Concert la Palat: muzică, poezie și rafinament interbelic la Iași
Marți, 21 octombrie, de la ora 19.00, Holul de Onoare al Palatului Culturii din Iași va deveni scena unui spectacol aparte, care promite emoție, eleganță și o întoarcere în atmosfera boemă a interbelicului. Evenimentul „La fereastră cu pisică” face parte din seria Concert la Palat, un proiect cultural care aduce aproape de public nume de prestigiu ale scenei românești. Pe afiș se regăsesc artiști de marcă, cunoscuți și iubiți pentru sensibilitatea și profesionalismul lor: Daniela Nane, actriță de teatru și film, cu o carieră impresionantă pe scena națională; Georgiana Mototolea, soprană de renume; Octavian Ene, tenor cu experiență internațională; Gabriel Stănescu, violonist de excepție; Eithan Schmeisser, pianist, apreciat pentru finețea interpretării. Împreună, aceștia vor oferi publicului o seară în care muzica și poezia de dragoste se împletesc armonios, evocând delicatețea și rafinamentul perioadei interbelice. „La fereastră cu pisică” nu este doar un concert, ci o incursiune culturală. Spectacolul propune o călătorie în timp, într-o epocă în care saloanele elegante răsunau de muzică și versuri, iar arta era o formă de evadare și frumusețe. Publicul ieșean va avea ocazia să retrăiască emoția acelor vremuri prin interpretări ce transmit sensibilitate și profunzime. Evenimentul este găzduit de Palatul Culturii din Iași – Complexul Muzeal Național „Moldova”, în parteneriat cu Ateneul Național din Iași. Accesul este deschis publicului larg, un semn că organizatorii doresc ca acest gen de spectacole să fie accesibile cât mai multor iubitori de cultură. Biletele pot fi achiziționate online, pe ateneuiasi.ro Please follow and like us:
Imagini tulburătoare cu o nepaleză care se întorce acasă după 2 ani de muncă în Europa. Ce își pune în bagaje
Imagini devenite virale pe Tik Tok, cu o nepaleză care se întoarce în țara sa, după doi ani munciți în Europa. Filmarea este cutremurătoare și arată cât de simple sunt, de fapt, bucuriile acestor oameni care pleacă să muncească la mii de kilometri distanță de casă, în speranța că vor avea o viață mai bună. În ultimii doi ani, Ashmita a lucrat în Marea Britanie și nu și-a putut vedea familia în tot acest timp. Însă momentul reîntoarcerii acasă a venit luna aceasta, iar tânăra s-a filmat în vreme ce-și pregătea bagajele, cu trei zile înainte de plecare. Astfel, tânăra nepaleză a umplut o valiză mare doar cu dulciuri care, pentru cei mai mulți europeni sunt comune, dar la ea acasă, în Nepal, sunt foarte rare. Zâmbind fericită, Ashmita s-a așezat pe podea, cu valiza desfăcută în față și cu foarte multe dulciuri lângă ea. Aranjează bomboanele, adaugă apoi niște cutii cu napolitana, iar deasupra lor mai pune câteva haine pentru copii și o pereche de teniși. Imaginile s-au viralizat rapid și au primit mii de reacții. Printre comentatori s-au aflat și câțiva români: „Nici nu știți câte lacrimi sunt în spatele acelor dulciuri. Cât dor și câtă durere”, a scris un român pe TikTok. „Așa am fost cândva și noi”. Autorul recomandă: Cât timp a muncit un NEPALEZ în România pentru a-și lua casă în țara sa natală. A pus și deoparte Acești 2 nepalezi au recunoscut ce salariu primesc în România, de fapt: „Muncim ca să stați voi acasă în weekend”
Copilă de doi ani, desemnată zeiță vie în Nepal. Ea va fi venerată de hinduși și de budiști
Aryatara Shakya, o fată de 2 ani și 8 luni, a fost aleasă drept noua Kumari, „zeița virgină” a Nepalului, într-o ceremonie desfășurată marți, în timpul festivalului Dashain, potrivit AP. Fata a fost dusă de familia sa de la casa lor din Kathmandu la palatul templului, care va fi locuința ei pentru următorii ani. Noua Kumari va fi venerată de credincioși, care o vor atinge pe picioare și îi vor cere binecuvântări în timpul ceremoniilor religioase. Conform tradiției, zeițele Kumari sunt selectate atunci când au între 2 și 4 ani. Zeițele redevin simple muritoare la atingerea pubertății și atunci este aleasă o nouă copilă. Fetele selectate trebuie să aibă trăsături frumoase și să fie curajoase. Ele duc o viață izolată, cu puțini colegi de joacă și ies în public doar la festivaluri și ceremonii religioase. De aceea, fostele Kumari se pot confrunta cu dificultăți în adaptarea la viața normală și în relațiile personale. În ultimii ani, s-au făcut schimbări: fetele primesc educație prin tutori privați, pot avea televizor și după revenirea la viața normală primesc o pensie lunară de la guvern.
