Victor Ponta: Un consilier trebuia să-i zică lui Nicușor Dan să se vadă cu Orban
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Victor Ponta a discutat despre întâlnirile politice bilaterale care contează în diplomație. Ponta subliniază că, în politică externă, „se vede toată lumea cu toată lumea”, iar refuzurile sau ezitările au costuri. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „A venit Viktor Orban la București să se vadă cu Ciolacu” Ponta a relatat întâlnirea dintre Orban și Marcel Ciolacu. Dacă inițial Ciolacu era sceptic și nu știa care va fi reacția liderului ungar, în cele din urmă întrevederea a avut loc la București. „Tot așa, venea Viktor Orban în Ardeal. Și Ciolacu a zis: «Bă, ar fi bine să mă văd sau nu?» Da, dom’le, e bine să te vezi cu Orban. «Păi și să mă duc eu acolo?» Stai un pic, să vină la București. «Nu vine.» Întrebați. A venit, dom’le, Viktor Orban la București. Deci de acolo, el era la școala aia la care se duce în fiecare an. Dom’le, a venit Viktor Orban, a venit la București să se vadă cu Ciolacu. Bă, ai văzut că se poate? Foarte bine că vă vedeți.”, afirmă Ponta. Dacă Nicușor Dan l-ar fi chemat, Orban ar fi venit Ponta critică ezitarea din jurul lui Nicușor Dan. Dacă unul dintre consilierii președintelui i-ar fi sugerat să îl sune pe Orban, întâlnirea s-ar fi putut aranja. „Dacă cineva dintre consilierii lui Nicușor Dan i-ar fi spus: «Șefu, hai dom’le să-l sunăm pe Orban să-l întrebăm dacă nu vine până la București înainte de congres.» Orban ar fi venit la București. Că-i deștept, știe. Ar fi venit să se vadă cu noul președinte. Probabil că cei din jur i-au zis: «Doamne ferește, să nu cumva să te vezi cu satanele.» Ceea ce-i foarte rău în politica internațională. Nu există așa ceva. S-au văzut Hamas cu Israelul. Cum să nu te vezi? Se vede toată lumea cu toată lumea.”, spune invitatul.
Războiul din Ucraina, ziua 1336. Zelenski: Fiecare țară trebuie să înțeleagă clar nevoile Ucrainei / Europa și Ucraina dezvoltă un plan de 12 puncte pentru încetarea războiului cu Rusia
Tările europene colaborează cu Ucraina pentru a formula o propunere de 12 puncte menită să pună capăt războiului cu Rusia, relatează Bloomberg News, marți. Un consiliu pentru pace condus de președintele american Donald Trump va supraveghea aplicarea planului, potrivit raportului, care citează surse apropiate situației. Întâlnirea de la Budapesta, anulată! Un oficial de la Casa Albă anunță că nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Trump-Putin în „viitorul imediat” Nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Donald Trump-Vladimir Putin „în viitorul imediat”, a declarat un oficial al Casei Albe pentru BBC. De asemenea, o întâlnire între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care era programată să aibă loc în această săptămână, nu mai este „necesară”, după ce aceștia au avut o „discuție productivă” la telefon. Reuters: Care sunt condițiile de pace reiterate de Moscova într-un comunicat privat adresat SUA Moscova a reiterat condițiile sale de până acum pentru încheierea unui acord de pace cu Ucraina într-un comunicat privat adresat Washingtonului la sfârșitul săptămânii trecute, cunoscut sub numele de „non paper”. Doi oficiali americani și o persoană familiarizată cu situația au declarat acest lucru în exclusivitate pentru Reuters. Comunicatul a inclus cererea Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas din Ucraina. Această cerință respinge perspectiva lui Trump potrivit căreia liniile frontului ar trebui înghețate în locațiile actuale, relevă sursa citată. Parlamentul Ucrainei modifică bugetul pentru 2025 și majorează cheltuielile pentru apărare la un nivel record Parlamentul Ucrainei a aprobat marți o schimbare a bugetului pentru 2025, care aduce o creștere mare a cheltuielilor pentru apărare. Decizia vine în timp ce războiul cu Rusia continuă pentru al patrulea an. Deputații au votat o majorare de 325 de miliarde de grivne (7,7 miliarde de dolari), iar suma totală pentru apărare ajunge