Cum s-a distrat Țiriac jr. în timp ce Sorana Cîrstea, fosta iubită, uimea Roma
Ion Ion Țiriac (49 de ani) pare că trece cu bine de despărțirea de Sorana Cîrstea (36 de ani) și se distrează din plin, în timp ce fosta iubită a uimit la Roma, unde a ajuns în semifinalele turneului WTA 1.000, ultimul turneu mare înainte de Roland Garros. Cei doi au s-au separat la începutul acestui an, iar anunțul a luat prin surprindere multă lume, mai ales că s-a pus capăt unei relații de lungă durată. Ce făcea Ion Ion Țiriac în timp ce Sorana Cîrstea juca în turneul de la Roma Ion Ion Țiriac, fiul legendarului și miliardarului Ion Țiriac, se distrează într-o locație de lux, semn că a trecut cu bine peste despărțirea de Sorana Cîrstea. Jucătoare de tenis, fosta iubită a lui Țiriac jr., a uimit la Roma, unde a făcut senzație, atingând în premieră semifinala turneului WTA 1.000, câștigat în 2020 de Simona Halep. De altfel, după despărțirea de Sorana Cîrstea, Ion Ion Țiriac a avut mai multe postări pe social media, din care a dat de înțeles că toată atenția sa este acum îndreptată spre familie. „Trece prin cea mai bună perioadă a carierei în sezonul ei de final” Pentru Sorana Cîrstea, acest sezon a fost anunțat ca fiind ultimul din carieră, însă succesul pe care l-a avut la turneul WTA 1.000 de la Roma a adus în discuție o posibilă revenire asupra deciziei, mai ales după victoria entuziasmantă obținută împotriva liderului mondial. Pe parcursul său până în semifinala pierdută cu Coco Gauff (22 de ani, locul 4 WTA), Sorana Cîrstea (locul 27 WTA), a trecut de Tatjana Maria (38 de ani, locul 54 WTA), Aryna Sabalenka (28 de ani, locul 1 WTA), Linda Noskova (24 de ani, locul 13 WTA) și Jelena Ostapenko (28 de ani, locul 36 WTA). „Jucătoarea de 36 de ani din România trece prin cea mai bună perioadă a carierei în sezonul ei de final. De când a anunțat că 2026 va trage cortina peste o carieră de 20 de ani, Cîrstea a câștigat un turneu în țara natală – Transylvania Open – și a învins un lider mondial în premieră, urmând să se claseze pe locul 21 în ierarhia WTA”, au titrat americanii de la New York Times. Această poziție, locul 21 WTA, este cea mai bună din carieră și o trimite pe Sorana Cîrstea în timp, în august 2013, când a atins-o prima dată, după finala de la Rogers Cup (Toronto), când pierdea în fața Serenei Williams, liderul tenisului feminin de la acea vreme. Sorana Cîrstea va participa la Roland Garros (24 mai – 7 iunie), iar după al doilea Grand Slam al anului, în pregătirea pentru Wimbledon (29 iunie – 12 iulie), va juca la WTA 500 Queen’s Club, potrivit Spotmedia. Acest turneu va avea loc începând cu 8 iunie și marchează debutul sezonului de iarbă.
