Bolojan nu exclude un guvern minoritar: Nu cred că este bine pentru România, dar este posibil
Ilie Bolojan a fost întrebat joi seara la Europa Fm dacă ar accepta să rămână premier cu voturile AUR. „România nu are nevoie de un Guvern minoritar, dar în situația în care s-ar ajunge la o criză politică, cum am mai avut anii trecuți, România a funcționat și cu guverne minoritare. Sper să nu ajungem într-o astfel de situație că n-ar fi bine pentru capacitatea de a rezolva problemele mari pe care le avem”, a fost răspunsul șefului Guvernului. Întrebat, de asemenea, dacă ar refuza din start ideea de a conduce un guvern minoritar, Bolojan a spus: „V-am spus, nu cred că este bine pentru România, dar este posibil, cum am mai avut și anii trecuți, în mai multe cicluri electorale guverne minoritare. E o aritmetică parlamentară destul de complicată, dar nu cred că România are nevoie de o astfel de situație în perioada următoare”. Ilie Bolojan a mai fost întrebat unde se vede la 1 iunie, în fruntea Guvernului, președinte al Senatului sau simplu senator de Bihor: „Sigur nu voi fi președintele Senatului””.
Sorana Cîrstea, anunțul momentului: Pentru ultima dată
Aflată la ultimul sezon al carierei, tenismena Sorana Cîrstea, în vârstă de 35 de ani, a făcut un anunț extrem de important. Totul are legătură cu turneele la care aceasta va participa în perioada următoare. Vestea a fost dată prin intermediul rețelelor sociale. Sorana Cîrstea a transmis în mod clar: „Ne vedem la Linz, Rouen, Madrid, Roma și la Roland Garros” Anul 2026 îi priește sportivei din țara noastră. Jucătoarea a urcat în Top 30 WTA, clasându-se poziția cu numărul 29, după ce a ajuns în optimile de finală la Miami Open. În plus, Sorana Cîrstea ocupă locul trei într-un clasament impresionant. Despre topul așilor este vorba. Elena Rybakina (26 de ani, 2 WTA) conduce, având 183 de ași în 26 de meciuri, iar Victoria Mboko (19 ani, 9 WTA), cu 126 de ași în 25 de dueluri, se află pe poziția secundă. În 2026, Cîrstea a bifat 121 de ași în 20 de partide. Celelalte locuri sunt ocupate de: Aryna Sabalenka (27 de ani, 1 WTA) – 24 de meciuri, 119 ași; Clara Tauson (23 de ani, 17 WTA) – 16 meciuri, 118 ași; Jessica Pegula (32 de ani, 5 WTA) – 23 de meciuri, 114 ași; Linda Noskova (21 de ani, 14 WTA) – 15 meciuri, 110 ași; Alycia Parks (25 de ani, 97 WTA) – 13 meciuri, 98 de ași; Elina Svitolina (31 de ani, 7 WTA) – 25 de meciuri, 96 de ași; Peyton Stearns (24 de ani, 46 WTA) – 17 meciuri, 85 de ași. Gândul Soranei zboară la Roland Garros. Totuși, până la startul respectivei competiții, românca a anunțat care sunt evenimentele la care va lua parte în perioada următoare, odată cu debutul sezonului de zgură. „Voi juca turneul de la Linz, de 500, de la Rouen, 250, Madrid, Roma, turnee de 1.000 și apoi Roland Garros. Deci am patru turnee pregătitoare pe zgură înainte de Roland Garros”, a declarat sportiva acum câteva zile. În urmă cu doar patru ore, Sorana Cîrstea a punctat din nou acest detaliu, prin intermediul paginii personale de Instagram: „Înapoi pe zgură, pentru ultima dată. Ne vedem la Linz, Rouen, Madrid, Roma și la Roland Garros”. „Campioana noastră. Abia aștept să te văd la Roma” / „Hai cu Top 10” Postarea acesteia a adunat circa 3.500 de aprecieri și a generat 84 de comentarii din partea internauților. Iată câteva mesaje venite de la fanii Soranei Cîrstea: „Urăsc fiecare postare cu «pentru ultima dată»”; „Bucură-te de sezon! Ești uimitoare!”; „Abia aștept să te văd și să te susțin din nou la Roma!”; „Campioana noastră. Abia aștept să te văd la Roma!”; „Hai cu Top 10”; „Mult succes, Sorana! Păcat de retragere! Ai un an excepțional!”; „Te așteptăm la Madrid!”; „Mai câștigi un titlu înainte să te retragi”; „Te rog să nu fie pentru ultima dată, joci excelent, profită cel puțin încă un an de jocul acesta magnific pe care îl arăți!”.