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
În timp ce „socrul” Ion Țiriac continuă investițiile în Africa, Sorana Cîrstea descoperă frumusețile Asiei! S-a urcat pe Marele Zid Chinezesc
Sorana Cîrstea a profitat de participarea la Beijing Open și a mers să viziteze unul dintre marile obiective turistice ale Asiei. În timp ce „socrul” Ion Țiriac se concentrează mai mult pe investițiile din Africa, sportiva a ales să urce pe Marele Zid Chinezesc. Sorana Cîrstea a profitat din plin de participarea la Beijing WTA 100 și a mers să viziteze unul dintre principalele obiective turistice ale continentului asiatic. Dacă „socrul” Ion Țiriac preferă să investească în Africa, sportiva a ales să ia la picior Marele Zid Chinezesc. Momentul a fost imortalizat și postat pe Instagram de iubita lui Ion Ion Țiriac. Îmbrăcată lejer, într-o pereche de blugi, un maiou alb și o cămașă în carouri, Sorana părea deja epuizată de efortul depus în escaladarea celebrului stabiliment chinezesc. SURSĂ: Profimediaimages16.09.2025 Și-a reîntâlnit „coșmarul” Sorana Cîrstea începuse cu dreptul competiția din acest an de la Beijing, după o victorie facilă, în două seturi, în fața Carolinei Dolehide (88 WTA), scor 6-2, 6-3. În turul doi a dat peste „coșmarul” numit Karolina Muchova. Sportiva din Cehia, locul 15 WTA și favorită numărul 13, a învins-o din nou, pentru a șaptea oară, scor 2-6, 3-6, și a eliminat-o devreme din turneul asiatic, dotat cu premii totale de 8.963.700 de dolari. Muchova, care la finalul lunii trecute o învingea pe Sorana în turul al doilea la US Open cu 7-6 (7/0), 6-7 (3/7), s-a impus și acum într-un duel care a durat mai puţin de o oră şi jumătate. În urmă cu doi ani, Muchova a învins-o pe Cîrstea în sferturi US Open și, în acest an, a învins-o și la Dubai, scor 6-2, 7-5. Singurul succes al româncei în fața adversarei sale s-a înregistrat în 2023, în turul al 3-lea de la Miami, când Sorana Cîrstea s-a impus cu 7-5, 6-1. Pentru prezența în turul secund la Beijing, Sorana Cîrstea va primi un cec în valoare de 35.260 de dolari şi 35 de puncte WTA. Foto: Profimedia26.09.2025 Se apropie momentul? La începutul verii, Sorana a dat de înțeles că acesta ar fi ultimul său an din carieră. Sportiva afirma că vârsta din buletin „nu minte” și că, în viața oricărui sportiv vine acest moment. Spune că îi pare rău pentru România, deoarece, după retragerea Simonei Halep, acum va veni și rândul ei, și astfel o „generație extraordinară” va spune adio sportului alb. „Până la urmă vârsta din buletin nu minte, vine un moment în care un sportiv de top trebuie să se retragă. Normal că sunt foarte multe sentimente. Și eu sunt pe final, asta știu sigur, însă din nou, iubesc acest sport și în momentul de față o fac pur și simplu doar din dragoste și din plăcere. Sunt extrem de fericită să pot să mă antrenez, să pot să joc, să pot să concurez, să pot să mă bucur de tot ce am realizat în toți acești 31 de ani de muncă. Știu că vine și rândul meu. Îmi pare rău pentru România, pentru că se retrage o generație extraordinară. Nu știu dacă vom mai avea așa generație în care să avem atât de multe jucătoare în Top 100, cu multe rezultate. E normal, este generația mea de suflet și cu fiecare jucătoare care se retrage o parte din mine nu știu dacă neapărat plânge, dar e foarte tristă”, a spus Sorana Cîrstea.
