Uniunea Europeană se pregătește să restricționeze importurile de oțel pe piața europeană. Taxele vamale le vor reflecta pe cele ale SUA
Uniunea Europeană va restricționa importurile de oțel pe piața europeană, în contextul în care producătorii locali se luptă cu impactul supracapacității venite din Asia și al barierelor comerciale impuse de SUA și alți parteneri comerciali. La începutul săptămânii viitoare Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii, va propune un nou mecanism pe termen lung care va reduce cu aproape jumătate cotele existente ale blocului comunitar pentru oțel important. În plus, va majora taxele vamale – în prezent aflate la 25% – astfel încât să reflecte politica altor jurisdicții, cum ar fi SUA, care impun în prezent taxe vamale de 50% la importurile de oțel, conform Bloomberg. Anunțul a fost făcut miercuri de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, în timpul unui eveniment cu ușile închise, potrivit unei persoane la curent cu remarcile reprezentantului Comisiei. Criză severă pentru industria siderurgică a UE în ultimii ani Industria siderurgică a Uniunii Europene se confruntă cu o criză severă în ultimii ani, în contextul importurilor ieftine de oțel din China și alte economii asiatice și barierele tarifare din țări precum SUA și Canada. Președintele american Donald Trump a întărit taxele vamale americane pe oțel și aluminiu la scurt timp după preluarea puterii în ianuarie, majorînd taxele la 50%. Bruxelles-ul face presiuni asupra Washingtonului pentru a discuta despre crearea unui sistem de cote pentru taxe vamale pentru a aborda împreună problema supracapacității. Sejourne a spus că Uniunea Europeană continuă să creadă într-o ordine internațională în care comerțul este posibil, dar „nu vom fi singurii care ne impunem principiile pe care alții nu le mai aplică”, potrivit unor persoane familiarizate cu remarcile sale. Anul trecut, China a produs peste 1.000 de milioane de tone de oțel, mai mult de jumătate din producția mondială. Țările europene sunt mult în urmă: Germania a produs 37 de milioane, Spania 12 și Franța mai puțin de 11, potrivit statisticilor organizației comerciale World Steel. În același timp, costurile pentru producătorii europeni de oțel au crescut din cauza creșterii prețurilor la energie, notează Le Figaro. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Subiectul presant al reuniunii UE de la Copenhaga, la care participă și Nicușor Dan/ De ce a fixat PUTIN ținta pe Marea Baltică
Rusia a trimis aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în septembrie
Rusia a desfășurat aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în luna septembrie, conform declarațiilor făcute joi de comandantul ucrainean Oleksandr Syrskyi. „În septembrie, inamicul a folosit aproape 6.900 de drone în timpul atacurilor în masă asupra Ucrainei, inclusiv peste 3.600 de drone Shahed”, a scris Oleksandr Syrskyi pe Telegram. Dronele Shahed, create inițial în Iran și produse acum în Rusia sub denumirea Geran-2, au devenit o piesă de rezistență pentru armata rusească. Zonele urbane, clădirile, obiectivele civile, sunt frecvent ținta acestor drone. „Invadatorii ruși au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și asupra frontierei. Ei atacă în mod activ infrastructura critică și țintele civile”, a precizat Syrskyi. El a explicat că Ucraina își întărește apărarea și aplică metode noi pentru a opri atacurile cu drone, spunând că majoritatea aparatelor lansate de Rusia sunt doborâte de interceptori. De la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Rusia a lansat aproape 50.000 de drone Shahed asupra Ucrainei. Atacurile cu aceste arme au ucis peste 250 de civili, relatează Kyiv Independent. Putin, ironic despre lansarea dronelor Joi, la Clubul de Discuții Valdai din orașul Sochi, președintele Vladimir Putin a făcut un comentariu ironic privind îngrijorarea statelor europene cu privire la utilizarea dronelor. Președintele rus a negat acuzațiile privind trupe la granița cu Finlanda. Când a fost întrebat „De ce ați trimis atât de multe drone în Danemarca?”, Vladimir Putin a râs și a spus că „Nu o voi mai face”. Putin a avut un răspuns și împotriva președintelui american Donald Trump, care recent a calificat Rusia drept „un tigru de hârtie”. „Nu voi numi niciodată pe nimeni tigru de hârtie, dar Rusia a cheltuit milioane și milioane de dolari pe bombe, rachete, muniție și vieți, viețile lor, și practic nu a câștigat niciun teritoriu”, a declarat Donald Trump săptămâna trecută. „Un tigru de hârtie. Ce urmează apoi? Du-te și ocupă-te de acest tigru de hârtie”, a răspuns Putin. Mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, Germania și Polonia, au raportat în ultimele săptămâni incidente cu drone necunoscute. Autoritățile poloneze au spus că Moscova a încălcat în mod intenționat spațiul lor aerian.
