Sorana Cîrstea a dezvăluit ce i-a făcut despărțirea de fiul lui Ion Țiriac
Sorana Cîrstea (36 de ani, locul 27 WTA) a dezvăluit ce i-a făcut despărțirea de fiul lui Ion Țiriac, confirmată în februarie 2026, și care a venit la scurt timp după ce și-a anunțat retragerea din circuit la finalul acestui an. Cîrstea a avut un mesaj „codificat” legat de separarea de fiul lui Ion Țiriac chiar în discursul pe care l-a ținut după ce și-a adjudecat trofeul de la WTA 250 Transylvania Open. Aflată în ultimul său an în circuitul de tenis, an în care s-a despărțit de fiul lui Ion Țiriac, Sorana Cîrstea a dezvăluit cum a afectat-o această separare, venită după o relație de lungă durată. „Din punctul meu de vedere, nu cred că s-au schimbat multe lucruri. Încă am multă ambiție, pun mult suflet și sunt foarte competitivă. Nu cred că mi-am schimbat mentalitatea, dar cred că nu mai e atâta presiune. Când am anunțat decizia, în decembrie, m-am gândit mai mult și la partea personală. De atunci, trebuie să fiu sinceră, sunt o persoană care nu vorbește prea mult despre viața personală, dar lucrurile s-au schimbat destul de mult. S-au schimbat la 180 de grade și aceea a fost o altă modalitate prin care viața mi-a arătat că nu ar trebui să planific atât de mult. Că nu ar trebui să am totul organizat. Uneori trebuie să lași viața să te surprindă”, a dezvăluit Sorana Cîrstea. Sorana Cîrstea se prezintă într-o formă extraordinară în 2026, cu două titluri câștigate (WTA 250 Cluj, la simplu, și WTA 500 Linz, la dublu), dar și cu parcurs bun în turneele WTA 1.000. La Dubai și Indian Wells s-a oprit în turul 3, în timp ce la Miami a ajuns până în optimile de finală, pierdute în fața lui Coco Gauff (22 de ani, locul 4 WTA), aceeași care o elimina și la Madrid, în turul 3. La WTA 1.000 Roma Open, turneul care se află în desfășurare, a ajuns, în premieră, în sferturile de finală. Pe parcursul său, Sorana Cîrstea a învins-o pe Aryna Sabalenka (27 de ani), liderul mondial, și a trecut de Linda Noskova (24 de ani), favorita 13 a turneului, cu care se mai confruntase de trei ori în acest an, până la Roma. Sorana Cîrstea joacă azi la Roma În sferturile de finală de la Roma, Sorana Cîrstea joacă împotriva letonei Jelena Ostapenko (28 de ani, locul 36 WTA). Meciul este programat marți, 12 mai, de la ora 14:00. Aceastea este a opta confruntare directă între cele două jucătoare și a doua care are loc pe zgură, după cea din 2023, tot la Roma, câștigată de fostul număr 5 mondial. Ostapenko s-a impus în patru jocuri, iar cel mai recent succes a fost consemnat la Adelaide, în 2024. Pentru Sorana Cîrstea, cea mai recentă victorie a fost la Brisbaine 2026. Românca a mai câștigat la Wuhan 2025 și Wimbledon 2023, când și-a luat revanșa pentru înfrângerea de la Roma. Pentru calificarea în sferturile de finală de la WTA Roma, Sorana Cîrstea va primi 215 puncte WTA și un premiu în valoare de 175.436 dolari.