Deficitul bugetar al României până acum este mai mare decât în 2024. Creșterile de taxe rămân momentan fără efecte
Deficitul bugetar al țării a ajuns la 86,3 mld. lei, în creștere cu mai bine de 5 mld. lei în ianuarie-august 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Deficitul înseamnă diferența dintre veniturile de la bugetul de stat și cheltuieli. Practic, guvernul Bolojan a cheltuit, în primele opt luni din an, cu 86 miliarde de lei mai mult decât a încasat. Cifrele arată că, în ciuda majorărilor de taxe și impozite care au venit de la guvernul Ilie Bolojan, deficitul bugetar a crescut, în loc să scadă. Cu toate acestea, unele creșteri de taxe, de exemplu majorarea TVA din august, se vor vedea în execuția bugetară din septembrie, care va fi publicată la finalul lunii octombrie. Guvernul, în acel moment Ciolacu, a pornit în 2025 la drum cu un deficit bugetar de 7% din PIB pe tot anul, aceasta fiind programarea de buget. Realitatea din teren a arătat însă mult diferit și deficitul se îndreaptă, în acest an, spre aceeași valoare pe care a avut-o și anul trecut, adică 8,7% din PIB, dacă este să ne luăm după datele la opt luni. Ilie Bolojan a negociat, la Bruxelles, un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025, după ce a devenit clar că ținta de 7% nu poate fi realizată. Creșterile ar trebui să fie vizibile în creșterea încasărilor la buget În teorie, creșterile de taxe ar trebui să se vadă în creșterea încasărilor la buget. Cu toate acestea, veniturile statului avansează cu numai 11% în primele opt luni din 2025, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Premierul Ilie Bolojan a spus, luni, că e nevoie de câteva luni ca efectele creșterilor de taxe să se vadă în încasările bugetare. „TVA a crescut începând din august, dar el se încasează din septembrie. Nu vedem înca în încasari efectele cresterii de TVA, doar estimarile facute la început de an, aceste estimări au fost gândite prea optimist, nu au fost realizate aceste încasări care au fost estimate. În iulie și august am avut încasări suplimentare, e posibil ca o parte să fie dintr-o activitate mai buna a ANAF, dar e posibil să se fi făcut operațiuni comerciale care să limiteze taxele care se achită, sunt operațiuni normale. Vom vedea în următoarele luni care sunt efectele acestor măsuri, e nevoie de 2-3 luni să vezi cum se reașează plata impozitelor în noul context, deci cu noile valori ale TVA-ului sau ale accizelor”, a spus, marți, Bolojan la Digi24.
Ce îi ține pe români departe de stomatolog: 7 din 10 le consideră scumpe; altora le e frică
Raportul Starea Igienei Orale este axat pe un studiu realizat pe un eșantion de 1.002 respondenți, reprezentativ național, de către rețeaua de clinici de stomatologie și implantologie Prodent Dr Gruia, prin intermediul platformei iVox. „Continuăm demersul nostru de educație – Starea Igienei Orale – și, prin noua etapă a cercetării, datele colectate ne arată că serviciile stomatologice sunt percepute drept scumpe și foarte scumpe pentru nu mai puțin de 7 din 10 români. Mai mult, dacă nivelul ridicat al costurilor este o barieră pentru 62% dintre români, următoarele obstacole pe care aceștia le menționează sunt lipsa timpului (24,36%) și frica de durere (24,04%). În acest context, misiunea noastră este de a educa populația despre cât de importantă este prevenția, dar și de a demonstra eficiența unei clinici multidisciplinare, nu doar ca timp și cost, cât și ca impact pozitiv în sănătatea pe termen lung a românilor”, declară dr. Dan Gruia, fondator Prodent Dr Gruia. Starea Igienei Orale este un demers de cercetare și educație derulat constant de clinicile Prodent Dr. Gruia, prin studii reprezentative la nivel național în rândul populației României. Costul unui control de rutină: 200-400 de lei, pentru 48% dintre