Cu bugetul ciuruit, Armata cumpără 200 de tancuri, care s-au dovedit faliment pe frontul din Ucraina. De unde vor veni cele 8 miliarde de euro?
Investiția de aproape 8 miliarde de euro în achiziția de tancuri pentru Armata Română este mult prea mare în contextul economic dificil al țării, susține analistul de politică externă Ștefan Popescu. Acesta a precizat că există mai multe probleme care trebuie analizate înainte ca o asemenea achiziție să fie realizată: economia României, geografia țării, infrastructura și eficiența tancurilor pe câmpul de luptă. Ieri seară, președintele Nicușor Dan a anunțat că România se pregătește să investească aproape 8 miliarde de euro în achiziția de tancuri și echipamente militare, în contextul în care economia națională traversează o perioadă de austeritate. Tancurile s-au dovedit deja a fi ineficiente pe frontul de luptă din Ucraina, iar costurile uriașe ridică semne de întrebare într-un context economic dificil. Mediafax Foto Contactat de Gândul, analistul de politică externă Ștefan Popescu a subliniat că orice achiziție de tancuri trebuie analizată „în context economic, financiar, dar și în contextul nevoii de a restabili relația cu Statele Unite ale Americii”. El a explicat că este esențial ca „această achiziție să nu se facă cu banii jos” și că trebuie evaluată „oportunitatea și capacitatea tancului Abrams pe solul și în condițiile geografice ale României”. Referitor la experiența din Ucraina, analistul a precizat: „În Ucraina, acest echipament, fără îndoială, a reprezentat un atu din punct de vedere psihologic, ca orice echipament livrat de Statele Unite ale Americii. În același timp, greutatea sa foarte mare, de 60-70 de tone, îl face vulnerabil în condițiile geografice și climatice din Ucraina, cu celebra rasputița, noroiul greu care face dificilă folosirea vehiculelor atât de grele.” Popescu a atras atenția și asupra problemelor logistice din România: „România are, de asemenea, problema podurilor care nu pot susține echipamente atât de grele. Nu întâmplător, Armata Română, când a dezvoltat proiectul de tanc TR-85, a creat un tanc mediu tocmai pentru a fi adaptat condițiilor geografice din România și infrastructurii disponibile.” Mediafax Foto Referindu-se la momentul achiziției și livrării, Popescu a atras atenția că tehnologia se poate schimba: „Trebuie să ne asigurăm că cerințele tehnice corespund în momentul livrării. Când vor fi livrate tancurile, trebuie să ajungă efectiv în posesia Armatei Române și să fie adaptate pentru geografia țării.” Nu în ultimul rând, analistul a subliniat riscul economic al investiției: „Momentul economic nu este cel mai favorabil pentru o asemenea investiție. Probabil că se are în vedere relația cu Statele Unite, care devine tot mai mult una tranzacțională, în care Washingtonul urmărește achizițiile de armament ale aliaților.” Surse foto: Profimedia, Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”
Rabinul-șef din Marea Britanie a condamnat atacul de la sinagoga din Manchester. Ce a declarat despre incident