acum la aproape 2,96 trilioane de grivne (70,86 miliarde de dolari). „Înțelegem că situația este în continuă schimbare și este o necesitate forțată să creștem cheltuielile pentru a rezista eficient agresiunii. Guvernul, cu sprijinul partenerilor, are resursele necesare pentru a asigura cheltuieli suplimentare pentru apărătorii Ucrainei.”, a spus ministrul Finanțelor, Serhiy Marchenko. Zelenski: Fiecare țară trebuie să înțeleagă clar nevoile Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis marți, într-un mesaj publicat pe X, că statele care sprijină Kievul trebuie să înțeleagă clar care sunt nevoile Ucrainei în acest moment critic al războiului. „Fiecare țară și fiecare lider trebuie să înțeleagă clar ce ne poate sprijini cel mai eficient în acest moment”, a spus Zelenski, referindu-se la discuțiile planificate în această săptămână cu liderii europeni și cu așa-numita Coaliție a Voluntarilor – grupurile de state care s-au angajat să susțină Ucraina prin programe militare specializate, fără a aștepta decizii colective NATO sau UE. Rusia va ridica submarinele nucleare scufundate din cauza temerilor legate de radiații Rusia a dezvăluit planurile de a ridica două submarine nucleare de pe fundul mării arctice din cauza temerilor că acestea ar putea scurge deșeuri radioactive în apele din apropiere. La zeci de ani după ce au fost scufundate, submarinele nucleare K-27 și K-159 urmează să fie extrase în cadrul unui proiect de miliarde de lire sterline pregătit de Kremlin. Măsura vine în contextul în care oficialii sunt din ce în ce mai îngrijorați de starea de degradare a submarinelor, care conțin ambele substanțe nucleare, potrivit Telegraph. Tetyana Berezhna, noul ministru al Culturii din Ucraina Tetyana Berezhna a fost confirmată ca noul ministru al Culturii al Ucrainei de către Parlamentul de la Kiev, primind 266 de voturi favorabile. Ea a ocupat funcția de ministru interimar din august, după ce anterior fusese subsecretar de stat în Ministerul Economiei, și preia postul în contextul unui guvern concentrat pe stabilitate și reforme în timpul războiului. Rusia trimite pentru prima dată petrol rafinăriei din Georgia Compania rusă Russneft a livrat primul transport de țiței rafinăriei Kulevi din Georgia, marcând un nou pas în apropierea economică dintre Moscova și Tbilisi, potrivit agenției Reuters. Pentru prima dată, Rusia a trimis un transport de petrol către noua rafinărie Kulevi din Georgia, potrivit unor surse din industrie și datelor de urmărire a navelor citate de Reuters. Petrolierul Kayseri a transportat peste 105.000 de tone de țiței din portul rusesc Novorossiisk până la terminalul Kulevi, pe 6 octombrie. Rafinăria, prima unitate de acest tip cu ciclu complet din Georgia, și-a început activitatea la începutul lunii octombrie și are o capacitate inițială de prelucrare de 1,2 milioane de tone de petrol anual. Livrarea vine pe fondul unei încălziri vizibile a relațiilor dintre Rusia și Georgia, conduse de partidul Visul Georgian, aflat la putere din 2012. Atacuri cu drone rusești în nordul Ucrainei: patru morți și 16 răniți în regiunile Sumî și Cernihiv Cel puțin patru persoane au fost ucise și alte 16 rănite în urma unor atacuri cu drone lansate de armata rusă asupra orașelor Sumî și Novhorod-Siverskîi, din regiunile nordice ale Ucrainei, au anunțat, marți, autoritățile locale. Forțele ruse au atacat în noaptea de luni spre marți orașele Sumî și Novhorod-Siverskîi, din regiunile Sumî și Cernihiv, folosind drone de tip Shahed, potrivit guvernatorilor locali. Conform Kyiv Independent, în urma loviturilor, patru civili, două femei și doi bărbați, au murit, iar alți 16 au fost răniți. Guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a declarat pe Telegram că aproximativ 20 de locații au fost afectate în Novhorod-Siverskîi. Zelenski: Putin a renunțat la diplomație imediat ce amenințarea cu rachetele Tomahawk s-a diminuat Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în timp ce presiunea internațională asupra președintelui rus