A văzut perfect până la 8 ani și visa să devină fotbalist! Și-a pierdut vederea, iar noul său vis se leagă de judo: E mai bine așa
Daniel Vargoczki este un exemplu despre ambiție, curaj și determinare. Sunt sportivi care nu renunță, chiar și când imposibilul pare că este acolo. Iar exemplul lor nu are cum să nu-i motiveze și pe alții să meargă mai departe. Indiferent dacă sunt sportivi sau doar oameni de rând, indiferent dacă au sau nu o dizabilitate. Judo în loc de fotbal pentru Daniel Vargoczki! L-am întâlnit la sala de judo „Florin Bercean”, din Cluj Napoca, acolo unde își petrece majoritatea timpului. Este partenerul de antrenament al lui Alexandru Bologa și vrea să-și scrie propria pagină în istoria sportului paralimpic românesc. A fost la Jocurile Olimpice rezervate sportivilor cu dizabilități și este prezent mai tot timpul în fazele finale la campionatele europene sau mondiale de para-judo. Dar, mai presus de performanțele sportive, Daniel este un campion în viața de zi cu zi. Povestește șocul avut când a început să-și piardă vederea, la vârsta de 8 ani. A fost nevoit să renunțe la visul de a deveni fotbalist. Dar nu a renunțat și a schimbat sportul. Astăzi visează să devină campion la judo. Articol susținut de BETANO! Iar în lumea acestor sportivi visele chiar devin realitate. Pentru că și-au demonstrat deja că nimic nu este imposibil. Daniel spune astăzi, cu seninătate, că a fost mai bine că s-a întâmplat așa. Că viața lui s-a schimbat radical, la 8 ani. O putere uriașă venită din partea unui căruia sportul i-a oferit o nouă viață. „Încerc să-i ajut pe alții. De multe ori mă neglijez pe mine” Prosport: Daniel, ai fost motivat de performanțele lui Alex Bologa? Daniel Vargoczki: Sincer, într-un fel da și într-un fel nu. Pentru că aș vrea să pot să ajung și eu. Voi realizați că sunteți exemple pentru oamenii cu dizabilități? Da, întotdeauna m-am gândit să ajut și pe alții, dacă aș putea. Prin simplul fapt că putem continua cred că inspirăm multe generații de sportivi cu dizabilități. Cred că inspirați și sportivii fără dizabilități. Da, cu siguranță. De fel, sunt foarte pozitiv și încerc să ajut pe alții, dar de multe ori mă neglijez pe mine. Vrei să ne vorbești despre problemele tale de vedere? Ele sunt din naștere? Sunt din naștere, dar până la vârsta de 8 ani am văzut perfect și s-a manifestat de atunci. La 8 ani și jumătate a început să scadă. Direct 50% și după aceea, treptat, a scăzut până la 5%. Un șoc pentru un copil. Ți-ai dat seama atunci sau ai luat această problemă ca un copil. Cred că am luat-o ca un copil. A fost un șoc pentru că nu mai vedeam să citesc și am fost la școala de copii normali și îmi era greu să citesc din carte și nu știam de ce. Cu un an înainte puteam să citesc liniștit și vedeam și la tablă din ultima bancă și după aceea a trebuit să vin în a treia bancă, în prima bancă, după aceea lângă catedră, ca să pot să mă descurc să citesc scrisul foarte mare. „Nu am fost un copil chiar foarte cuminte” Iar pentru tine a început o nouă viață. Da! Sincer, cred că e mai bine așa. De ce spui asta? Pentru că nu am fost un copil chiar foarte cuminte. Îmi plăcea să mă distrez, să mă antrenez foarte mult. Deci tu făceai antrenament… Făceam… Am jucat și fotbal și încă mai joc, așa cum pot. Era visul tău să devii fotbalist? Da, sincer da. Am făcut de la 5 ani până la 8 ani și jumătate. După aceea am început cu judo, pentru că n-am mai putut să fac fotbal. Unde ai fi vrut să joci fotbal? Care era echipa ta preferată. Nu e din România. FC Barcelona. Erai fan Barcelona… Sunt fan