Șeful rabin din Marea Britanie, Sir Ephraim Mirvis a notat, pe X, despre incident: „Aceasta este ziua pe care am sperat că nu o vom vedea niciodată, dar pe care, în adâncul sufletului, știam că va veni. De atâta timp am fost martorii unui val neobosit de ură împotriva evreilor pe străzile noastre, în campusuri, pe rețelele de socializare și în alte părți – acesta este rezultatul tragic”. Mirvis a subliniat că acest atac nu reprezintă doar un atac asupra comunității evreiești, ci și asupra „fundamentelor umanității și valorilor de compasiune, demnitate și respect pe care le împărtășim cu toții”. Un atacator a intrat cu mașina în oameni în fața unei sinagogi joi, în Manchester, și apoi a început să-i înjunghie, ucigând doi oameni și rănind grav trei. Poliția a catalogat atacul drept unul terorist. El a fost împușcat mortal de forțele de ordine la scurt timp după incident, deoarece exista suspiciunea că purta un dispozitiv exploziv. Poliția a confirmat că atacatorul, identificat drept Jihad al Shamie, în vârstă de 35 de ani, era cetățean britanic de origine siriană, sosit în Regatul Unit în copilărie și naturalizat în 2006.
Experți BCE: Mai multă incertitudine, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa
Firmele europene tind să intre într-un mod de așteptare ca reacție la incertitudinea generată de politicile Administrației Donald Trump, iar băncile limitează creditarea pentru a evita riscurile, avertizează experți din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE). ”Incertitudinea este o forță centrală care configurează condițiile economice. Starea de incertitudine generată de politicile Administrației Donald Trump afectează semnificativ creditarea în zona euro. Aceste lucru influențează negativ investițiile și reduce eficiența politicii monetare”, arată un raport elaborat de experți BCE – Anastasia Allayioti, Giada Bozzelli, Paola Di Casola, Caterina Mendicino, Ana Skoblar și Sofia Velasco. Perioadele de incertitudine politică ridicată exercită presiuni semnificative asupra performanțelor economice, afectând încrederea mediilor de afaceri, care amână deciziile de investiții și înăspresc condițiile de creditare. Politicile lui Trump au impact direct asupra zonei euro Președintele Donald Trump a adoptat o linie protecționistă la nivel comercial, aplicând tarife vamale inclusiv în relația cu principalii parteneri ai Statelor Unite. ”Când companiile nu sunt sigure de modul în care se modifică tarifele comerciale sau politicile economice, tind să treacă într-un mod de așteptare. În așteptarea clarității, firmele reacționează la politicile economice prin amânarea investițiilor, iar băncile limitează creditarea pentru a gestiona potențialele riscuri”, subliniază specialiștii BCE. ”Analiza noastră arată că incertitudinea politicilor economice, indiferent că provine din Europa sau din Statele Unite, poate avea impact semnificativ asupra creditării corporative în zona euro. Incertitudinea cauzată de evoluțiile monetare, fiscale, financiare sau comerciale din SUA se repercutează asupra zonei euro prin legăturile financiare și comerciale”, argumentează autorii. ”Incertitudinea economică poate influența semnificativ dinamica creditelor, investițiile și eficiența politicii monetare în zona euro. Concluzia este că incertitudinea politică, chiar dacă provine din Statele Unite, poate reduce eficiența politicii monetare din zona euro”, subliniază experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un ofițer taiwanez și-a exprimat sprijinul pentru UCRAINA/ Taipeiul avertizează asupra legăturilor dintre Rusia și China Liderii țărilor europene, inclusiv Nicușor Dan, mențin sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova /AVERTISMENTUL adresat Rusiei
Ilie Bolojan: România vede în Germania un prieten apropiat