Document: România avea 5 zile să refuze contractul pentru vaccinuri Pfizer de 750 milioane euro / Ministra Sănătății, Ioana Mihăilă, a susținut participarea României la contract
România a avut la dispoziție doar cinci zile lucrătoare pentru a refuza participarea la contractul european de achiziție a vaccinurilor Pfizer pentru anii 2022–2023, în valoare de aproape 750 de milioane de euro, însă ministra Sănătății de la acea vreme, Ioana Mihăilă, a susținut explicit necesitatea intrării în acest acord, reiese din Memorandumul din 13.05.2021, semnat de Ioana Mihăilă și Vice Prim-ministrul Dan Barna și înaintat spre aprobare premierului Cîțu. Memorandumul guvernamental arată că România a fost inclusă într-un mecanism european de achiziție centralizată a vaccinurilor anti-COVID produse de BioNTech-Pfizer, contract negociat de Comisia Europeană pentru toate statele membre. Documentul prevede achiziția, la nivelul Uniunii Europene, a 950 de milioane de doze de vaccin, cu opțiunea suplimentării cu încă 900 de milioane. Prețul negociat a fost de 19,5 euro pe doză. Pentru România, angajamentul financiar estimat era de aproximativ 373,8 milioane de euro anual, respectiv un total de peste 747 de milioane de euro pentru întreaga perioadă contractuală. Termen-limită suficient pentru ca România să redacteze un refuz Potrivit documentului, contractul a fost transmis statelor membre pe 10 mai 2021, iar guvernele aveau la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a notifica oficial refuzul de participare. „Statele membre care nu doresc participarea la acest nou contract vor trebui să comunice oficial CE refuzul de a lua parte în interval de 5 zile lucrătoare (sublinierea nu ne aparține, n. red.), după data transmiterii contractului, până Luni, 17/05/2021 (sublinierea nu ne aparține, n. red.) la sfârșitul zilei. Contractul devine obligatoriu pentru toate statele membre care nu transmit un refuz explicit până la această dată”, se arată în Memorandum. Această prevedere însemna, practic, că lipsa unei reacții echivala cu acceptarea automată și onorarea obligatorie a contractului. În același Memorandum, ministrul Sănătății de la acea dată, Ioana Mihăilă (USR), a argumentat în mod explicit necesitatea participării României la noul contract. „Considerăm necesară aprobarea participării României la acest nou contract de achiziție a vaccinului COMIRNATY produs de compania BioN Tech-Pfizer pentru anii 2022 – 2023, în scopul comunicării deciziei către CE în termenul solicitat și în acest sens vă rugăm să dispuneți”, se arată în documentul transmis spre aprobare premierului Cîțu. Solicitarea venea în contextul în care decizia trebuia comunicată rapid Comisiei Europene. Motivația ministrei Ioana Mihăilă a fost legată de incertitudini și nevoia de vaccinuri Autorii Memorandumului invocă incertitudinile legate de evoluția pandemiei, apariția variantelor noi și posibilitatea necesității unor doze suplimentare sau adaptate, după cum reiese de aici: „Ținând cont de termenele de valabilitate scurte ale vaccinurilor curente și de incertitudinea ineficienței acestora în fața unor variante virale ce ar putea apărea pe viitor, nu este fezabilă stocarea unui număr mare de doze de vaccin livrate în 2021 pentru a putea fi utilizate în 2022, în cazul în care este necesară revaccinarea, iar dozele de exces ar trebui mai degrabă redistribuite prin mecanismele de donare / revânzare prevăzute în Contractele de Achiziție în Avans (APA)”. Decizia de participare a României la un nou contract cu Pfizer nu a fost, așadar, una pur formală. România avea libertatea de a opta să nu participe, ba chiar a avut o fereastră de cinci zile lucrătoare în care să-și exprime decizia, mai ales că evoluția pandemiei însăși era marcată de incertitudini.