și acum. „Judo-ul m-a ajutat să mă orientez. Îmi iau repere. Știu din minte drumurile” Îți place în continuare să citești. Ce citești? De obicei ascult, nu mai citesc. Audio. Ai rămas atașat de cărți, de lectură. Ce citești? De obicei, am citit romane. Mi-a plăcut istoria puțin. Dar îmi plăcea să citesc, la școala era un monitor care îmi făcea litera aproape cât ecranul și îmi plăcea să citesc. Doar pentru că vedeam să citesc. Îmi aducea aminte de când vedeam perfect. Cum ți-a schimbat viața acest sport, judo-ul? Mi-a schimbat foarte mult. Mi-a plăcut foarte mult și îmi place. Sincer, mi-a schimbat-o pentru că sunt multe lucruri pe care le pot face din cauza judo-ului. Sunt toate sporturile într-unul singur. La judo pot să zic că facem de toate. Că facem înot, alergare sau judo. Le cam facem pe toate. Și m-a ajutat foarte mult să mă descurc în viața de zi cu zi. Cu ce te-a ajutat, mai exact? Mă orientez foarte bine. Și dacă nu văd deja știu din minte lucrurile sau drumurile sau clădiri. Îmi iau puncte de reper, clădiri sau orice punct de reper mare, ca să mă descurc. Tu vii singur la antrenament, nu? Da. „Visez noaptea că aș avea medalia deja” Și ce faci în viața din afara sportului, când nu ești în sala de judo? Sunt maseur. Sunt terapeut. Și faci, în paralel cu sportul de performanță? Da, am făcut. Dar acum am luat o pauză, ca să pot să mă antrenez mai bine pentru europene și mondiale, ca să pot să mă antrenez. E greu să fi judoka profesionist? Sunt sacrificii pe care le fac și da, e foarte greu, dar fiind optimist merg mai departe. Sacrificii privind dieta sau la ce te referi când zici sacrificii? Nu țin dietă, doar când am de făcut categoria, cu maxim o lună înainte de concurs. Mai sunt accidentări și trebuie să treci peste. De multe ori lupți cu dureri și sunt mari sacrificii să poți să treci peste. Care e motivația ta? Cu ce gând vii în fiecare zi la antrenament? Să ajung campion, sincer. Campion european, mondial, poate olimpic. Asta mă duce mai departe. Visezi la acele momente, când o să primești o medalie? Sincer, visez noaptea că aș
Grindeanu pune tunurile pe Bolojan: un reformat de rit nou cu un plan de sărăcire națională
Acuzațiile au fost lansate miercuri în timpul unei conferințe de presă. „Lasă România într-un deșert economic și de aceea trebuie să plece (…) România este astăzi în criză economică (…) a dus țara pe locul doi la scădere economică (…) avem inflație mai mare decât în Ucraina, o țară aflată în război de patru ani de zile (…) Nici în pandemie nu a fost așa de grav”, a declarat președintele PSD. Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că a avut „un plan de sărăcire națională” referindu-se la inflația mare, criza economică și prăbușirea puterii de cumpărare. Totodată, liderul PSD s-a întrebat „ce ar mai însemna încă un an de guvernare de același tip” având în frunte „un reformat de rit nou care se ascunde și tace dacă îi spui de apropiații domniei sale”. „Probabil vreo 300.000 de șomeri, vreo 100.000 de IMM-uri care pun lacătul pe o ușă”, a răspuns tot el. Sorin Grindeanu s-a referit și la datele prezentate miercuri de INS. „Regret și regretăm că nu am fost mai fermi mai devreme și nu l-am oprit mai devreme. (…) Pe Ilie Bolojan nu l-a demis Parlamentul, l-a demis INS astăzi”, a precizat Sorin Grindeanu. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%, potrivit Institutului Național de Statistică. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.
Ion Țiriac construiește un adevărat oraș al sportului: România primește un cadou de 150.000.000 de euro!