Premierul României, Ilie Bolojan, a participat la evenimentul dedicat aniversării a 35 de ani de la unificarea Germaniei, subliniind importanța relațiilor bilaterale dintre cele două state. „Este o bucurie să mă aflu astăzi aici, la marcarea a 35 de ani de la unificarea Germaniei, un moment care a schimbat Europa și a demonstrat că unitatea și libertatea pot construi stabilitate și prosperitate”, a declarat Bolojan. Șeful guvernului român a evidențiat că România și Germania împărtășesc aceleași valori europene și au construit un parteneriat solid bazat pe istorie comună, legături culturale, conexiuni umane și obiective concrete pentru viitor. 145 de ani de relații diplomatice cu Germania În acest an, România marchează și 145 de ani de relații diplomatice cu Germania, iar semnarea recentului Plan de Acțiune România–Germania confirmă dorința ambelor state de a dezvolta cooperarea în domenii precum economie, energie, infrastructură, securitate și educație. Premierul a amintit că, din 2024, pe 21 aprilie, România sărbătorește oficial „Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania”, simbol al legăturii solide dintre cele două națiuni. Germania este cel mai important partener comercial al României, acoperind peste 20% din exporturi, și unul dintre cei mai importanți investitori străini, contribuind la crearea de locuri de muncă și transfer de tehnologie. Companiile germane, apreciate de Bolojan Bolojan a mulțumit companiilor germane pentru investițiile realizate în România și angajaților acestora, precum și comunităților de români din Germania și germani din România, care sunt „punți vii” între cele două țări. În domeniul securității, România apreciază sprijinul Germaniei prin misiunea de Poliție Aeriană Întărită desfășurată pe teritoriul nostru din august 2025 și a subliniat potențialul colaborării în industria de apărare. „România vede în Germania un prieten apropiat. Împreună putem contribui la o Europă mai puternică și mai sigură”, a mai spus premierul. Ilie Bolojan participă, joi seara, la recepția organizată de Ambasada Republicii Federale Germania la București cu prilejul Zilei Unității Germane, care marchează reunificarea Germaniei din data de 3 octombrie 1990.
Moșteanu explică în ce consta zidul de drone: E ideea Ursulei von der Leyen/ Nu există detalii tehnice/ E nevoie să găsim bani
Ionuț Moșteanu a explicat la Digi 24 că zidul de drone a fost inițiativa Ursulei von der Leyen, însă, momentan, nu există detalii tehnice. „Zidul de drone este inițiativa anunțata de Ursula și propune finanțarea unor proiecte care să îmbunătățească apărarea aeriană pe flancul de Est. Vineri am avut o conferință cu partenerii europeni și toți avem nevoie de observare timpurie a dronelor și doborârea dronelor. E nevoie de un program nou de tip grant, pentru că multe țări au probleme cu bugetele și deficitele. Mingea e la Comisie. Detaliile tehnice nu există trebuie să găsească bani, detectare și doborâre sunt obiectivele”, a declarat Ionuț Moșteanu. Recomandarea Autorului: Utilajele de deszăpezire intervin în zona montană a județului Brașov, unde se semnalează lapoviță și NINSOARE 23:53 CONTROVERSĂ Jurnalistul Patrick Andre de Hillerin, revoltat de revenirea la televizor a sociologului Marius Pieleanu 23:31 Moșteanu dezvăluie că militari MAPN au lucrat cu POTRA: Știm că niște militari au încălcat legea/Au mers în Congo/Am trimis acele dosare la parchet Moșteanu, noi DETALII despre achiziția de 214 tancuri: E nevoie de tancuri noi/ Condiția e să fie construite în România /Vedem cine vine la licitație Ionuț Moșteanu îl provoacă pe Vladimir Putin: „E ultimul om care poate da lecții despre democrație. În Rusia nu te trage curentul, te împinge”
Mii de manifestanți s-au adunat în Franța pentru a-și exprima sprijinul față de flotila pentru Gaza