Tulcea, oraș de graniță în vreme de război: traficul greu aduce disconfort, dar și argumente pentru investiții mari. Primar: Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare”
Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, susține că apropierea de zona de conflict a adus disconfort pentru localnici și operatorii economici, dar a creat și argumente pentru atragerea unor finanțări mari, în special pentru infrastructura rutieră. „Oamenii înjură partea asta a economiei, că nu poți să ajungi la Constanța sau la București, că stai în spatele unor tiruri foarte mult timp. Dar acestea sunt argumentele care ne-au dus să obținem finanțare pentru refacerea infrastructurii”, a declarat primarul la o conferință de presă organizată în cadrul infotripul „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea Edilul spune că traficul intens produce nemulțumiri, însă poate deveni și motor de dezvoltare economică, prin apariția unor zone industriale, spații de desfacere și servicii conexe. „Printr-o localitate unde este trafic, traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltarea economiei”, a spus Ilie, conform aceluiași transcript. Traficul din Ucraina, resimțit în Tulcea Presiunea pe infrastructura locală este vizibilă inclusiv în punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Peste un milion de persoane și sute de mii de mijloace de transport tranzitaseră punctul româno-ucrainean de frontieră de la Isaccea de la începutul războiului până la începutul acestui an. Pentru Tulcea, efectul este dublu. Pe de o parte, rutele create sau intensificate de război apasă pe drumuri, cresc timpii de deplasare și afectează percepția turiștilor. Pe de altă parte, administrația locală încearcă să folosească această realitate ca argument pentru investiții care, în condiții normale, ar fi fost mai greu de justificat. „Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare, chiar și dacă se termină războiul, dar noi să avem infrastructura care să primească. Atunci vom câștiga tot mai mult. E bine că se formează niște rute, trebuie să rămână aceste rute”, afirmă primarul. Centura municipiului, proiect-cheie Unul dintre proiectele invocate de primar este noua centură a municipiului Tulcea, legată de viitoarele conexiuni cu drumurile expres Tulcea–Brăila și Tulcea–Constanța. În interviul acordat presei la care a fost prezent și jurnalistul Mediafax, Ștefan Ilie a spus că proiectul centurii are o valoare de aproximativ 257 de milioane de euro și că a primit aviz favorabil de la Comisia Interministerială. Șoseaua va face parte din Drumul Expres Constanța–Tulcea–Brăila. Proiectul ar urma să reducă traficul rutier din oraș și să contribuie la dezvoltarea economică a zonei. Primarul susține că Tulcea are o poziționare geografică dificilă – între Dunăre și coline – iar localitățile din Delta Dunării, stațiunile și municipiul au nevoie de conexiuni mai bune pentru a transforma fluxurile actuale de trafic în dezvoltare economică. East Gate, noua miză regională Contextul local se leagă de un proiect regional mai amplu: GECT East Gate, o grupare europeană de cooperare teritorială constituită la 19 martie 2026, care reunește autorități publice din România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit site-ului oficial al organizației, East Gate poate fi beneficiar direct al unor fonduri europene precum FEDR, FSE+, Fondul de Coeziune, CEF și Horizon Europe și are între obiective infrastructura transfrontalieră, conectivitatea în zona Dunării de Jos și a Mării Negre, protejarea Deltei Dunării și dezvoltarea turismului durabil. Sediul social al GECT East Gate va fi la Constanța, descrisă ca nod strategic al coridoarelor transeuropene de transport Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee. În interviu, primarul Tulcei a prezentat East Gate ca pe o posibilă sursă de finanțare pentru marile proiecte de infrastructură care ar lega Ucraina, Republica Moldova, Dobrogea, Bulgaria și Grecia. El susține că proiectele locale, precum centura municipiului, pot deveni parte a acestei arhitecturi regionale. Alarme, turism și costuri sociale Războiul nu aduce însă doar trafic și oportunități logistice. Tulcea este unul dintre județele în care populația primește frecvent mesaje RO-Alert în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. La 1 mai 2026, de exemplu, MApN a anunțat detectarea unui grup de drone care se îndrepta spre spațiul aerian al Ucrainei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert; explozii au fost raportate pe malul ucrainean al Dunării, în zonele Izmail și Kilia. Primarul spune că aceste alerte au efect negativ asupra turismului și asupra HoReCa. Localnicii s-au obișnuit într-o anumită măsură cu mesajele, dar turiștii, mai ales cei veniți din orașe mari sau din străinătate, reacționează diferit: se sperie, trimit mesajele mai departe și contribuie la percepția că zona este nesigură. În același timp, edilul susține că România este apărată prin apartenența la NATO și că mesajul transmis turiștilor ar trebui să fie unul de echilibru: zona este afectată de proximitatea războiului, dar nu se află într-un conflict armat pe teritoriul României. Sprijin special pentru județele de frontieră Ștefan Ilie susține că județele aflate la granița cu zona de conflict ar trebui să beneficieze de măsuri speciale de dezvoltare. El vorbește nu despre ajutoare pasive, ci despre facilități pentru micro-afaceri, infrastructură, energie și investiții locale, astfel încât comunitățile de frontieră să vadă beneficii concrete ale apartenenței la Uniunea Europeană. În opinia primarului, o astfel de abordare ar putea avea și un efect politic: reducerea extremismului în zonele în care războiul, alertele, traficul greu și propaganda antiucraineană au produs frustrare socială.