Marea problemă a orașului din România unde s-a construit o Sală Polivalentă cu 25.000.000 de euro
Tulcea se pregătește să inaugureze o Sală Polivalentă modernă, estimată la 25 de milioane de euro, în ciuda faptului că orașul nu are niciun club în primele ligi ale sporturilor de echipă. Investiția ridică semne de întrebare privind utilitatea unei astfel de facilități într-o comunitate fără echipe competitive. Președinta Federației Române de Baschet, Carmen Tocală, susține că sala trebuie privită ca un motor pentru turismul sportiv și dezvoltarea comunității. Ea argumentează că facilitățile moderne vor permite Tulcei să găzduiască campionate europene și turnee finale, să atragă meciuri ale naționalei și să dezvolte programe pentru copii și tineri în școli. Tulcea va beneficia de o Sală Polivalentă ultramodernă, ale cărei lucrări se află aproape de finalizare. Orașul din sud-estul României se confruntă însă cu o problemă majoră legată de proiectul în care s-au investit aproximativ 25 de milioane de euro: Tulcea nu are nicio echipă în ligile superioare ale sporturilor colective. Carmen Tocală a explicat că sala are ca scop dezvoltarea turismului sportiv din Dobrogea, subliniind că aici se pot organiza competiții importante în viitor. „Turismul sportiv este foarte important pentru orice ţară. Vedem şi noi că de la Jocurile Olimpice la toate competiţiile internaţionale aduc plus valoare pentru comunitate. Avem modelul altor stadioane, iar sala are un business plan şi, evident, sportul e prioritar. Sala va fi gata până în iulie. Am făcut noi câteva modificări. Şi Federaţia de volei a făcut câteva schimbări, astfel încât sala să fie la cele mai înalte standarde europene. Nu poţi să ai valoare, dacă faci un eveniment. Astăzi (n.r. – marţi), am propus preşedintelui CJ (n.r. – Horia Teodorescu) să avem încă trei ani campionate europene şi turnee finale de campionate la Tulcea. Sper că şi naţionala de seniori va veni să joace aici un meci în campania EuroBasket. Asta înseamnă şi multe alte proiecte, vom merge în şcoli, vor fi concursuri pentru copii şi avem parteneri cu care vom desfăşura diferite activităţi”, a declarat Carmen Tocală, conform Agerpres. Detalii în legătură cu Sala Polivalentă din Tulcea Noua Sală Polivalentă din Tulcea este dotată cu un teren pentru competiții și va putea găzdui până la 4.670 de spectatori. Facilitățile vor include parcare subterană, vestiare pentru echipe și oficiali, spații dedicate presei și o sală de conferințe. Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții, iar beneficiarul final este Consiliul Județean Tulcea.
Fiul si nepotul lui Horațiu Potra ies din arestul la domiciliu. Instanța le-a interzis comunicarea cu Călin Georgescu
ICCJ respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Horaţiu Potra, care a vrut să fie eliberat din arestul preventiv. Totodată, instanța admite contestațiile formulate de inculpaţii Potra Alexandru Cosmin (nepotul lui Horațiu Potra) şi Potra Dorian (fiul lui Horațiu Potra) și desființează, în parte, încheierea contestată. Rejudecând, magistrații au dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpaţii Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian cu măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile de la data de 02 aprilie 2026 până la 31 mai 2026, inclusiv. Cei doi trebuie să respecte mai multe obligaţii în perioada controlului judiciar: – să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; -să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; – să se prezinte la organul de poliţie în a cărui circumscripţie locuiesc, respectiv Poliţia Municipiului Mediaş în cazul ambilor inculpaţi, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi. De asemenea, fiul și nepotul lui Horațiu Potra trebuie să respecte și alte obligaţii: – să nu depăşească limita teritorială a României fără încuviinţarea prealabilă a organului judiciar; – să nu comunice cu ceilalţi coinculpaţi (în cazul inculpatului Potra Alexandru Cosmin cu coinculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu, Potra Dorian, Lup Andrei Florin, Lup Ioan, Hauptman Manfred-Ioan, Borişcă Cristian Sergiu, Comiza Adrian-Inocenţiu, Dragoman Vasile Leonard, Lechinţan Traian, Mureşan Ovidiu Claudiu, Panţa Dan Cristian, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu Marian, Dărăbanţ Matei, Aniţei Iulian, Goloşoiu Mihail Alex, Apahidean Marius Samuel, Szanto Daniel, Moldovan Dionisie, Lascu Bogdan Florin, iar în cazul inculpatului Potra Dorian cu coinculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu, Potra Alexandru Cosmin, Lup Andrei Florin, Lup Ioan, Hauptman Manfred-Ioan, Borişcă Cristian Sergiu, Comiza Adrian-Inocenţiu, Dragoman Vasile Leonard, Lechinţan Traian, Mureşan Ovidiu Claudiu, Panţa Dan Cristian, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu Marian, Dărăbanţ Matei, Aniţei Iulian, Goloşoiu Mihail Alex, Apahidean Marius Samuel, Szanto Daniel, Moldovan Dionisie, Lascu Bogdan Florin), precum şi cu martorii propuşi prin rechizitoriu, respectiv Jbara Mohamed, Dumitru Alexandrina, Burcea Marin, Ursu Adrian, Grozav Nicolae Alexandru, Luca Daniel Cosmin, Stoian Emil Ovidiu, Bagameri Ferenc Norbert, Bagameri Erik Robert, Rus Traian Augustin, Velcherean Răzvan Marcel, Lup Florina Gabriela, Doroga Dorel Cristian, Bădeancă Darius Florin, Bîlu Bogdan Andrei, Prisăcariu Adrian Cosmin, Costea Nicolae, Pop Ioan Emil, Gligor Adrian Antonio, Vasiu Darius Ovidiu, Roşca Adrian Sebastian, Sechila Eugen Ionuţ. Dorian Potra și Alexandru Cosmin Potra sunt obligați să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere și nu au voie să deţină, să folosească şi să poarte arme. Prin aceeași decizie, instanța revocă măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii Hauptman Manfred – Ioan, Panţa Dan Cristian, Lăpădatu Claudiu Marian, Moldovan Dionisie şi Lascu Bogdan Florin. Decizia instanței este definitivă.
Lovitură pentru Dinamo: S-a dat un pas înapoi! Cum arăta proiectul ambițios care s-a spulberat repede
Vali Ghionea se aștepta ca Dinamo să depășească iar grupa de Liga Campionilor, însă „dulăii” n-au avut nicio șansă de această dată. Fost jucător important în „Ștefan cel Mare”, Ghionea a dezvăluit că proiectul creionat de cei de la Dinamo a fost să ajungă cât mai repede într-un Final Four de Liga Campionilor. Vali Ghionea, dezvăluiri despre proiectul lui Dinamo: „A fost Final Four și s-a dat un pas înapoi!” Retras din cariera de handbalist după o ultimă experiență la Steaua, care între timp a ajuns în liga a doua, Vali Ghionea se aștepta ca Dinamo să progreseze în Liga Campionilor. Acesta a recunoscut că nu se aștepta la un parcurs atât de modest al lui Dinamo după sosirea lui Paulo Pereira, care e și selecționerul Portugaliei. „Pe Dinamo i-am văzut bine în acest sezon. Mi-am făcut speranțe că vor avea un sezon bun în Liga Campionilor, pentru că are deja experiență în această competiție. Nu putem să spunem că a intrat în acest sezon și e o surpriză pentru ei să fie acolo”, a spus Vali Ghionea, pentru ProSport. Cu gândul la lupta pentru trofeu în Liga Campionilor, Dinamo a atins deocamdată doar Final Four-ul în European League, în perioada în care echipa a fost pregătită de Xavi Pascual. „Au experiență și m-aș fi așteptat să treacă de grupă. Proiectul la Dinamo a fost să ajungă în Final Four-ul Ligii Campionilor. Un proiect mare și acum s-a dat un pas înapoi”, a mai afirmat fostul mare handbalist. Cum poate Dinamo să se bată cu granzii Europei: „Să ridice nivelul și să fie mai uniți!” Favorită certă să câștige un nou titlu pe plan intern, Dinamo se gândește deja la sezonul viitor, unul în care formatul se va schimba în Liga Campionilor. Ghionea cere mai multă unitate în „Ștefan cel Mare”, după ce Dinamo a reușit să câștige doar două meciuri în acest sezon de Liga Campionilor. Fără vreun succes în deplasare, Dinamo a câștigat la București doar cu Nantes și Kolstad, terminând astfel grupa pe penultimul loc. „Orice se poate întâmpla, doar că trebuie să fie mai uniți cei din club, mai conștienți de faptul că trebuie să ridice nivelul”, a fost mesajul lui Ghionea pentru conducătorii de la CS Dinamo. „Toate echipele din Liga Campionilor sunt la un nivel foarte bun și an de an progresează, se întăresc și au rezultate din ce în ce mai bune”, a completat acesta. În ultimul meci din acest sezon de Liga Campionilor, Dinamo a sperat să producă surpriza pe terenul lui Sporting, într-un meci care n-a mai avut însă o miză importantă. Portughezii au tremurat pentru victorie, câștigând în final la un singur gol diferență, scor 30-29.