Vladimir Putin începe să se diminueze, a declarat, marți, Volodimir Zelenski. Rusia a crescut atacurile asupra sectorului energetic ucrainean în ultimele luni, exact în momentul în care un val de frig crește cererea și pune o presiune suplimentară pe infrastructura energetică a țării. „În regiunile Cernihiv și Sumî, lucrările de reparație sunt în desfășurare în toate zonele afectate de loviturile rusești asupra infrastructurii noastre energetice. În regiunea Zaporijjea, (forțele ruse) au folosit chiar și drone FPV pentru a ataca transformatoare”, a scris Zelenski pe Telegram. Marea Britanie este pregătită să trimită trupe în Ucraina dacă Trump negociază
UK a trimis un număr redus de trupe ca să monitorizeze Gaza
După o solicitare oficială a Statelor Unite, Marea Britanie a recunoscut că trimis un comandant de rang înalt și un număr redus de soldați în Israel pentru a sprijini o „încetare fragilă a focului” în Gaza. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că această mișcare urmărește să valorifice „experiența și competențele specialiștilor” britanici pentru o pace pe termen lung. Ofițerii britanici vor servi ca adjuncți ai unui comandant american într-un centru de coordonare civil-militară, care include, de asemenea, trupe din mai multe țări. „Putem contribui la monitorizarea încetării focului. Prin urmare, Marea Britanie va juca un rol de ancoră, va contribui cu experiența și competențele sale specializate acolo unde va putea. Nu ne așteptăm să fim lideri… dar ne vom juca rolul„, a subliniat Healey. Echipa britanică, alături de 200 de soldați americani, nu va opera efectiv în Gaza. Situația este încă destul tensionată, atât Israelul, cât și Hamas acuzându-se reciproc de încălcări ale acordului de pace. Un purtător de cuvânt al Ministerului britanic Apărării a declarat: „Un număr mic de ofițeri de planificare britanici au fost încorporați în CMCC condus de SUA, Centrul de coordonare civilă militară, inclusiv un comandant adjunct 2* pentru a se asigura că Regatul Unit rămâne integrat în eforturile de planificare conduse de SUA pentru stabilitatea post-conflict din Gaza. „Regatul Unit continuă să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a sprijini încetarea focului în Gaza pentru a vedea unde poate contribui cel mai bine Regatul Unit la procesul de pace.” Trupele vor „monitoriza tranziția către un Guvern civil” Detaliile privind planurile SUA – conduse de Comandamentul Central – de a contribui la facilitarea fluxului de ajutor umanitar, precum și a asistenței logistice și de securitate în teritoriu au apărut după ce Donald Trump a intermediat un acord de încetare a focului între Hamas și Israel la 10 octombrie. Un oficial a declarat pentru presa britanică că noua echipă va contribui la monitorizarea punerii în aplicare a acordului de încetare a focului și a tranziției către un guvern civil în Gaza. Aceasta este separată de o forță internațională de stabilizare planificată care ar urma să fie desfășurată pe teritoriu pentru a contribui la asigurarea păcii. Forța este o parte esențială a planului de pace în 20 de puncte al dlui Trump. Țările aliate SUA sunt reticente să intre în Gaza cât timp Hamas rămâne grup armat Între timp, Israelul a reluat pentru scurt timp loviturile aeriene în weekend, după ce s-a raportat că trupele sale ar fi fost atacate. Între timp, Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, a raportat ieri mai mult de 50 de decese în ultimele 24 de ore. Ieri, vicepreședintele SUA, JD Vance, aflat în vizită în Israel, a anunțat că „niciun bocanc american” nu va călca în Gaza. Ulterior, președintele SUA – a confirmat informația, subliniind că dacă acordul dintre Hamas și Israel nu ține, doar aliații SUA vor interveni pentru pacificarea zonei. Cu toate acestea, ca semn al potențialelor probleme, New York Times a raportat marți că țările care ar putea contribui cu soldați la forța internațională sunt reticente în ceea ce privește trimiterea trupelor pe teren în Gaza cât timp Hamas rămâne un grup armat.