Cum își petrece Simona Halep sâmbăta. E o femeie singură și profită din plin de timp
Simona Halep (34 de ani), fost lider mondial al tenisului feminin, nu poate sta departe de sportul în care a scris istorie. Iar modul în care și-a petrecut sâmbata indică acest lucru. Chiar dacă este singură, după divorțul de Toni Iuruc, Simona Halep este împăcată cu acest statut și profită de timpul liber pe care îl are, mai ales că s-a și retras din activitatea sportivă de mai bine de un an. Din postura de femeie singură, dar și la luni bune de când s-a retras din activitatea sportivă, Simona Halep profită din plin de timpul liber. Sâmbătă, 16 mai, fostul lider a făcut o postare de tip InstaStory, în care le-a arătat celor care o urmăresc cu ce se ocupă când încearcă să își încarce „bateriile”. Iar potrivit postării sale, Simona Halep a urmărit reluarea confruntării dintre norvegianul Casper Ruud (27 de ani, locul 25 ATP) și italianul Luciano Dardeli (24 de ani, locul 20 ATP), din semifinala Masters 1.000 Roma. Postarea a fost însoțită de un mesaj simplu: „Bună dimineața, viață”, la care a pus și un emoticon ce simblolizează o inimă. Din imaginea postată, pe masa din fața televizorului, lângă ceașca de cafea se află și câteva albume foto, dedicate celor două turnee majore câștigate în carieră, Roland Garros și Wimbledon, precum și biografia sa, „Din România, Simona Halep”, un volum realizat de cei de la treizecizero. Într-un video postat tot pe InstaStory, Simona Halep răsfoiește volumul biografic, iar legenda pe care a postat-o la acest video induce nostalgie. „Ce vremuri frumoase… Respect pentru aceste femei minunate”, a scris Simona Halep, video fiind acompaniat de melodia „Inspire The World”. În cadrele surprinse, se văd saluturile pe care le-a avut cu adversarele sale de-a lungul carierei, de la Serena Williams (44 de ani) la Maria Sharapova (39 de ani), la Angelique Kerber (38 de ani), Andrea Petkovic (38 de ani), Carla Suarez Navarro (37 de ani), Ana Ivanovic (38 de ani) sau Sloane Stephens (33 de ani). Simona Halep revine la Cluj Fostul lider mondial s-a retras din activitate în timpul turneului WTA 250 Transylvania Open de la Cluj Napoca, în februarie 2025. Decizia, surprinzătoare, a venit la câteva luni după ce revenise în circuit, însă nu a reușit să ajungă la forma care a consacrat-o. Simona Halep nu a stat depate de tenis și a răspuns prezent la evenimentele unde a fost invitată, iar la Turneul Campioanelor a fost ambasadoarea WTA Finals, competiția la care a debutat în 2014 și unde a reușit prima sa victorie în fața Serenei Williams. În acest an, pe 13 iunie, Simona Halep revine la Cluj Napoca, la meciul de gală din cadrul Sports Festival, unde va fi celebrată cariera impresionantă în care a reușit să câștige 24 de trofee WTA, din care două de Grand Slam. La evenimentul care va avea loc la BT Arena vor fi prezenți Andrei Pavel (50 de ani), Elina Svitolina (31 de ani, cea care astăzi joacă în finala de la WTA Roma cu Coco Gauff), Gael Monfils ( 39 de ani, fost număr 6 ATP), precum și Darren Cahill (60 de ani), antrenorul cu care românca a colaborat timp de 6 ani și cu care a câștigat cele două trofee majore.
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice
Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.