Bolojan, propuneri pentru scăderea prețului la energie: Deschiderea accesului în sistem, creșterea producției și a stocării
„Nu vom putea avea o energie mai ieftină în anii următori, dacă nu vom deschide accesul în sistem, dacă nu vom avea o producție mai mare și mai ales o stocare mult mai mare față de ceea ce avem”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a precizat că, spre exemplu, energia care se produce de primăvara și până toamna într-un parc fotovoltaic, care, în intervalul de la prânz este o energie care se vinde la prețuri foarte mici, precizând că este „risipită”. Bolojan a afirmat că ea poate fi stocată iar seara, când prețul energiei este foarte mare, această energie stocată să poată fi livrată. Bolojan a precizat că miza blocajului accesului la rețelele energetice este una „foarte mare”. „Când cineva vrea să facă o investiție și se duce la Transelectrica, o investiție mare, nu mai poate primi astăzi un aviz tehnic de racordare, pentru că practic rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura și atunci are două posibilități, să aștepte mult timp sau să primească un semnal din piață de la cei care au hârtii gata făcute, că îi se poate vinde un astfel de proiect, adică îi se dă hârtia și avizul, fără altceva, ceea ce înseamnă niște sume imense”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat că există o responsabilitate în zona de decizie: „(…) este clar că acest sistem a fost pervertit în totalitate, este evident asta și faptul că am ajuns în această situație arată că este o doză de iresponsabilitate în zonele astea de decizie, pentru că permiți, practic, să-ți blochezi accesul în sistem”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat încă din aprilie că speculatorii au obținut avize tehnice de racordare cu mult peste capacitatea rețelelor, iar astfel proiectele „investitorilor serioși”, nu mai pot fi implementate.
Noul Logan, lovitura Dacia: Cel mai puternic de până acum. Cum arată
Dacia Logan a prezentat noul model cu care se așteaptă să dea lovitura pe piața din Europa. Este mașina cu cel mai puternic motor de până acum. Cunoscutul producător local a anunțat lansarea noului model de Logan și prețul de pornire. Față de versiunile anterioare, are un design schimbat, cu parte frontală reproiectată și poate fi achiziționat cu două noi culori disponibile: Amber Yellow și Sandstone. Dacia Sandstone si Amber Yellow FOTO Dacia.ro Cum arată noua Dacia Logan 2026 Așteptarea a luat sfârșit. Dacia a anunțat lansarea celui mai popular model de mașină din România. Noul Logan e promovat ca fiind „cel mai puternic de până acum”. La fel ca și versiunile precedente, este echipat cu GPL din fabrică și promite o autonomie extinsă de până la 1.500 de kilometri. Modelul Logan 2026 vine cu modificări de design complexe, dar în continuare are un preț imbatabil. La exterior, partea frontală a fost reproiectată. Are faruri și stopuri redesenate. Este un facelift care nu schimbă foarte mult aspectul mașinii, dar o face să pară mult mai modernă și de actualitate pentru străzile locale. Păstrează același spațiu generos de depozitare, cu 528 litri disponibili în portbagaj. Are disponibile 4 locuri pentru adulți. E dotat cu Android Auto și Apple CarPlay wireless, sistem audio ED Arkamuys, climă automatizată și control opțiuni direct de pe volan. Interior Dacia Logan 2025 Sursa foto Dacia.ro Dacia promite să pună la dispoziție clienților materiale noi, tapițerie specifică și un ecran de 10 inch. Motorizarea Eco-G 120 este una din noutățile de pe această versiune de mașină. E un motor cu trei cilindri pe benzină și GPL. Trecerea de pe benzină pe GPL se face manual de la un buton disponibil la bordul mașinii. Nu lipsesc sistemele de siguranță și asistență pentru șofer precum frânarea automată de urgență cu detectarea pietonilor sau a altor obstacole, comutare automată fază lungă-scurtă, asistență la menținerea benzii și cameră video pentru detectarea oboselii șoferului. Cât costă noul Logan 2026 Noua Dacia Logan este disponibilă în 3 pachete, la fel ca până acum: Essential, Expression și Journey. Pachetul de bază are un preț de pornire de 14.950 de euro. Pachetul Expression pornesște de la 15.450 de euro, în timp ce pachetul de top poate fi achiziționat de la 16.250 de euro. Sunt 3 motorizări disponibile: Tce 100 (manuală, 6 trepte, benzină, 999 cm3), Eco-G 120 (manuală, 6 trepte, benzină/GPL, 1.199 cm3), sau Eco-G 120 auto (6 trepte, automată cu dublu ambreiaj, benzină/GPL, 1.199 cm3). Dacia mizează în continuare pe o automonie crescută și o reducere a costului pentru combustibil de până la 40%. De asemenea, puterea motorului este de 120 CP, putând ajunge la o viteză maximă de 180 de kilomentri/h. Dacia este lider pe piața locală, cu peste 45.700 de unități vândute în 2025, cotă de piață de 29.2%. Logan rămâne în continuare cel mai bine vândut model, pentru al 21-lea an la rând.