Carrefour a deschis primul minisupermarket unde doar copiii pot face cumpărături
Micul magazin Carrefour are case de marcat, tejghele tradiționale și rafturi ca într-un supermarket obișnuit, însă particularitatea este că adulții nu pot cumpăra acolo, iar totul este construit la scară mică. Spațiul se află în noul Smart Kids Planet – Krakow Smart Play Center, din Galeria Kazimierz, în Cracovia (Polonia), și are ca scop să îi ajute pe cei mici să devină consumatori conștienți, să mănânce mai sănătos și să protejeze mediul, scrie Inforetail. Copiii pot experimenta secțiuni precum casa tradițională cu bandă transportoare și scaner de produse, zona de piață cu fructe, legume, pește și carne, un spațiu dedicat dietelor speciale și produselor fără gluten sau bio, dar și o zonă de reciclare, unde pot returna ambalaje folosite. De asemenea, ei învață să folosească o calculatoare pentru a scana cumpărăturile, să facă liste de cumpărături, să numere bani și să dea rest. Noua instalație, cu o suprafață de peste 1.500 de metri pătrați, a fost concepută pentru a-i ajuta pe cei mici să devină viitori clienți sau chiar angajați ai lanțului Carrefour, învățând prin joacă să fie consumatori responsabili. Totul este completat de trasee educaționale. „Educația nutrițională și cea de mediu sunt la fel de importante ca disponibilitatea produselor în magazine și trebuie să înceapă de la o vârstă fragedă. De aceea, în cadrul programului nostru Act for Food, deschidem la Cracovia un magazin inovator pentru copii, unde îi vom ajuta să înțeleagă importanța calității produselor și a modului lor de producție. Credem că acest lucru îi va ajuta să devină consumatori mai conștienți, care în viitor vor mânca mai sănătos și vor utiliza resursele planetei în mod durabil”, a declarat Tomasz Mikołajec, membru al consiliului de administrație și director de operațiuni Carrefour Polska. Cu peste 1.500 m², magazinul oferă nouă zone tematice și zeci de atracții pentru copiii între 0 și 10 ani, toate create pentru a promova educația prin joc. Prin această atracție familială inovatoare, compania dorește să dezvolte abilități esențiale pentru viitor — precum gândirea critică, colaborarea, empatia și independența. În plus, vizitatorii Smart Kids Planet vor avea acces la Smart Café, un bistro unde părinții se pot relaxa la o cafea sau pot lua prânzul. Spațiul va fi deschis și pentru vizite organizate ale școlilor și grădinițelor.
Fostul director CIA, John Brennan, greul care a declanșat povestea interferenței ruse în alegerile americane din 2016 împotriva lui Donald Trump, este dat pe mâna procurorilor
Fostul director CIA al lui Obama, John Brennan, a fost deferit Departamentului Justiție al SUA pentru punerea sa sub urmărire penală. Președintele Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților, Jim Jordan, a sesizat procurorii SUA împotriva lui Brennan invocând faptul că ar fi mințit Congresul cu privire la dosarul Steele. Dosarul Steele a fost cel care a încercat să-i compromită primul mandat al președintelui SUA, Donald Trump, pe narativul „Trump- Omul Rusiei”. După Jim Comey, fostul director al FBI, John Brennan – ex directorul CIA – este al doilea fost oficial de rang înalt democrat, din Administrația Obama – care este deferit Justiției, în ultimele săptămâni. Potențiala acuzație este aceeași: mărturie mincinoasă Anunțul trimiterii în fața procurorilor a greului CIA a fost făcut de republicanul Jim Jordan, cu următorul mesaj: „John Brennan a mințit Congresul. Astăzi, l-am trimis în fața Departamentului de Justiție al SUA pentru a fi pus sub urmărire penală”. Știre în curs de actualizare
Un balon meteorologic pare să fie obiectul misterios care a lovit un Boeing la 11.000 de metri
Parbrizul unui avion United Airlines a fost lovit duminică în timpul unui zbor de la Denver la Los Angeles, în timp ce aparatul de zbor se afla la 11.000 de metri altitudine. Avionul, un Boeing 737 MAX 8 United Airlines, a trebuit să efectueze o aterizare de urgență duminică pe aeroportul Salt Lake City. Proiectilul necunoscut a aruncat cioburi de sticlă în cabină rănindu-l pe unul dintre cei doi piloți la braț, potrivit Le Figaro. „Zborul 1093 a aterizat în siguranță în Salt Lake City pentru a inspecta daunele aduse parbrizului. O altă aeronavă a preluat pasageri pentru Los Angeles, iar echipa noastră de mentenanță inspectează în prezent aeronava”, a declarat compania aeriană după incident. Deși inițial au fost înaintate mai multe teorii, inclusiv resturi spațiale sau un meteorit, detaliile coliziunii încep să devină mai clare. Potrivit lui John Dean, cofondator și CEO al companiei americane WindBorne, avionul a lovit de fapt unul dintre baloanele sale meteorologice. Compania care în colaborare cu guvernul SUA și Administrația Federală a Aviației operează o flotă de baloane ușoare în domeniul meteorologiei, a deschis și ea o anchetă. „Da, cred că a fost un balon WindBorne (…) Sistemul este conceput să nu prezinte un risc pentru viața umană în caz de coliziune, chiar și în cel mai rău scenariu. Acest lucru se încadrează în limitele de greutate ale FAA (…) Sunt surprins să văd ciobirea internă a parbrizului. Consider acest lucru extrem de îngrijorător și inacceptabil în caz de coliziune, indiferent de reglementările oficiale. A rănit un pilot, lucru pe care nu-l accept absolut deloc”, a declarat John Dean. Ipoteza balonului meteorologic pare să câștige teren, dar concluziile oficiale ale anchetei preliminare a autorităților americane vor fi cunoscute peste câteva săptămâni.