Un francez a mers 1700 de kilometri cu Dacia Bigster şi a dat verdictul: Acest SUV este…”
Nicolas Meunier, un jurnalist francez care scrie pentru publicația Challenges, a mers 1700 de kilometri cu Dacia Bigster și apoi a dat verdictul. Așa cum era de așteptat, acesta a fost impresionat de întreaga experiență și a descris autoturismul drept „imbatabil” din punct de vedere raport calitate-preț în sectorul său, cel al SUV-urilor. Francezii laudă din nou Dacia Bigster. Un jurnalist specializat pe parte de „test drive” a tras concluziile după 1700 kilometri Francezii au fost încă de la lansare mari fani Dacia Bigster, deoarece SUV-ul producătorului român pune la dispoziție, așa cum a făcut de cele mai multe ori în ultimul deceniu, un raport calitate-preț aproape imbatabil. Bigster este cel mai încăpător autoturism produs de Dacia, iar francezii l-au lăudat chiar și prin comparație cu Dusterul, un model deja consacrat din portofoliul brandului românesc. Însă, cuivntele frumoase nu se opresc. Nicolas Meunier, un jurnalist specializat pe parte de „test drive” al celor de la Challenges, a decis să pună la grea încercare Dacia Bigster și a ținut pe mâini un exemplar timp de aproximativ 1700 de kilometri. Abia după ce a ajuns în punctul în care și-a dat seama că poate da un verdict de necontestat, Nicolas Meunier a agățat cheia în cui și s-a așezat pe scaunul de la birou pentru a finaliza documentarea. „1700 de kilometri într-un Dacia Bigster hibrid-G 150 4×4: acest SUV de familie este excelent în aproape orice condiții”, a titrat jurnalistul, pentru publicația franceză Challenges.fr. Imediat sub titlu, specialistul a spus unde plasează modelul Bigster al Daciei. Pe primul loc în sectorul SUV-urilor de familie, deoarece „oferă un raport calitate-preț imbatabil”, spune el: „Această combinație unică pe piață (Hibrid-GPL 4×4) permite modelului Dacia Bigster să exceleze pe aproape orice teren, menținând în același timp costurile de funcționare reduse. Deși oarecum rudimentar în anumite aspecte, acest SUV de familie foarte convingător oferă un raport calitate-preț imbatabil!”, notează sursa citată. Motorul alimentat cu GPL, un lux În continuare, francezul a făcut trimitere la prețurile ridicate ale benzinei și motorinei din ultimele luni, cauzate în principal de conflictele globale. Modelul de Bigster condus de el nu resimte la fel de puternic impactul, deoarece beneficiază de un motor hibrid alimentat cu GPL: „Cu un preț de sub un euro pe litru, GPL-ul rămâne o soluție extrem de relevantă la criza economică. Prin urmare, este surprinzător că acest combustibil nu a atras mai mulți producători. Dacia, un campion al raportului calitate-preț, l-a transformat într-una dintre pietrele sale de temelie. Dar adevărata inovație constă în faptul că GPL-ul este acum combinat cu tracțiunea integrală și tehnologia hibridă… o ofertă cu adevărat unică pe piață!”, se mai arată pe Challenges.fr. Prețul total pe care îl are mașina condusă de Meunier a fost și el evidențiat. Cu o echipare Journey și cu toate opțiunile disponibile incluse, aceasta costă 36.100 de euro: „Este semnificativ mai mic decât prețul de bază al principalilor săi concurenți, în special Toyota RAV4 și Volkswagen Tiguan”, compltează jurnalistul.