De ce ideea unui premier tehnocrat este una proastă pentru România. Istoria ne arată limitele clare
De ce premierii tehnocrați reușesc rar fără sprijin politic. Lecții pentru România Istoria arată că guvernele tehnocrate pot funcționa doar în anumite condiții. În lipsa acestora, tehnocrații ajung rapid să depindă de aceleași partide pe care ar trebui, teoretic, să le înlocuiască temporar. Un premier tehnocrat este, de regulă, o persoană fără funcție de conducere într-un partid, selectată pentru competența profesională sau pentru credibilitatea sa instituțională. În Europa, astfel de premieri au venit adesea din bănci centrale, instituții europene, universități, administrație sau organisme internaționale. Italia, cazul cel mai cunoscut Italia este una dintre țările europene care au apelat cel mai des la guverne tehnocrate sau conduse de tehnocrați. În 1993, Carlo Azeglio Ciampi, fost guvernator al Băncii Italiei, a devenit premier într-un moment de criză majoră a sistemului politic, după scandalul de corupție Tangentopoli. În 1995, Lamberto Dini, fost director general al Băncii Italiei și fost ministru de Finanțe, a condus un guvern de tranziție după căderea executivului condus de Silvio Berlusconi. Mario Monti și Mario Draghi Mario Monti, fost comisar european, a fost numit premier în 2011, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro. Italia se confrunta cu presiuni puternice pe piețele financiare, iar guvernul Berlusconi își pierduse credibilitatea. Monti a reușit să calmeze temporar piețele și să adopte reforme fiscale, ale pensiilor și ale pieței muncii. Succesul său a fost însă limitat. Măsurile de austeritate au produs costuri sociale importante, economia a rămas slabă, iar sprijinul public pentru guvern s-a erodat. Când Monti a încercat să transforme capitalul tehnocratic într-un proiect electoral, rezultatul a fost modest. Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a condus Italia între 2021 și 2022. El a beneficiat de o reputație internațională excepțională și de o coaliție largă, formată pentru gestionarea pandemiei și a fondurilor europene de redresare. Guvernul său a fost perceput ca o garanție de stabilitate într-o perioadă dificilă. Totuși, și Draghi a căzut atunci când partidele din coaliție au retras sprijinul politic. Cazul Dragi este unul dintre cele mai clare exemple că autoritatea tehnocratică nu poate înlocui matematica parlamentară. Grecia: tehnocratul ca administrator al austerității În Grecia, Lucas Papademos, fost vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, a fost numit premier în 2011, într-un moment critic al crizei datoriilor. Misiunea sa era să asigure aplicarea acordului de bailout și să evite intrarea țării în incapacitate de plată. Papademos a obținut adoptarea unor măsuri cerute de creditorii internaționali, dar acestea au inclus reduceri de cheltuieli, tăieri salariale și reforme dure. Votul din Parlament a avut loc pe fondul unor proteste violente la Atena. Guvernarea tehnocrată a evitat haosul financiar imediat, dar nu a produs consens social; dimpotrivă, a accelerat prăbușirea partidelor tradiționale și ascensiunea forțelor anti-sistem. Cehia și Tunisia: exemple de mandat limitat Există și cazuri în care guvernele tehnocrate au fost considerate relativ reușite. În Cehia, Jan Fischer, fost șef al Biroului de Statistică, a condus între 2009 și 2010 un guvern tehnocrat cu mandat limitat. Cabinetul său a avut ca principal obiectiv administrarea țării până la alegeri, fără să deschidă reforme majore sau teme ideologice. Tocmai această limitare a mandatului a contribuit la stabilitate. Un alt exemplu este Tunisia, unde Mehdi Jomaa a condus un guvern tehnocrat în 2014, după o criză politică severă. Guvernul său a făcut parte dintr-un acord mai larg între partide și societatea civilă, care a permis adoptarea unei noi Constituții și organizarea de alegeri. România: precedentul Cioloș România are deja un precedent relevant. Dacian Cioloș a fost numit premier