Ion Țiriac (87 de ani) continuă să investească în proiectul său de suflet din Otopeni, care atunci când va fi finalizat va arăta ca un adevărat oraș al sportului. Este vorba despre complexul în care vor putea fi practicate fotbalul, rugbyul, înotul, tenisul, gimastica și alte sporturi. Costul total? Ion Țiriac a transmis că investiția se va ridica la 150.000.000 de euro! Ion Țiriac nu renunță la proiectul de suflet din Otopeni! Bagă bani din propria avere și anunță că investiția se va ridica la 150.000.000 de euro În urmă cu mai mulți ani, Ion Țiriac a demarat o investiție colosală la nord de București, în Otopeni mai precis, unde și-a propus să ridice, prin forțe proprii, un templu al sportului. „Ceva cum nu s-a mai văzut în România”, anunțau oamenii din anturajul lui Ion Țiriac, care susțineau, fără să ofere sume, că investiția va fi una „foarte, foarte mare”. Pe scurt, este vorba despre un complex sportiv de proporții uriașe, care la final va încadra zeci de terenuri și săli de sport. Ion Țiriac a confirmat intențiile pe care le are și a spus că la baza sa din Otopeni vor putea fi practicate fotbalul, rugbyul, tenisul, înotul, gimnastica, dar și alte sporturi. Și, cel mai important, toate vor putea fi practicate la cele mai înalte standarde. Într-un interviu pe care l-a acordat recent, după împlinirea celor 87 de primăveri, la data de 9 mai 2026, Ion Țiriac a fost întrebat despre obiectivele personale pe care le mai are, având în vedere că a construit deja un imperiu. Potrivit topului Forbes din 2026, averea lui Ion Țiriac a ajuns să fie estimată la 2.3 miliarde de dolari. Această sumă îl plasează în partea fruntașă a clasamentului celor mai bogați români, dar și în TOP 2.000 miliardari ai planetei. În replică la întrebarea menționată mai sus, Ion Țiriac a transmis imediat că are un proiect de suflet pe care vrea să îl ducă la final. Este vorba despre complexul sportiv din Otopeni, unde urmează să finalizeze 25 de terenuri de tenis, un stadion de 5.000 de locuri, dar și o sală polivalentă, printre altele: „Vreau să termin treburile pe care le am la Otopeni, alea 25 de terenuri de tenis, stadionul de 5.000 de locuri. (n.r. Cât va fi toată investiția?) 100-150 de milioane de euro. (n.r. – Din banii dumneavoastră?) Păi din banii cui?”, a declarat Ion Țiriac pentru GSP. Așteaptă și sprijinul statului român Chiar dacă complexul sportiv va fi finalizat exclusiv din averea miliardarului, Ion Țiriac a făcut, totuși, un apel la statul român. Magnatul a insistat deja în repetate rânduri pentru urgentarea proiectului care leagă Aeroportul Internațional Otopeni de Gara de Nord București printr-o linie de metrou. De data aceasta, fostul jucător de tenis a transmis același lucru, doar că sub o altă formă. Pe scurt, speră ca statul să consolideze infrastructura din zonă, astfel încât complexul realizat de el să le fie accesibil bucureștenilor fără mari eforturi: „Logic ar fi ca infrastructura să o facă comunitatea”, a completat magnatul român. Cele 25 de terenuri de tenis construite în complexul lui Ion Țiriac vor sta la baza unei academii moderne. Tot în Otopeni va fi ridicată o sală de sport, un stadion, un bazin de înot și o sală de gimnastică. Bazinul de înot ar urma să poarte numele Cameliei Potec, campioană olimpică la natație, în timp ce sala de gimnastică va purta numele legendarei Nadia Comăneci, multiplă campioană olimpică. „Sala se face, dacă ne dă cei 22 de metri de care avem nevoie. Piscina se face, stadionul de rugby se face, vreau să fac şi o pistă de atletism. Vreau să fac şi o grădiniţă sportivă mare, 50-100 de copii să înceapă cu sportul cu ce vrea el”, Ion Țiriac, într-un interviu acordat la TVR în 2025.