Nicușor Dan, de Ziua Libertății Religioase: Suntem datori să denunțăm extremismul religios
În cadrul mesajului său cu prilejul Zilei Naționale a Libertății Religioase, președintele Nicușor Dan a îndemnat la valorile religioase trebuie să devină o sursă de echilibru și că ele nu trebuie folosite ca pretexte pentru diviziuni. „Într-o societate matură, conștientă de răspunderea față de oameni și de binele comun, exercițiul libertății religioase este fundamental. De aceea, îndemnul meu este de a nu folosi valorile religioase ca pretexte pentru diviziuni artificiale sau confruntări sterile, ci să le asumăm mereu ca sursă de echilibru, cunoaștere și apropiere. Încurajez cultele și comunitățile credincioșilor din România să investească în continuare în dialogul constructiv, să susțină pe mai departe valorile europene și democratice și să fructifice noi căi de colaborare în beneficiul întregii societăți”, a declarat președintele Nicușor Dan, în comunicatul de presă publicat de Președinție. Acesta a precizat că proliferarea conflictelor și resurgența extremismelor ne îndeamnă să reflectăm și să acționăm în spiritul fondator al comunității europene întemeiată pe convertirea valorilor religioase în valori politice și civice: libertatea, adevărul, solidaritatea, pluralismul, diversitatea și respectul. „Cu prilejul acestei Zile suntem datori să denunțăm extremismul religios, să ne opunem instrumentalizării religiei și transformării ei în mijloc de manipulare, de instigare la violență și ură, sau de stigmatizare”, a declarat președintele. Acesta a mai precizat că, de-a lungul timpului, cultele religioase din România au mobilizat energiile, aspirațiile, viziunea și forța de acțiune a întregii societăți în direcția obiectivelor importante pentru țară, consolidând parcursul european și transatlantic al României. „În acest fel, avem șansa să construim împreună o România prosperă, stabilă și sigură, pe care ne-o dorim atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare”, a declarat Nicușor Dan. În fiecare an, în data de 16 ani este celebrată Ziua Națională a Libertății Religioase. În această zi este una de apreciere și pentru contribuția Cultelor la viața societății românești este apreciată.
Ion Țiriac a negociat prețul pentru Nadia Comăneci cu bogații din SUA: Un milion de dolari pentru o oră la TV!
Ion Țiriac (87 de ani) a rememorat un episod de acum o jumătate de deceniu, anul 1976 mai precis, când a negociat personal prețul pentru o apariție televizată a Nadiei Comăneci (64). Nu cu românii, ci cu bogații din SUA, care erau dispuși să plătească bani grei pentru o exclusivitate cu „Zeița de la Montreal”, proaspăt încoronată cu trei medalii de aur olimpice. Ireal: cum putea face Ion Țiriac un milion de dolari în anul 1976 pe spatele Nadiei Comăneci! A bătut imediat palma cu americanii Ion Țiriac și Nadia Comăneci au o relație apropiată, iar în primăvara lui 2026 au fost văzuți în aceeași lojă, cu ocazia turneului de tenis de la Madrid. Cei doi se cunosc de zeci de ani, iar într-un interviu pe care l-a acordat recent, Ion Țiriac a lăsat de înțeles că Nadia Comăneci a fost și printre primele persoane care i-au activat instinctul de afacerist. În 1976, când Nadia Comăneci lua celebra notă de 10 la Jocurile Olimpice Montreal și totodată cucerea trei medalii de aur, la individual compus, bârnă şi paralele, lui Ion Țiriac i-a venit o idee extraordinară de a face bani. Pe scurt, a dorit să profite de imaginea „Zeiței de la Montreal”, care la acel moment era dorită în platoul oricărei televiziuni nord-americane. Așadar, Ion Țiriac, care se afla la rândul său în SUA, a intrat în contact cu americanii de la faimosul trust CBS și le-a propus o exclusivitate cu Nadia Comăneci. Cum pe atunci nu era antreprenorul din ziua de azi, fostul jucător de tenis i-a lăsat pe reprezentanții televiziunii să vină cu o ofertă. Fără să stea pe gânduri, americanii au pus un milion de dolari pe masă, o sumă colosală pentru acele vremuri. După primirea propunerii respective, Ion Țiriac a pus mâna pe telefon și a sunat în țară, unde avea de îndeplinit o misiune dificilă: convingerea unui sistem extrem de restrictiv cu sportivii să dea undă verde unui interviu oferit de Nadia Comăneci la o televiziune americană. Practic, imaginea momentului