în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, pe fondul protestelor declanșate de tragedia de la Colectiv. Guvernul său a fost prezentat drept unul tehnocrat, cu un mandat de aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Cabinetul Cioloș a avut câteva zone în care a fost apreciat: transparență administrativă, unele măsuri în sănătate, fonduri europene și reforme punctuale. În același timp, guvernul a fost dependent de un Parlament controlat de partide care nu îi aparțineau. Mandatul scurt a limitat capacitatea de reformă. După alegerile din 2016, puterea politică a revenit la partide, iar multe dintre direcțiile deschise de guvernul tehnocrat au fost încetinite sau abandonate de PSD-ul lui Liviu Dragnea. PSD și-a concentrat campania pe atacuri la premierul tehnocrat pe care în teorie îl sprijinea indirect. La prima vedere, ideea poate părea convenabilă. Un premier fără carnet de partid, cu profil profesional solid, ar putea fi prezentat ca o soluție de calmare, mai ales într-un moment în care partidele nu reușesc să refacă o majoritate stabilă. În realitate, pentru România de astăzi, un premier tehnocrat ar avea un spațiu de manevră foarte limitat și riscă să devină mai degrabă un paravan politic decât un instrument real de reformă. Problema centrală este deficitul. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. În acest context, viitorul guvern nu va avea de administrat o perioadă liniștită, ci una în care sunt necesare măsuri nepopulare: reducerea cheltuielilor, reforme administrative, corectarea dezechilibrelor bugetare și îndeplinirea jaloanelor pentru fondurile europene. Tocmai aici apare limita unui premier tehnocrat. El ar putea propune reforme, dar nu le-ar putea impune singur. Orice măsură fiscală, orice restructurare administrativă și orice reformă cu impact bugetar ar avea nevoie de voturi în Parlament. Partidele care l-ar instala ar putea, în același timp, să-i blocheze proiectele, să le amâne, să le dilueze sau să-l amenințe permanent cu o moțiune de cenzură. România tocmai a văzut cât de rapid poate fi folosită o moțiune de cenzură ca instrument de reglare politică. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a strâns 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Un premier tehnocrat ar intra, așadar, în funcție cu o vulnerabilitate structurală: nu ar avea partid propriu, nu ar controla o majoritate și nu ar putea disciplina parlamentarii care îi dau votul de învestitură. În loc să fie un premier al reformelor, ar putea deveni un premier al compromisurilor minimale.
Bookmakerii mizează pe CSM București în Final Four! Casele de pariuri au stabilit cotele pentru meciurile din Liga Campionilor la handbal feminin
Casele de pariuri au stabilit deja cotele pentru turneul Final 4 la handbal feminin, iar CSM București este creditată cu a doua șansă la cucerirea trofeului. Gruparea Primăriei Capitalei are cotă 4.20 pentru a se impune, iar maghiarele de Gyor sunt favoritele, cotă 1.50. Metz are 4.50 și Brest 12.00. CSM București, a doua favorită la Final Four-ul EHF Champions League Final Four. Programul și cotele complete De asemenea un posibil loc 4, adică ultimul, are cota 4.00 pentru bucureștence, asta în varianta în care echipa lui Bojana Popovic ar face doar figurație. CSM București, care a cucerit trofeul în 2016, s-a calificat ultima oară la turneul Final 4 al competiției în 2018. Turneul Final 4 va avea loc pe 6 și 7 iunie, la Budapesta. „Tigroaicele” s-au calificat în Final Four, după o lungă așteptare. A învins pe Esbjerg, în Sala Polivalentă din Capitală, scor 37-27. În tur, formația daneză câștigase cu 26-25. Alte pariuri speciale Cota 7.5 – Bojana Popovic va primi peste 0.5 cartonase rosii in Final 4 (timp regulamentar) Cota 5.0 – Bojana Popovic va primi peste 1.5 eliminări în Final 4 (timp regulamentar) Cota 4.0 – Oricare portar al echipei CSM București marchează minim 1 gol in Final 4 Cota 1.8 – Trine Ostergaard – total goluri in Final 4 – peste 8.5 (timp