Vlad Gheorghe, despre datele INS: Cei care au produs acest dezastru economic să fi rămas la masă
„Noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți”, afirmă consilierul onorific Vlad Gheorghe, la RFI. Vlad Gheorghe explică datele INS privind scăderea economică și inflația: „Din cauza panicii generale pe care noi o simțim în România, în economia reală (…), s-a văzut în facturi și în contracte amânate încă din ianuarie, pentru că instabilitatea asta, modul ăsta, mâine nu mai avem Guvern, mâine dăm jos se perpetuează, se duce mai departe în economie, oamenii nu mai vor să semneze contracte care li se par lor că nu sunt esențiale, încep să se gândească să amâne la plată facturi și ușor-ușor ajungem la așa ceva, la contracție economică”. Întrebat dacă datele de la INS privind inflația dau apă la moară PSD, consilierul onorific al premierului demis a precizat: „Dacă aveau niște măsuri care să ducă inflația mai jos, deși dânșii sunt campioni absoluți și la inflație și la deficit, noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți, dar dacă oamenii care au produs acest dezastru economic aveau niște soluții, trebuiau să rămână la masă și să le implementeze, nu să plece. Plecarea asta ne ține într-o criză prelungită și teoretic, dacă e un dezastru, ei ajută să-l prelungească”. INS a anunțat miercuri o rată anuală a inflației de 10,7% în luna aprilie și o scădere a PIB-ului de 1,5% în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2025.
Ce a decis Sorana Cîrstea chiar înaintea duelului uriaș cu Coco Gauff
Sorana Cîrstea (34 de ani – 27 WTA) a luat o decizie importantă înaintea duelului uriaș cu Coco Gauff (22 de ani – 4 WTA) din semifinalele turneului de la Roma. Partida, pe care toți românii o așteaptă cu sufletul la gură, este programată să înceapă joi, 14 mai 2026, nu mai devreme de ora 16:00. Totul pentru semifinala cu Coco Gauff: Sorana Cîrstea s-a retras din proba de dublu la Roma! Marți, 12 mai 2026, Sorana Cîrstea s-a calificat în premieră în semifinalele turneului de la Roma, după ce a distrus-o în două seturi pe letona Jelena Ostapenko (28 de ani – 36 WTA), scor 6-1, 7-6(1). Performanța reușită de sportiva din Târgoviște este deja una colosală, care o va ajuta să înceapă săptămâna următoare din postura de număr 21 mondial. E cea mai bună poziție a carierei, pe care Sorana a mai ocupat-o și în 2013. Însă, reprezentanta noastră nu are de gând să se oprească aici! Dacă va câștiga și în semifinale, atunci va urca pe locul 18 WTA și va stabili un nou record pentru cariera ei. Iar dacă va pune mâna pe marele trofeu de la Roma, atunci Sorana Cîrstea va fi, începând de luni, 18 mai 2026, numărul 15 în circuitul internațional de tenis feminin. Sorana Cîrstea va avea o adversară dificilă în semifinale, pe Coco Gauff (22 de ani – 4 WTA), din Statele Unite ale Americii, astfel că pragul spre ultimul act nu va fi deloc simplu de trecut. Partida dintre cele două este programată joi, 14 mai 2026, nu mai devreme de ora 16:00, iar înaintea duelului, Sorana a luat o decizie importantă. Miercuri, 13 mai, Cîrstea trebuia să joace pe tabloul de dublu de la Roma, în faza optimilor. Ea și colega Jaqueline Cristian trebuiau să le înfrunte pe Katerina Siniakova și Taylor Townsend, însă au decis să se retragă din competiție și adversarele au avansat direct în sferturi. Sorana a acuzat mici dureri la gamba stângă în ultima partidă cu Ostapenko, astfel că a decis să se protejeze și să dea totul, joi, 14 mai, în semifinala istorică cu Coco Gauff. Cum arată istoricul confruntărilor dintre Cîrstea și Gauff Sorana Cîrstea și Coco Gauff s-au mai duelat de trei ori în circuitul WTA, iar toate partidele au fost câștigate de americancă. Prima oară s-au întâlnit în 2020, la Australian Open, iar atunci Gauff s-a impus în trei seturi, scor 4-6, 6-3, 7-5. În schimb, ultimele două dueluri s-au consemnat în 2026. Mai întâi, pe 24 martie, la Miami, Gauff a avut nevoie din nou de trei seturi pentru a se impune, 6-4, 3-6, 6-2. Iar pe 26 aprilie, în cea mai relevantă partidă dintre cele două pentru semifinala de la Roma, deoarece s-a jucat pe zgură, la Madrid, Coco Gauff a câștigat din nou cu greu, 4-6, 7-5, 6-1.