dintr-un sistem comunist trebuia să ajungă, chiar și pentru câteva zeci de minute, în prim-planul uneia dintre cele mai vechi și puternice democrații din lume. Evident, acest lucru nu a fost posibil, iar Ion Țiriac a eșuat în scopul de a produce un milion de dolari: „În ziua în care Nadia a luat 10 la Olimpiada de la Montreal 1976, eram în Statele Unite și, din întâmplare, după Olimpiada aceea eram cu cei de la CBS, care începuseră să lucreze cu tenisul mai mult. Zic: «Mă, băieți, câți bani îmi dați mie dacă eu v-o aduc pe Nadia o oră?». «Un milion». Îți dai seama ce era un milion de dolari în 1976. Zic: «Bine». Și am dat telefon federației: «Uitați care e treaba». După o oră mă sună înapoi: «Nu ne dezvăluim secretele pentru următoarea Olimpiadă». «Dumneata n-ai văzut un milion de dolari în viața dumitale», îi zic. Nu s-a putut, asta e, așa erau vremurile”, a declarat Ion Țiriac, pentru Digi Sport. Nadia Comăneci încă deține costumul cu care a scris istorie la Jocurile Olimpice Montreal 1976 Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, rămân și astăzi poate cea mai de preț amintire din întreaga viață a Nadiei Comăneci, motiv pentru care legendara gimnastă nu a renunțat la costumul cu care a scris istorie. Dacă alți foști atleți ar fi putut fi tentați să îl dea unei case de licitații, pentru încasarea unei sume de ordinul milioanelor de euro, Nadia Comăneci nici nu s-a gândit la o astfel de variantă. În schimb, la un moment dat, l-a oferit împrumut Hall of Fame-ului Jocurilor Olimpice: „Întregul costum l-am oferit cu titlul de imprumut celor de la Hall of Fame. Îmi trezește multe amintiri plăcute acel costum. Ma trimite înapoi, în timp, cu atâția ani. De fiecare dată când îl vad îmi aduc aminte de acele clipe”, spunea Nadia Comăneci, despre neprețuitul ei costum, pentru ProSport, în 2021.
Victor Negrescu, întâlnire cu Secretarul General al OCDE: A salutat sprijinul larg, dincolo de diferențele politice, pentru aderarea României
Un singur pas până la închiderea tuturor capitolelor Europarlamentarul PSD s-a întâlnit vineri cu Mathias Cormann, Secretarul General la OCDE, la sediul organizației. Cei doi au discutat procesul de aderare a României. „Am avut o întâlnire foarte bună cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, într-un moment determinant pentru parcursul României către aderarea la OCDE, la sediul central al organizației. Vestea bună este că România a îndeplinit practic toate cerințele asumate. A mai rămas un singur capitol, cel privind comerțul, iar imediat ce acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite va fi aprobat, toate capitolele vor fi închise”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Negrescu. Importanța consensului politic Liderul social-democrat a subliniat că secretarul general al OCDE a apreciat consensul politic existent în România în privința acestui obiectiv strategic. „Secretarul general al OCDE a salutat sprijinul larg, dincolo de diferențele politice, pentru aderarea României. Este un proiect de țară care trebuie susținut de toți. Acum însă contează să folosim activ această apartenență”, notează Negrescu. Negrescu a precizat că în cadrul întâlnirii au fost discutate și teme legate de colaborarea dintre OCDE și Parlamentul European. „Am discutat și despre consolidarea colaborării dintre OCDE și Parlamentul European, inclusiv pe teme legate de competitivitate, educație, digitalizare, combaterea crimei organizate și dezvoltare economică”, se arată în mesajul publicat pe rețele sociale. „O calitate a vieții mai bună” Europarlamentarul a enumerat și toate avantajele pe care România le va avea după aderarea la OCDE, punctând că procesul ar duce la „o calitate a vieții mai bună”. „Aderarea la OCDE nu este doar o etichetă internațională sau un obiectiv diplomatic bifat. Înseamnă mai multă încredere pentru investitori, reguli mai clare și mai stabile, acces la bune practici internaționale, instituții mai eficiente și politici publice mai moderne. Aderarea reprezintă șansa de a atrage mai multe investiții, locuri de muncă mai bine plătite și o economie mai competitivă. Înseamnă standarde mai bune în educație, sănătate, administrație și digitalizare. Pentru români, miza reală este una simplă: o calitate a vieții mai bună”, conchide Negrescu.