regulamentar) Cota 1.7 – Elizabeth Omoregie – total goluri in Final 4 – peste 12.5 (timp regulamentar) Gloria Bistriţa, o altă echipă din România, s-a calificat în premieră în sferturile Ligii Campionilor, după ce a eliminat în optimi echipa Ikast (35-34, 37-28). Câştigătoarea din 2025 este Gyor ETO, care are 7 trofee în total. Cred că e un moment important pentru cariera mea. Am câștigat Liga Campionilor din calitate de antrenor secund, dar, acum, când am venit la CSM, am simțit din prima clipă că sunt acasă. Am simțit potențialul fetelor și că împreună putem face lucruri mărețe Bojana Popovic, antrenor CSM București Care sunt meciurile de la Budapesta În deschiderea Turneului Final Four la senioare va avea loc cel rezervat echipelor U17. În 6 iunie se vor juca semifinalele dintre CSM Bucureşti – Gyor ETO şi FTC Budapesta – DVSC Debrecen, urmate de finalele de a doua zi. EHF a anunţat că meciurile vor avea loc începând cu ora 10.00. EHF Youth Club Trophy se organizează pentru prima dată la feminin, la categoria de vârstă U17. Programul Final Four-ului din EHF Champions League Semifinala 1, sâmbătă, 6 iunie, ora 16:00 – Brest – Gyor (semifinala 1) Semifinala 2, sâmbătă, 6 iunie, ora 19:00 – Metz – CSM București (semifinala 2) Finala mică, duminică, 7 iunie, ora 16:00 Finala mare, duminică 7 iunie, ora 19:00 Se joacă și la juniori EHF Champions League CSM București – Gyor Ferencvaros – Debrecen
Miza lui Nicușor Dan la Summitul B9: România vrea să țină SUA aproape de flancul estic al NATO
Președintele Nicușor Dan va încerca să transforme Summitul B9 de miercuri, organizat la București cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a mai multor lideri din regiune, într-un mesaj politic comun pentru consolidarea relației transatlantice, sprijinirea Ucrainei și întărirea flancului estic, potrivit surselor Mediafax. Reuniunea de la Cotroceni are loc miercuri, 13 mai 2026, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. România organizează al 11-lea summit B9 și al patrulea găzduit de București, iar obiectivul principal al președintelui este să plaseze în centrul discuțiilor refacerea și consolidarea relației transatlantice. Surse apropiate pregătirii summitului afirmă că statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, întrucât se află pe flancul estic al NATO, în proximitatea amenințării ruse. Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă. Zelenski va participa Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru a summitului B9 și va avea și o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru. Sprijinul pentru Ucraina va fi una dintre temele centrale ale summitului. Republica Moldova va fi adusă explicit în discuție în contextul Ucrainei. Reprezentarea SUA la nivel mic România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt la summit, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. La reuniune, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, conform listei publice a participanților. Sursele susțin că, realist, acesta este cel mai înalt nivel la care SUA puteau fi prezente, în condițiile în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. Nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9. Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă a discuției mai largi despre consolidarea relației transatlantice. În logica Bucureștiului, vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa trebuie discutate inclusiv în formate regionale precum B9. Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale Formatul B9 a fost creat în 2015 de România și Polonia și reunește statele de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. La summitul de la București participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Pe cine a luat Sorana Cîrstea în brațe după ce a pus mâna pe 150.000 de euro la Roma