Câteva mii de persoane s-au adunat în Place de la République din Paris, la apelul mișcării La France Insoumise (LFI), înainte de a fi dispersate de forțele de ordine. „Vreau să exprim aici toată solidaritatea noastră” cu persoanele care se aflau la bordul flotei și care sunt în prezent în arest preventiv în Israel, a declarat lidera deputaților LFI, Mathilde Panot, în fața manifestanților, care în majoritate fluturau steaguri palestiniene, potrivit Le Figaro. Alături de liderul Insoumis, Jean-Luc Mélenchon, și de coordonatorul LFI, Manuel Bompard, ea a cerut „nu numai eliberarea militanților Flotilei”, ci și „suspendarea acordului dintre Uniunea Europeană și Israel, sancțiuni împotriva lui Benyamin Netanyahu și, în sfârșit, ca Franța să facă ceva”. „Nu există pace în lume fără dreptate în Palestina”, „Nu mai ucideți copiii din Palestina”, „Eliberați Flotila. Eliberați Palestina”, au scandat manifestanții. Manifestații și în alte orașe din Franța În Lille, 200 de persoane au fluturat steaguri palestiniene. În Lyon, doi participanți au explicat că protestează frecvent de doi ani împotriva „genocidului” din Gaza. Dar joi seară, ei au cerut în mod special ca „guvernul francez să asigure securitatea cetățenilor săi și ca Israelul să respecte dreptul internațional”. La Rennes, câteva sute de manifestanți s-au adunat în centrul orașului, iar 12 persoane au fost arestate în marja adunării, potrivit prefecturii Ille-et-Vilaine. Nu sunt primele proteste de acest gen În marile orașe din Europa, dar și din alte colțuri ale lumii, susținătorii activiștilor care transportă ajutoare spre Gaza au ieșit în stradă încă de miercuri seară. S-a întâmplat în Tunisia, Belgia, Spania, Germania, Grecia, Italia, Libia sau chiar și Mexic. De asemenea, Guvernul spaniol a reacționat joi, după ce mai mulți cetățeni spanioli care se aflau în cadrul flotilei au fost reținuți de autoritățile israeliene. Flotila a devenit simbolul opoziției internaționale față de blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza.
Orașul în care se află cel mai mare bloc din România. Are 523 de apartamente, 900 de locatari dar și a fost construit „pentru americani”
Un bloc din București, de pe strada Gării de Nord, cu numărul 6, are 523 de apartamente și cu 900 de locatari. Este cea mai mare clădire cu bulină roșie. Într-un reportaj de pe Jurnalul.ro, locatarii celui mai mare bloc cu grad maxim de risc seismic, cunoscuți ca „scuturei”, povestesc despre cum e să trăiască în acest bloc. Ei spun că se dărâmă bucată cu bucată și că nu trebuie să aștepte cutremurul. Pe unele mașini parcate în preajmă cad deseori bucăți din bloc. Primăria Municipiului București a intervenit în urma sesizărilor, însă nu au fost întreprinse deloc lucrări de consolidare. Blocul are deja 7 decenii Blocul a fost construit în 1956, sub regimul comunist. Lung cât două terenuri de fotbal, înalt de 9 etaje, în spate i-au fost lipite corpuri anexe, cu alte cinci scări de bloc, lipite de „centru”. Cândva o bijuterie a arhitecturii comuniste, este acum o clădire în paragină. „Am 63 de ani, am prins cutremurul din 77 în blocul ăsta. Nu avea, domnule, probleme. L-au construit, cică, pentru americani. Dumnezeu știe ce e pe dedesubt. Că sunt adevărate buncăre. Acum, săracul, n-ar mai rezista”, povestește un locatar. „Blocul-pericol arată de parcă ar fi lovit în fiecare zi de zgâlțâiala pământului. Partea din spate e un fel de păienjeniș de crăpături. Unele rup construcția de la subsol și până acolo unde se vede lipsă de tencuială, la