Nicușor Dan, întâlnire cu Rutte și Nawrocki înaintea Summitului B9: Țările de pe Flancul Estic își asumă deja mai multă responsabilitate
„Deschidem Summitul B9 de la București cu o întâlnire de coordonare alături de Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de președintele polonez, Karol Nawrocki. Formatul B9 aduce valoare adăugată pentru securitatea Alianței în ansamblul său, iar Summitul nostru, care începe mâine, își propune să aducă o contribuție concretă la succesul Summitului NATO de la Ankara”, se arată în mesajul publicat pe X de președintele Nicușor Dan. Pe agenda discuțiilor s-a aflat creșterea cheltuielilor destinate apărării asumate de Alianță la summitul de la Haga de anul trecut, dar și continuarea sprijinului față de Ucraina. Nicușor Dan a subliniat că statele din estul Europei își asumă din ce în ce mai multă responsabilitate în apărare colectivă și a evidențiat importanța strategică a Mării Negre. „Țările de pe Flancul Estic își asumă deja o responsabilitate mai mare pentru apărarea europeană și am subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea regională și euroatlantică și necesitatea unor acțiuni mai decisive pentru a contracara comportamentul asertiv al Rusiei”, transmite liderul de la București. Reuniunea de miercuri va fi co-prezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki și vor participa Secretarul General NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, dar și reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei.
Amintiri din tinerețe cu hocheistul Ion Țiriac: Luam șase beri pentru zece băieți. Beam câte o gură
Puțini sunt cei care-și mai amintesc faptul că în afară de tenis Ion Țiriac a fost și un foarte talentat jucător de hochei pe gheață, evoluând atât pentru echipa Dinamo cât și pentru naționala României. Eduard Pană, singurul hocheist român inclus în Hall of Fame, a rămas și astăzi unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Ion Țiriac. Ion Țiriac se întâlnea la Dinamo cu ceilalți colegi de la alte secții: „Luam șase beri pentru zece băieți. Beam câte o gură” Amintirile care-l leagă de cunoscutul om de afaceri sunt nenumărate. Amândoi au fost sportivi la clubul din Șoseaua Ștefan cel Mare. „Când domnul Țiriac a venit la Dinamo juca deja tenis. Ca hocheist eu cred că dacă ar fi continuat să joace devenea de departe cel mai bun din țară. Dar bine a făcut că a mers cu tenisul pentru că a avut o carieră fabuloasă”, a povestit Eduard Pană. Fostul restaurant „Ghiocelul” care era amplasat peste drum de stadionul Dinamo era locul unde Țiriac, alături de colegii de la Dinamo, obișnuia să meargă să bea o bere. „Era un fel de-a spune că beam fiecare câte o bere. Eram tineri și nu aveam bani. Luam șase beri pentru zece băieți. Luam câte o gură, două de bere, fiecare. De fiecare dată domnul Țiriac venea alături de noi. Era un coleg senzațional. Un om pe care te puteai baza mereu. Așa a rămas și azi. Un om care nu a uitat de prima sa dragoste, hocheiul. Iar patinoarul pe care l-a construit la Otopeni este dovada clară a acestui lucru”, a mai precizat Eduard Pană. Mătura tot terenul! „Avea un patinaj excelent” Din punct de vedere hocheist Eduard Pană spune că nu va putea uita cum Ion Țiriac reușea să acopere prin stilul lui, toată suprafața de joc. „Avea un patinaj excelent. Făcea parte dintr-o linie de fundași de care era aproape imposibil de trecut: Tzaka, Ionescu, Varga și el. La Olimpiada de la Innsbruck din 1964 și-a adus o contribuție importantă în echipa României”, a mai precizat Pană. Eduard Pană, 81 de ani, este unul dintre jucătorii reprezentativi ai hocheiului românesc şi european, participând la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice de Iarnă şi 11 turnee ale Campionatului Mondial. A evoluat ca atacant, iar echipa de club la care a jucat a fost Dinamo București. La naționala României a avut aproape 700 de prezențe și a marcat peste 600 de goluri. În 1976, Eduard Pană a fost component al naționalei România care a câștigat Grupa B a Campionatului Mondial, în Elveția, cu 5 victorii, un egal și o înfrângere, promovând între cele mai bune naționale din lume. Cine a fost Eduard Pană Pană a fost golgeterul Mondialelor cu zece goluri și cinci pase decisive. A fost prima și singura prezență a României în prima divizie a hocheiului mondial. După retragerea din activitatea sportivă a ocupat funcţia de secretar general al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă. Eduard Pană este directorul sportiv al Fundației Ion Țiriac și singurul membru „International Hall of Fame” din hocheiul românesc. Turneul de hochei Allianz-Țiriac International Trophy și-a desemnat câștigătorii în cadrul primei ediții a competiției. Echipele Fundația Olimpică Română (U6), Triumf-Steaua București (U8), HK Poprad (U10) și HK Poprad (U12) au adjudecat trofeele Atunci când Ion Țiriac a decis să construiască un patinoar în România, a apelat la bunul său prieten Eduard Pană. Împreună au investigat care ar fi cel mai potrivit loc pentru noua arenă de gheață. A existat inițial varianta Dinamo, dar până la urmă a fost construit la Otopeni.