New York Times, elogiu pentru Sorana Cîrstea: Poate fi exemplul că vedetele din tenis se retrag și când sunt la înălțime
Recent, Sorana Cîrstea (36 de ani, locul 27 WTA) a anunțat că acest an este ultimul pentru ea în tenis, iar celebra publicație New York Times, din SUA, și-a îndreptat atenția spre româncă. Joi, 14 mai, sportiva din țara noastră a fost eliminată în semifinalele turneului de la Roma. Coco Gauff (22 de ani, locul 4 WTA) i-a administrat eșecul în două seturi, scor 6-4, 6-3. Chiar și așa, Sorana Cîrstea a bifat un parcurs excepțional, în drum spre penultimul act al competiției reușind să o învingă chiar pe tenismena din fruntea clasamentului WTA, Aryna Sabalenka (28 de ani). De luni, românca va ocupa poziția cu numărul 21 în ierarhia mondială – cea mai bună clasare a sa. New York Times o apreciază la maximum pe Sorana Cîrstea: „Trece prin cea mai bună perioadă a carierei” După victoria obținută în fața Arynei Sabalenka, sportiva din România a anunțat că ar putea lua în calcul opțiunea de a nu-și încheia cariera, în cazul cuceririi trofeului. Din păcate, ea s-a oprit în semifinale la Roma – turneu WTA 1.000. Acum, New York Times a abordat subiectul reprezentat de situația acesteia: „Jucătoarea de 36 de ani din România trece prin cea mai bună perioadă a carierei în sezonul ei de final. De când a anunțat că 2026 va trage cortina peste o carieră de 20 de ani, Cîrstea a câștigat un turneu în țara natală – Transylvania Open – și a bătut un lider mondial în premieră, urmând să se claseze pe locul 21 în ierarhia WTA”. De asemenea, jurnaliștii din Statele Unite au făcut trimitere la o declarație dată recent de către Cîrstea, prin intermediul căreia aceasta a explicat că se simte „foarte, foarte bine și mai tânără decât arată vârsta din pașaport”. „Toate aceste aspecte ar putea să o determine să reconsidere retragerea. Totuși, dacă rezistă tentației, Cîrstea poate fi exemplul că vedetele din tenis se retrag și când sunt la înălțime”, au concluzionat americanii. Sorana Cîrstea le-a eliminat pe Tatjana Maria, Aryna Sabalenka, Linda Noskova și Jelena Ostapenko, înainte să se oprească în semifinale. Pentru performanța din Italia, va încasa un premiu de 289.115 euro. „Dacă mai există bucurie în competiție și curiozitate pentru încă un an, mulți dintre noi am vrea să o vedem continuând” Un fapt este incontestabil, acela că presa din străinătate începe să pună sub semnul întrebării retragerea anunțată de către româncă: „Nu se stinge încet. Nu se agață de circuit. Are parte de unul dintre cele mai bune sezoane ale carierei”. Prestațiile de la Roma au fost convingătoare pentru jurnaliști. Ei sunt de părere că retragerea Soranei ar fi nedreaptă pentru fanii tenisului: „Sezoane ca acesta nu apar des. Uneori, jucătorii devin mai buni exact când nu mai simt presiunea de a demonstra ceva. Dacă mai există bucurie în competiție și curiozitate pentru încă un an, mulți dintre noi am vrea să o vedem continuând”.
Oana Țoiu a coprezidat masa rotundă europeană pentru combaterea ingerințelor străine în alegeri
„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la 15 mai 2026, la Chișinău, la reuniunea ministerială a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, alături de omologii din celelalte 45 de state membre. Ministrul român a mers la Chișinău cu mesaje concrete pe cele trei direcții care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democrația și statul de drept”, se arată în comunicatul de presă emis de MAE. În cadrul reuniunii, șefa diplomației de la București alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a coprezidat masa rotundă combaterii operațiunilor de ingerință străină și protejării proceselor democratice, avertizând asupra provocărilor generate de noile tehnologii. „Ministrul Oana Țoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării și interferenței informaționale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanțate, alimentate de inteligență artificială și unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România și Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spații informaționale să se contopească, iar campaniile ostile să poate fi duse în ambele țări dintr-un singur punct”, transmite Ministerul. De asemenea, România a notificat intenția României de a adera la Acordul privind Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, un demers care vizează tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele din Războiul din Ucraina, inițiativa fiind susținută de 36 de state. „Ministrul român a reafirmat angajamentul față de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pe tema migrației, a precizat că România urmărește îndeaproape evoluțiile, în acord cu obligațiile care decurg din Convenție. La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o serie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migrației și cooperarea cu Uniunea Europeană”, mai transmite MAE.