Sorana Cîrstea a obținut o nouă victorie de senzație la Roma și a fost felicitată, imediat după meci, de una dintre cele mai bune prietene. Racheta numărul unu a României are prestații de vis în cadrul turneului WTA 1.000 de la Roma. Sorana Cîrstea (36 ani, 27 WTA), a reușit să obțină o victorie importantă în fața cehoaicei Linda Noskova (21 ani, 13 WTA), scor 6-2, 6-4. La scurt timp de la finalul meciului, cea care a felicitat-o prima oară a fost Luana Rednic, fiica fostului jucător și antrenor de la Dinamo, Mircea Rednic (64 ani). Luana Rednic, alături de Sorana Cîrstea la Roma: „Bravooo!” Fiica celebrului antrenor român e o prietenă apropiată a Soranei Cîrstea. Cele două au fost surprinse împreună la mai multe evenimente importante din viața jucătoarei de tenis. Luana Rednic este conectată și la sport, fiind o cunoscută agentă de jucători, care a realizat multe dintre transferurile de la echipele pe la care a trecut tatăl său. Cele două prietene s-au îmbrățișat chiar în fața tabloului competițional de la Roma. Luana Rednic a imortalizat momentul și l-a distribuit pe rețelele sociale, unde a felicitat-o pe Sorana Cîrstea. Românca a izbutit o nouă victorie în fața unei sportive mai bine cotate. După ce a eliminat liderul mondial WTA, Aryna Sabalenka, Sorana Cîrstea a întâlnit-o în sferturi pe Linda Noskova. Cele două și-au împărțit victoriile în precedentele două întâlniri. A fost un meci fără prea multe emoții pentru sportiva română. Grație acestui succes, și-a asigurat un cec în valoare de 150.000 de euro și 215 puncte WTA. În următorul act se va duela cu Jelena Ostapenko (28 ani, 14 WTA). Cum a reușit românca să aibă evoluții de top: „M-a eliberat puțin” La începutul acestui an, chiar după câștigarea Transylvania Open, Sorana Cîrstea și-a anunțat retragerea din circuitul WTA. A fost o veste care nu le-a picat prea bine fanilor. Se pare că lipsa presiunii în timpul turneelor a dat roade și românca a reușit să atingă mai multe borne importante. Chiar ea a recunoscut că nu mai are presiune și nu mai simte că trebuie să demonstreze ceva pe teren. „Faptul că mi-am anunțat retragerea m-a eliberat puțin. Am simțit că nu mai am nimic de demonstrat. Acum sunt mai matură. Știu ce funcționează pentru corpul meu și pentru jocul meu. Totul în viața mea este așezat. Întotdeauna am fost o jucătoare cu suișuri și coborâșuri, dar în acest sezon simt că am reușit să-mi găsesc nivelul aproape în fiecare săptămână. Nu am vrut să vin aici ca turistă. Am vrut să arăt că încă am nivelul necesar și că pot juca împotriva celor mai bune”, a precizat Cîrstea, în cadrul unei conferințe de presă. De-a lungul carierei, a cucerit 4 titluri la simplu și 7 titluri WTA la dublu. Are 25 de victorii în fața jucătoarelor din top 10 WTA. A câștigat peste 11.4 milioane de euro din competițiile sportive.
Bolojan, după ce Tribunalul din Covasna a suspendat reforma administrației: Ordinele de prefecți vor fi anulate
„Prefecturile, conform prevederilor legale, trebuiau să comunice subliniez, deci să trimită o adresă simplă primăriilor, la câți locuitori ai voie atâți angajați, nu știu, 15 angajați, la 3.000 de locuitori, vă dau un exemplu ipotetic, da? Unele prefecturi, cred că 5 dintre ele, inclusiv cea din Covasna, nu s-au mulțumit să dea adresă, au emis un act administrativ, un ordin al prefectului, care stabilește pentru toate localitățile numărul maxim”, explică Ilie Bolojan, luni, la Digi24. „Acest act administrativ a fost atacat de către cei care țin să blocheze toate aceste măsuri și, sigur, că instanța l-a suspendat. Aș putea să spun că a fost o decizie de a comunica aceste plafoane negândită, care a creat o vulnerabilitate”, mai declară premierul interimar. Bolojan a prezentat și soluția Guvernului. „Soluția pe care am stabilit-o este ca aceste ordine de prefecți să fie anulate în cele 5 județe, să se comunice direct, dar, sigur, că unii pot ataca și comunicările. Asta este problema. Nu poți să te lupți cu o realitate”. Declarațiile sale vin după ce Tribunalul Covasna a decis joi suspendarea unui ordin de prefect ce stabilea numărul maxim de posturi pentru unităţile administrative-teritoriale din judeţ.