români Costurile pentru un control stomatologic de rutină sunt percepute ca fiind semnificative: 48,08% plătesc între 200 și 400 de lei, 18,70% sub 200 lei, iar 14,53% între 400 și 600 lei. În același timp, aproximativ 7,16% ajung să plătească peste 600 de lei, iar 11,54% nu știu costurile, pentru simplul fapt că nu au fost niciodată la un control. Mersul la dentist: scump și foarte scump, pentru șapte români din zece În percepția generală, 42,52% consideră vizitele „destul de scumpe” și 27,24% „foarte scumpe”, doar 18,05% apreciindu-le ca accesibile sau neutre. În context, gradul de informare despre igiena orală și problemele asociate este variabil: 9,94% se consideră foarte bine informați, 39,85% relativ bine informați și 35,90% au doar cunoștințe de bază. Se identifică și un segment vulnerabil – 9,51% sunt foarte puțin informați și 4,81% nu sunt deloc informați despre serviciile stomatologice și impactul acestora. Sursele de informare: medicul stomatolog, internetul, Social Media și AI-ul Sursele principale de informare sunt, pentru români, potrivit cercetării, stomatologul personal (54,81%) și internetul, inclusiv platformele de social media și instrumentele AI (49,15%). Prietenii și familia (17,84%) și presa tradițională (17,31%) joacă un rol secundar în propagarea informațiilor, iar 11% nu se informează deloc despre serviciile stomatologice. Durerea sau problemele: motivație principală pentru 52% dintre români Motivația principală pentru vizitele la stomatolog rămâne rezolvarea unei dureri sau probleme (52,24%), în timp ce prevenția și menținerea sănătății dentare reprezintă motivul principal pentru 41,88% dintre respondenți. Aspectul estetic este invocat de doar 2,35% dintre aceștia. Majoritatea recunosc importanța legăturii dintre sănătatea orală și alte afecțiuni generale: 41,45% cred că există o legătură strânsă, iar 41,03% una moderată. Doar 7,26% consideră legătura slabă, iar 1,18% o neagă. Doar 16,56% dintre români nu au niciun impediment și merg regulat la stomatolog Costurile ridicate sunt principala barieră pentru controale mai frecvente, menționată de 62,29% dintre participanți. Lipsa timpului este invocată de 24,36%, iar frica de durere sau de stomatolog de 24,04%. Preferințele pentru tipul de clinică variază: 10,47% aleg exclusiv clinicile multidisciplinare, 14,32% le preferă, dar nu exclusiv, 25,32% aleg în funcție de comoditate sau preț, 33,65% merg de obicei la medicul lor obișnuit, dar sunt deschiși și la alte opțiuni, iar 16,24% merg doar la medicul de încredere. 54% dintre români își tratează urgențele În abordarea tratamentului, 18,06% rezolvă doar urgențele, 35,26% tratează urgența dar acceptă și recomandări pentru alte tratamente, iar 28,95% decid în funcție de situație între intervenție punctuală și plan complet. Doar 17,74% optează, din start, pentru un diagnostic detaliat, urmat de un plan complex de tratament. Studiul citat a fost realizat la comanda Prodent Dr Gruia prin intermediul platformei de cercetare iVox pe un eșantion cu reprezentativitate națională, de 1.002 respondenți, adulți, cu precădere din mediul urban, în perioada 5-10 august 2025. Dintre respondenți, 54,7% sunt de sex masculin, 88,68% locuiesc în mediul urban, categoria predominantă de venituri este 4.000-6.000 de lei (29,17%), 76,18% sunt, în prezent, angajați, iar Millenials (41,99%) și Generația X (40,06) sunt principalele generații reprezentate în studiu. Metodologia utilizată pentru realizarea acestui studiu de piață este CAWI – Computer Assisted Web Interviewing, eșantionul respectă structura socio-demografică a populației utilizatorilor de Internet din România, iar marja de eroare acceptată pentru sondajele efectuate în aceste condiții, utilizând metoda CAWI și respectând structura socio-demografică, este de aproximativ ±5%.