O femeie bolnavă de Parkinson a cântat la clarinet în timpul operației pe creier
O femeie diagnosticată cu Parkinson a cântat la clarinet în timpul unei operații pe creier care a avut loc la King’s College Hospital din Londra. Pacientei i s-au implantat electrozi pentru stimulare cerebrală profundă. La 65 de ani, Denise Bacon, o fostă logopedă din Crowborough, East Sussex (Regatul Unit), a trecut printr-o situație cu totul și cu totul neobișnuită: a cântat la clarinet în timpul unei intervenții chirurgicale la creier, concepută pentru a îi ameliora simptomele bolii Parkinson. Când a fost diagnosticată Denise a primit diagnosticul cu boala Parkinson în 2014. De atunci, ea a început să se confrunte cu rigiditate musculară, mișcări lente și pierderea progresivă a dexterității, ceea ce i-a afectat nu doar mersul și înotul, dar și pasiunea pentru clarinet. La King’s College Hospital din Londra, sub coordonarea prof. Keyoumars Ashkan (specialist în neurochirurgie), Denise a fost supusă unei intervenții de stimulare cerebrală profundă (DBS – Deep Brain Stimulation). Procedura presupune implantarea de electrozi în zone precise ale creierului (prin găuri de dimensiunea unei monede mici) care, conectaţi la un generator de impulsuri implantat în piept, transmit curent electric pentru a modula activitatea cerebrală implicată în simptomele Parkinsonului. Momentul muzical din sala de operație Denise a rămas trează pe durata întregii operații – asta pentru ca echipa medicală să poată monitoriza în timp real cum răspund mișcările ei la stimulare. Echipa a observat instant că îmbunătățirea mișcărilor degetelor a fost clară odată ce curentul electric a fost aplicat: „mișcările mâinii drepte s-au îmbunătățit din momentul în care stimularea a fost activată”. După intervenție, Denise a declarat că este încântată că a putut să cânte din nou la clarinet — un gest simbolic pentru identitatea sa de muzician amator. De asemenea, a început să observe îmbunătățiri şi la mers, şi speră să revină la înot şi la dans. Recomandările autorului:
Un oficial de la Casa Albă anunță că nu este niciun plan pentru o întâlnire Trump-Putin în viitorul apropiat
Nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Donald Trump-Vladimir Putin „în viitorul imediat”, a declarat un oficial al Casei Albe pentru BBC. De asemenea, o întâlnire între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care era programată să aibă loc în această săptămână, nu mai este „necesară”, după ce aceștia au avut o „discuție productivă” la telefon. Oficialul de la Casa Albă a declarat pentru The Hill că „nu este necesară o întâlnire suplimentară între secretar și ministrul de externe, și nu există planuri ca președintele Trump să se întâlnească cu președintele Putin în viitorul imediat”. Informația vine în contextul în care săptămâna trecută, Trump a declarat reporterilor că se așteaptă să se întâlnească cu Putin „în aproximativ două săptămâni” în Ungaria, la Budapesta, în urma unei discuții telefonice. Potrivit BBC, luni, Trump a acceptat o propunere de încetare a focului susținută de Kiev și de liderii europeni pentru a îngheța conflictul pe linia frontului actuală. Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit în Alaska la jumătatea lunii august pentru discuții privind încheierea războiului din Ucraina. Până în prezent, negocierile nu au dus la progrese concrete, iar criticii au susținut că Putin îl amână pe Trump pentru a împiedica SUA să furnizeze arme suplimentare Ucrainei.
