avut Obama cu Merkel, a dat influența asupra României Germaniei. Americanii spun că ei mai vor doar 10% și anume strict chestiune militară, geostrategică. Dar ai văzut că nici nu i-a interesat să investească economic. În 2014, și până în 2014, a fost președinte Băsescu. Omul nici n-a ascuns, a pus total pe față. America, licuriciul mare, el acolo stă în genunchi.”, spune fostul lider PSD. Liviu Dragnea: „Au venit 10 ani de Germania, urmează 10 ani de Franța” Politicianul susține că mandatele de influență asupra României s-ar fi succedat între marile puteri occidentale. „Bun. Au venit 10 ani de Germania cu Iohannis. Între timp, adică până să termine Iohannis, Macron, că e și el om, nu? A zis, dom’le, America 10 ani, Germania 10 ani, Franța, mare putere, istorie, vrem și noi să sugem 10 ani din România. Și au început în ultimul an de mandat al lui Iohannis să pregătească lucrurile astea. Și nu ne-a făcut Franța singură. Adică, atunci când a zis, dom’le, bun, de aici înainte Franța 10 ani va avea președinte și va stabili ce se întâmplă în România, nu-i lăsăm doar pe ei să facă.”, afirmă Dragnea. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”