Reacție controversată a lui Patrick Mouratoglou. Familia lui are avere de miliarde de euro
Patrick Mouratoglou a avut o reacție controversată după ce mai mulți jucători din circuitul profesionist de tenis și-au exprimat dezamăgirea legat de sumele care vor fi acordate la următorul turneu de Grand Slam. Fostul antrenor al Simonei nu a stat departe de scandalul care vizează organizatorii marilor turnee de Grand Slam. După ce sportivi de top precum Aryna Sabalenka sau Jannik Sinner s-au revoltat deoarece veniturile jucătorilor s-au redus la French Open, a venit și reacția francezului. Acesta și-a exprimat părerea pe rețelele sociale. Cum consideră Mouratoglou că ar trebui împărțiți banii din fondurile de premiere În postarea de pe Instagram, Mouratoglou (55 ani) evidențiază faptul că mulți se concentrează pe ce sume încasează câștigătorii turneelor, nu pe cum ar trebui să fie împărțite de fapt acele sume. „Anul acesta, câștigătorul Roland Garros va primi 2,8 milioane de euro. Cel care pierde în primul tur va primi 87.000 de euro. Este greu pentru fani să înțeleagă de ce jucători care câștigă deja atât de mulți bani vor mai mult. Și pot înțelege asta. Întrebarea reală nu este cât de mulți bani câștigă. Întrebarea reală este cum sunt distribuiți acești bani. Ceea ce reclamă jucătorii este faptul că organismele de conducere nu le returnează un procent suficient de mare din veniturile generate”, se arată în postarea francezului. Diferență semnificativă între premiile oferite la turneele ATP și WTA versus Grand Slam Francezul evidențiază faptul că frustarea jucătorilor a apărut și din cauza sumelor mult prea mici pe care le încasează în turnee, chiar și față de alte sporturi. El trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că jucătorii care ies din TOP 150 nu cum să trăiască doar din câștigurile din acest sport. „În circuit există turneele de Grand Slam și restul circuitului ATP și WTA. Grand Slam-urile oferă jucătorilor între 13 și 15% din ceea ce câștigă. ATP și WTA oferă aproximativ 22%. Așadar, există o mare diferență între ceea ce oferă ATP și WTA și ceea ce oferă turneele de Grand Slam. Iar ceea ce oferă ATP și WTA este mult mai puțin decât în alte sporturi. De aceea jucătorii nu sunt mulțumiți. Problema pe care o văd eu este că majoritatea banilor returnați de organismele de conducere ajung la un procent foarte, foarte mic de jucători. Nu este normal ca într-un sport precum tenisul un jucător clasat pe locul 150 mondial să nu poată trăi din asta. Este un adevărat scandal”, a concluzionat Mouratoglou. Liderul mondial WTA, Aryna Sabalenka, a fost prima care a tras acest semnal de alarmă și a spus că e gata să boicoteze următorul turneu de Grand Slam din cauza premiilor. Ea a mai fost vocală, în trecut, cu privire la diferența fondului de premiere dintre competițiile masculine și feminine. Patrick Mouratoglou provine dintr-o familie miliardară. Mai exact, Paris Mouratoglou este fondatorul grupului Eren, activ în domeniul energie, iar averea sa se ridică la peste 1.7 miliarde de euro.
Kelemen Hunor spune că un eventual premier ar trebui să vină din zona politică. De ce nu vrea Hunor un premier tehnocrat?
Liderul UDMR consideră că varianta unui premier tehnocrat nu este una potrivită. În opinia sa, un premier ideal ar trebui să vină din zona politică. „Trebuie să aibă experiență politică, cât de cât să cunoască lumea politică, să aibă relații cu lumea politică. Acum, fără să supăr pe nimeni din zona economică bancară, dar un om care nu are și nu a avut responsabilitate politică vine în această poziție, mâine, poi mâine se întoarce la bancă, la firma respectivă, că nu are un angajament și o responsabilitate politică din punct de vedere electoral. Și atunci partidele, sigur că se vor alinia mai greu în spatele unui om care, din acest punct de vedere, este descoperit”, a declarat Kelemen Hunor. Hunor a mai precizat că persoana care va ocupa funcția de premier ar trebui să aibă capacitatea de a „coagula coaliția”. Acesta a precizat și că nu există o altă majoritate dacă partidele nu vor să-i atragă în coaliție și pe cei de la AUR. „Până când nu încerci, nu dai mandatul unui om să încerce să formeze un guvern, nu ai de unde să știi dacă vei reuși sau nu vei reuși. Că există supărări, există orgolii, există leziuni peste tot în această perioadă și trebuie cineva care poate să gestioneze o astfel de criză. (…)”, a declarat liderul UDMR Kelemen Hunor.