Principalele evenimente din cadrul Hramului Sfintei Parascheva 2025
În perioada 8–14 octombrie 2025, municipiul Iași devine din nou centrul spiritual al României. Zeci, poate chiar sute de mii de credincioși sunt așteptați la Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, considerat cel mai mare pelerinaj ortodox din țară și unul dintre cele mai importante din Europa de Est. Calendarul principalelor evenimente religioase Manifestările religioase din acest an încep pe 8 octombrie și se vor încheia pe 14 octombrie, ziua prăznuirii Sfintei Parascheva. Miercuri, 8 octombrie – Deschiderea oficială Ora 6:30 – Scoaterea în procesiune a Sfintelor Moaște ale Sfintei Parascheva. Așezarea acestora pe baldachinul special amenajat în curtea Catedralei Mitropolitane din Iași. Sâmbătă, 11 octombrie – Un moment istoric Sosirea moaștelor Sfântului Ierarh Grigorie Palama, aduse din Grecia. Evenimentul marchează o premieră spirituală pentru credincioșii din România. Duminică, 12 octombrie – Procesiunea „Calea Sfinților” Ora 19:00 – Procesiune cu moaștele pe traseul: Catedrala Mitropolitană – str. I. C. Brătianu – str. Cuza Vodă – str. Armeană – str. Costache Negri – Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt – întoarcere la Catedrală. Mii de oameni cu lumânări în mâini vor însoți racla, transformând centrul Iașului într-un uriaș altar în aer liber. Marți, 14 octombrie – Ziua Hramului Ora 9:00 – Sfânta Liturghie Arhierească pe Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt. Slujba va fi oficiată de un sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și se va încheia cu rugăciuni speciale pentru pace și binecuvântarea țării. Please follow and like us:
Când va fi condusă pe ultimul drum Ioana Popescu și cine se ocupă, de fapt, de înmormântare
Ioana Popescu, supranumită și „devoratoarea de fotbaliști”, a decedat la vârsta de 45 de ani, din cauza unor probleme de sănătate. S-a întâmplat în noaptea de 20 spre 21 septembrie, la Spitalul „Sfântul Ioan” din Capitală. Cum nicio rudă nu a apărut, inițial, s-a spus că înmormântarea va fi făcută de către stat în așa-zisa „groapă comună”. Însă jurnalista Mara Bănică a anunțat că se va ocupa ea de tot ceea ce trebuie și că Ioana Popescu va avea parte de o înmormântare creștinească. Trupul neînsuflețit al Ionei Popescu este depus azi, de la ora 11:00 la cimitirul Berceni 2 din București, iar înmormântarea va avea loc miercuri. „Va avea tot ce este creștinește când se face o înmormântare. Transport, sicriu, colivă, colaci, prescuri. Tot ce se face „, a spus Mara Bănică într-o postare pe Facebook. Mara Bănica se va ocupa de înmormântarea Ioanei Popescu Aparent, Ioana Popescu mai avea o mătușă în România și câteva rude în SUA, însă nu s-a putut lua legătura cu acestea. „Devoratoarea de fotbaliști”, așa cum a fost numită cu ceva timp în urmă, a lansat în anul 2022 o carte, denumită Don Juanii din showbiz. Ea spunea că vrea să împărtășească cu toată lumea experiențe trăite de ea în lumea monedenă. ”Este o poveste de dragoste interzisă dintre o fată rea de București și doi machedoni. (…) Ce se întamplă în cartea asta am adunat ca în toate cărțile mele și părți din viața mea, sau ale unor cunoștințe. Eu de la 18 ani lucrez în showbiz, avem mii de povești, informații, am băgat frânturi, am ales ce era mai interesant și am pus în aceste pagini”, a spus Ioana Popescu la Antena Stars, cu ceva vreme în urmă. Autorul recomandă: Controverse după moartea jurnalistei Ioanei Popescu. Cine va moșteni vila de 1.000.000 de euro Se complică scenariul în cazul morții Ioanei Popescu. Fostul soț al jurnalistei, noi INFORMAȚII despre deces
XTB: SUA, în prag de colaps guvernamental. Cât de periculos e un blocaj și cum sunt afectate piețele
Acest fenomen are loc atunci când legislatorii nu aprobă la timp proiectele de lege privind cheltuielile care finanțează operațiunile federale, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România. Deși uneori este legat de plafonul datoriei, blocajul este de fapt o problemă de autorizare a cheltuielilor pe termen scurt: banii există, dar din punct de vedere legal nu pot fi utilizați deoarece Congresul nu a aprobat proiectele de lege privind alocarea fondurilor sau rezoluțiile continue pentru finanțarea agențiilor federale. De ce a apărut un posibil blocaj bugetar? Având în vedere divizarea și polarizarea profundă a celor două camere, amenințările cu închiderea au devenit o caracteristică recurentă a luptelor bugetare de la Washington. Un impas din 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, a dus la un blocaj de 34 de zile, cel