ultimul etaj. Găuri mari, cât să încapă un pachet de țigări se unesc pe orizontală, mai ales între parter și etajul unu”, a spus un alt locatar. „Blocul e făcut cu schepsis” – spune un domn înalt, care zice că locuiește la parter. Unul dintre locatarii care au prins cutremurul din 1977 își aduce aminte: „Ce m-a mai mișcat atunci. Ce stres! Dar acum e și mai periculos. În fiecare zi poate să-ți cadă orice cărămidă în cap. Și mai rău e că se vând apartamentele pe nimic”. „Nu mă stresează cutremurul cât mă stresează ăștia de la Primărie. E o zicală – morții cu morții, viii cu hârtiile. Așa și aici. Nu mai țin minte de câte ori m-am dus la oamenii lui Nicușor ăsta și nu se face nimic. A trebuit să-mi izolez casa, că muream de frig și nu mai voiam să fiu udat. Vezi matale, parterul – eu stau la parter – e mai afundat. Asta-i din construcție. Vine unul, scoate puța să se pișe pe zid – că aici e Harlem, dom’le – se pișă la mine în casă. N-am obținut aprobarea ălora de la Primărie. Eu știu când se va rezolva: când blocul ăsta o să omoare pe cineva. Și nu trebuie să așteptăm cutremurul pentru asta”, a spus un alt locatar. Motivul pentru care n-au fost demarate lucrări de consolidare La parter sunt câteva magazin deschise: un restaurant fast food, o casă de pariuri și un magazin care face și vinde fotografii pentru cruci. În 2018, era pe cât pe ce să înceapă lucrările de consolidare, dar nu toți locatarii au fost de acord cu lucrările, majoritatea fiind vârstnici. „Îmi ziceau că nu sunt interesați, că vor să moară în casa lor. Nu conta de ce”, își amintește administratorul. Fostul primar al Capitalei, Nicușor Dan, a afirmat într-o conferință de presă, că în Capitală sunt sute de imobile pentru care s-a făcut expertizarea seismică, iar două blocuri mari vor intra în procesul de consolidare. Primarul susținea atuncă că lucrările se mișcă greu din pricina locatarilor care nu sunt de acord la unison ca imobilele lor să intre în programul de reabilitare. Pe strada Gării de Nord, la numărul 6, realitatea e alta: „până să cadă la cutremur, hardughia asta o să omoare pe cineva. După ce vreunuia o să i se crape capul de cărămidă sau beton căzut, abia atunci or să înceapă lucrările”, după spusele locatarilor. Sursa Foto: Jurnalul.ro Autorul recomandă: Orașul în care au fost construite cele mai multe blocuri, în ultimii 5 ani
Kelemen Hunor atrage atenția că amânarea alegerilor în București crește riscul ca AUR să câștige
Întrebat, la Europa FM, dacă este un scenariu realist să se organizeze alegeri în București în această toamnă, Kelemen a spus că „ în momentul în care PSD și cu PNL ajung la un consens, se va face. Dacă nu se va face în noiembrie, se va face în martie”. Referitor la respectarea termenului legal de 90 de zile pentru organizarea alegerilor, liderul UDMR a explicat dificultățile din interiorul coaliției. „Și eu asta spun lor, am spus, haideți, stați la masă. Găsiți voi o soluție și, așa cum v-am spus, dacă ei doi s-au înțeles, ce vrea Fritz, ce vrea Kelemen nu mai are importanță”. „Eu am spus că ar trebui să fie în toamnă. E o greșeală să duci până în primăvară, fiindcă șansele tale scade în 2026”, a spus Kelemen. Liderul UDMR a motivat această poziție prin contextul economic și politic dificil. „Fiindcă va fi o perioadă grea. Facturile cresc, prețul la energie a crescut. Majoritatea e cum e în Consiliu General. Deci toate premisele pentru a ajunge la un rezultat nedorit în București, adică să câștige AUR sau un candidat din zona AUR. Suveranismul crește. Crește dacă rămân alegerile”.