Irineu Darău: Fricțiunea și lentoarea administrativă sunt probabil cea mai scumpă taxă invizibilă din economie
Irineu Darău a discutat marți, la ANIS Summit 2026, despre una dintre întrebările esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului de IT&C din România: cât de mult ajută și cât de mult încurcă încă statul dezvoltarea și scalarea inovației. „Problema nu este dacă reglementăm mult sau puțin. Problema este dacă regulile sunt suficient de clare, simple și funcționale încât să permită economiei să se miște mai repede, cu mai multă încredere și cu mai puțină fricțiune inutilă”, susține ministrul într-o postare pe Facebook. El spune că pentru antreprenori cea mai mare problemă nu este lipsa ideilor, ci cantitatea enormă de energie consumată încercând să navigheze sisteme birocratice și procese excesiv de complexe. „Pentru o companie mare, compliance înseamnă un departament. Pentru un startup, poate deveni întreaga organizație. Iar atunci când fondatorii petrec mai mult timp în proceduri decât dezvoltând produse, construind echipe sau găsind clienți, ecosistemul începe să penalizeze exact tipul de inițiativă pe care spune că îl încurajează”, a adăugat Darău. El mai spune că, pentru a construi competitivitate pe termen lung, este nevoie de conexiuni între startup-uri, universități, investitori, companii și administrație, „nu doar avantaje temporare pentru câțiva actori individuali”. Ministrul Economiei susține că, în următorii ani, capacitatea administrativă va deveni tot mai mult un avantaj competitiv economic, unde nu doar infrastructura, accesul la capital sau fiscalitatea vor face diferența între economii, ci viteza, coerența și predictibilitatea instituțiilor publice.
Simona Halep investește enorm în hotelul din Poiana Brașov și în experiența turiștilor
Simona Halep (34 de ani), retrasă din activitatea sportivă, se concentrează pe afacerile pe care le are și investește enorm în hotelul din Poiana Brașov și în experiența turiștilor. Dubla campioană de Grand Slam, obișnuită cu călătoriile sale și cazările în hoteluri cu multe stele, acordă o atenție deosebită detaliilor cu care își surprinde oaspeții și care se completează în mod armonios cu priveliștea oferită de munți. Fostul lider mondial Simona Halep investește enorm în hotelul din Poiana Brașov, preferat de artiști, precum Theo Rose, dar și de turiștii obișnuiți, care vor să profite pe lângă atmosferă și de un strop de istorie. „Când deschizi ușa și prima reacție e să scoți telefonul. Poate e lumina. Poate sunt liniile curate ale designului. Sau poate Masivul Postăvaru, care din fereastră pare mult mai aproape decât te aștepți. Este acel loc în care nu simți nevoie să pleci repede nicăieri. Doar să te bucuri de atmosferă, de confort și de priveliștea care schimbă complet ritmul unei zile petrecute în Poiana Brașov”, se arată în descrierea unei filmări, postate pe social media de cei care administrează contul oficial al hotelului Simona Halep. „Totul este la superlativ!”, „Ceva de vis”, sunt câteva dintre reacțiile primite din partea internauților. Amprenta Simonei Halep este vizibilă încă din holul hotelului, unde turiștii au ocazia să vadă expuse trei dintre rachetele fostului lider mondial. Cea folosită în octombrie 2017, la turneul de la Beijing Open, după care a devenit numărul 1, respectiv cele două rachete cu care a câștigat titlurile majore, la Roland Garros, în 2018, și la Wimbledon, în 2019. De asemenea, este expus și un album foto care cuprinde imagini din cariera celei mai bune jucătoare din istoria tenisului românesc. Simona Halep, pregătită de meciul de gală Simona Halep are o carieră impresionantă, cu un palmares care cuprinde 24 de titluri WTA, cu 64 de săptămâni în care a fost pe primul loc în ierahia mondială. S-a retras din tenis în februarie 2025, în timpul turneulu WTA 250 Transylvania Open