mai lung din istoria modernă. La acel moment, aproximativ 800.000 din cei 2,1 milioane de angajați federali au rămas fără salariu, generând o incertitudine generalizată, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert până la o treime din totalul angajaților publici. Dacă nu se ajunge la un acord, multe sectoare guvernamentale și agenții federale nu vor mai primi finanțare și vor fi nevoite să suspende sau să închidă toate funcțiile neesențiale. De data aceasta, impactul ar putea fi și mai sever decât de obicei. Casa Albă a amenințat cu concedieri permanente în cazul unei închideri, explică Radu Puiu. Ce provoacă disputa de data aceasta? Noul an fiscal al guvernului federal începe la 1 octombrie, iar Congresul nu a ajuns încă la un acord cu privire la un proiect de lege de finanțare pe termen scurt. Donald Trump a anulat discuțiile cu liderii democrați din Congres la începutul acestei săptămâni, afirmând că o întâlnire informală nu ar fi „productivă” și calificând cererile acestora ca fiind „neserioase”. Această mișcare i-a înfuriat pe democrați, iar liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, și liderul minorității din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, au dat vina pe președinte și pe republicanii din Congres, care controlează ambele camere, pentru un potențial blocaj. Democrații cer prelungirea subvențiilor care limitează costurile asigurărilor de sănătate în conformitate cu Legea privind îngrijirea medicală accesibilă, care sunt pe cale să expire. Aceasta a fost una dintre măsurile incluse în reducerile Medicaid din cadrul proiectului de lege One Big Beautiful Bill al lui Trump, adoptat la începutul acestui an. Ce se întâmplă în timpul unui blocaj? Printre principalele consecințe ale unui blocaj al guvernului se află suspendarea activităților considerate „neesențiale”, ceea ce poate duce la concedierea temporară a aproximativ 800.000 de angajați federali sau la obligarea acestora să lucreze fără plată până la deblocarea situației. În timp ce serviciile esențiale, precum securitatea națională, controlul traficului aerian, operațiunile militare, plățile datoriei și securitatea socială, continuă să funcționeze, parcurile naționale, muzeele, birourile administrative și procesele precum cererile de viză sau de permis pot fi suspendate sau întârziate, explică analistul financiar al XTB România. Consecințele pe piețele financiare nu întârzie să apară Până în prezent, piețele au ignorat în mare măsură amenințarea unui blocaj la 1 octombrie, deși riscul crește pe zi ce trece. Potrivit Polymarket, există o probabilitate de 85% ca un blocaj să aibă loc înainte de 31 decembrie din cauza lipsei unui acord de finanțare, în timp ce probabilitatea unui blocaj încă de la 1 octombrie este de 79%. Cel mai notabil impact asupra pieței este suspendarea publicării datelor economice guvernamentale. În acest caz, începând de miercuri dimineață, nu vor mai fi publicate date noi, inclusiv raportul privind rata șomajului sau variația numărului de angajați din sectorul non-agricol din septembrie. Blocajul este important din multe motive, dincolo de piețele financiare, dar impactul inițial asupra prețurilor acțiunilor ar trebui să fie minim, deși acest lucru va depinde în mare măsură de durata sa. De fapt, din 1975, în cazul blocajelor care au durat mai mult de 3 zile, indicele S&P 500 a înregistrat o creștere medie de 1,7% în cele 50 de zile după blocaj, cu o volatilitate redusă în acea perioadă. Pentru toate blocajele, indiferent de durată, creșterea medie a fost de 2,2%, subliniază Radu Puiu. Dolarul, activul cel mai afectat de presiune Până în prezent, dolarul este din nou activul cel mai afectat de presiune, lucru care s-a întâmplat pe tot parcursul anului în timpul fiecărui episod politic, determinat de incertitudine. În această dimineață, dolarul pierde teren în raport cu majoritatea monedelor importante. Dolarul american mai slab a oferit un sprijin suplimentar aurului, pe lângă o creștere de un an alimentată de stimulente monetare și fiscale, așteptările privind inflația, atacurile lui Trump asupra independenței Rezervei Federale și cererea băncilor centrale condusă de China. La rândul său, și aurul fluctuează în astfel de situații. Din 1975, aurul a crescut în medie cu 3% în cele 50 de zile care au urmat unui blocaj al guvernului, iar în acest an, a crescut cu 45%. Prețurile sunt pe cale să închidă al treilea trimestru consecutiv pozitiv, ETF-urile susținute de aur atingând cele mai mari dețineri din 2022, mai adaugă Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.