Ce pensii speciale câștigă judecătorii de la CCR
Curtea Constituțională a României a admis, ieri, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori. Judecătorii CCR au motivat decizia de admitere în integralitate, a obiecției prinvind pensiile de serviciu prin lipsa avizului CMS. Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru această lege la 1 septembrie. Judecătorii CCR câștigă „pensii speciale” între 23.000 și 71.000 de lei pe lună. Printre judecătorii care au respins ieri legea asumată de guvernul Bolojan la 1 septembrie se află și câțiva foști magistrați care, pe lângă indemnizațiile primite de la CCR, beneficiază și de pensii speciale. Ce pensii primesc judecătorii care au respins reforma lui Bolojan Printre judecătorii Curții care beneficiază de pensie specială se numără Cristian Deliorga. Judecătorul a încasat în 2024 825.973 de lei (71,080 de lei pe lună) din pensii și sume restante. Pe lângă veniturile din pesnie, judecătorul a încasat și un salariu de la CCR de aproximativ 40.000 de lei în fiecare lună. Judecătoarea Mihaela Ciochină, a primit în 2024 pensii care au însumat 417.000 de lei (34.750 de lei pe lună), bani la care s-au adăugat și 180.000 de lei, bani care au reprezentat restanțe de la pensiile dintre septembrie 2022 și octombrie 2023. Pe lângă pensie, judecătoarea a încasat de la CCR un salariu de aproximativ 34.478 de lei pe lună. Judecătorul Gheorghe Stan a primit în 2024 pensii cumulate de 287.572 de lei (23.964 de lei pe lună), la care se adaugă 67.060 de lei, sumă provenită din restanțele pensiei de serviciu dintre mai-august 2023. Pe lângă pensia specială, judecătorul a mai primit de-a lungul anului aproximativ 40.000 de lei, salariu lunar de la CCR. Iar judecătorul Dimitire Bogdan Licu a încasat în decursul anului trectu pensii de 383.000 de lei (32.050 de lei pe lună). La această sumă se adaugă și salariul de la Curtea Constituțională de 33.750 de lei pe lună. RECOMANDAREA AUTORULUI: Tudor Chirilă nu ratează niciun moment să bage capul în poză. Ce spune despre decizia CCR CCR anunță oficial de ce a „picat” reformele lui Bolojan
Cea mai căutată meserie din UE: se caută oameni și se oferă până la 5.000 de euro pe lună
Lipsa șoferilor în Europa a transformat volanul în aur: companiile plătesc salarii record, în timp ce sectorul îmbătrânește și tinerii îl evită. Europa se confruntă cu o criză de șoferi, iar continentul caută cu disperare profesioniști în domeniu, scrie Huffingtonpost. Lipsa profesioniștilor din transport a pus logistica europeană în dificultate, iar o meserie considerată cândva grea și prost plătită a devenit acum una dintre cele mai râvnite. Salariile oferite de unele companii europene explică parțial această disperare: până la 5.000 de euro pe lună pentru cei dispuși să trăiască pe drumuri. Potrivit Asociației Internaționale a Transportului Rutier (IRU), citată de Newsauto, lipsesc peste 3,6 milioane de șoferi de camion în toată Europa. Sectorul îmbătrânește rapid, iar tinerii nu mai vor să petreacă săptămâni întregi departe de casă, în cabina unui camion. În Germania, vârsta medie a șoferilor depășește 48 de ani; în Franța, se apropie de 47; în Grecia, ajunge la 51… și mii de alți șoferi urmează să se pensioneze în următorul deceniu, fără înlocuitori la orizont. Salariile explodează Cu atâtea camioane fără șoferi, banii au devenit principalul argument pentru atragerea de noi conducători auto. În Germania, Belgia și Olanda, șoferii de transport internațional câștigă între 3.500 și 4.000 de euro net, iar în țările nordice se pot atinge chiar 5.000 de euro. Creșterea este considerată una istorică în domeniu, deși realitatea de zi cu zi s-a schimbat prea puțin: zile de muncă maraton, săptămâni întregi petrecute pe drum și puține zone de odihnă în condiții decente. În sud, motoarele camioanelor care așteaptă șoferi se aud la fel de tare. În Spania și Grecia, salariile se învârt în jurul a 2.500–3.000 de euro, incluzând bonusuri, diurne și cazare, pentru a-i păstra pe puținii șoferi rămași. Totuși, nici aceste stimulente nu par suficiente: absențele prelungite, programul haotic și lipsa infrastructurii adecvate cântăresc mai greu decât fluturașii de salariu.