de la Cluj – Napoca, oraș în care va reveni peste o lună, pe 13 mai, la meciul de gală în care îi este celebrată cariera. Simona Halep s-a declarat pregătită, dar și emoționată de acest moment, la care vor participa fostul său antrenor, Darren Cahill (60 de ani), dar și carismaticul cuplu Elina Svitolina (31 de ani, fost număr 3 WTA) și Gael Monfils (39 de ani, fost 6 ATP), precum și Andrei Pavel (50 de ani, care a atins locul 13 în clasamentul tenisului masculin). „Sunt foarte împăcată cu faptul că am încheiat această carieră minunată. Consider că mi-am depășit toate limitele și am dat tot ce am avut mai bun. Este emoționant, este un pic copleșitor pentru că se vorbește foarte mult despre aceste eveniment, care va fi ultimul eveniment oficial, dar o iau ca atare, sper să mă bucur”, a mărturisit Simona Halep la un eveniment la care a participat recent.
Toți ochii pe București: Nicușor Dan găzduiește summitul B9. Cine participă și ce teme sunt pe agendă
Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO. Printre participanți se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei și Slovaciei, dar și reprezentanți ai Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare pentru statele NATO de pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situației de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Din 2022, după invazia rusă în Ucraina, formatul a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul pentru Kiev. Agenda zilei Agenda zilei începe la ora 10:30, cu primirea oficială a șefilor de delegație, urmată la ora 11:00 de sesiunea plenară a summitului. În deschidere vor vorbi Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Programul mai include fotografia de familie la 14:20, un dejun de lucru la 14:30 și declarații comune de presă, la ora 17:00, ale președintelui României, președintelui Poloniei și secretarului general al NATO. Miza principală a reuniunii este pregătirea pozițiilor înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026. Pe agenda discuțiilor se află creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, coordonarea de la Marea Baltică la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO. În ajunul reuniunii, Nicușor Dan a avut o întâlnire de lucru cu Mark Rutte și Karol Nawrocki, în pregătirea summitului. Șeful statului a transmis că obiectivul reuniunii este o contribuție concretă la succesul viitorului summit NATO de la Ankara, în special prin respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și continuarea asistenței pentru Ucraina. El a subliniat, de asemenea, importanța strategică a Mării Negre și nevoia unor acțiuni mai ferme pentru contracararea comportamentului agresiv al Rusiei. Nicușor Dan a vorbit și despre prezența militară americană în România, afirmând că Bucureștiul își dorește „oricât de mulți soldați americani” și că România este „o gazdă bună” pentru trupele SUA. Președintele a menționat că în prezent sunt aproximativ 1.500 de militari americani în România și a amintit investiția etapizată de patru miliarde de euro în baza de la Mihail Kogălniceanu. Volodimir Zelenski prezent la București Un alt punct important al zilei îl reprezintă prezența lui Volodimir Zelenski la București. Nicușor Dan urmează să aibă și o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean, iar printre temele posibile se numără cooperarea în industria de apărare, producția comună de drone și proiectele energetice regionale. România găzduiește pentru a patra oară un summit B9, după ediția inaugurală din 2015, reuniunea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Actuala ediție vine într-un context tensionat, marcat de presiunea Rusiei asupra Ucrainei, de amenințări hibride la adresa statelor de pe Flancul Estic și de dezbaterile din NATO privind nivelul cheltuielilor de apărare și rolul Europei în propria securitate.