Voiculescu îl acuză pe Rafila pentru pierderea procesului cu Pfizer: Cel mai scump dat cu seen din istoria României
„Probabil cel mai scump ‘dat cu seen’ din istoria României. 400 de milioane de euro. Atât a costat România lipsa unei decizii”, a scris Voiculescu, după ce Rafila a afirmat că „nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România”. Fostul ministru spune că autoritățile aveau o ofertă clară pe masă încă din mai 2023. „Oferta asta a fost pe masa domnului Rafila. O putea accepta în întregime sau în parte. Putea, de pildă, măcar să reeșaloneze livrările”, afirmă acesta. „Cu totul, România ar fi economisit peste 260 de milioane de euro”, adaugă Voiculescu. „Exista o ofertă concretă pe masă” Acesta critică și modul în care ar fi fost gestionată situația la nivel guvernamental. „Când ai pe masă o decizie de sute de milioane de euro, cu termen limită, nu ‘informezi constant’. Te duci cu memorandum în ședința de Guvern, pui problema pe masă și iei o decizie”, spune fostul ministru, referindu-se la informările către premierul de la acea vreme, Nicolae Ciucă. „Ce nu spune dl Rafila: Nu spune că exista o ofertă concretă pe masă, cu cifre clare și termen limită. Nu spune că taxa de flexibilitate era jumătate din prețul contractual. Nu spune că peste 7 milioane de doze se anulau gratuit. Nu spune ceea ce funcționarii din Ministerul Sănătății spun pe la colțuri: ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”. Voiculescu susține că riscurile erau cunoscute. „Ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”. „România a pierdut procesul pentru că nu a luat nicio decizie” El contestă și argumentele invocate de Rafila. „Beneficiu real este oare să plătim 600 milioane de euro + dobândă?”, întreabă acesta, adăugând că soluțiile pentru reducerea costurilor existau deja în oferta negociată. „România nu a pierdut acest proces pentru că a luat o decizie greșită. L-a pierdut pentru că nu a luat nicio decizie. Sute de milioane de euro plătite de români pentru că ministrul Rafila s-a fofilat, prin nesemnarea ofertei Pfizer, nepunerea unui memorandum pe ordinea de zi, neprezentarea problemei în Guvern”, mai spune Voiculescu. „24 de state membre au acceptat Amendamentul 5. Polonia și Ungaria au refuzat explicit. România nu a transmis nicio poziție. Nici da, nici ba. Nimic. Șocant pentru cei de la Comisie, dar nu era prima dată când România lăsa oportunități majore să treacă. Termenul a expirat, iar Comisia a considerat că România nu este de acord”, a concluzionat Voiculescu. Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
Bomba lui Constantin Din pentru alegerile FRH! Face echipă cu Mariana Târcă care va candida pentru funcția de vicepreședinte: Nu pot sta pe lângă
Fosta mare jucătoare Mariana Târcă (63 de ani) și actualul președinte Constantin Din sunt parte a aceleiași echipe pentru alegerile FR de Handbal, programate pe 24 aprilie 2026 la Hotel Pullman. Mariana Târcă a lipsit o bună perioadă din prim-planul handbalului românesc, dar acum se va lupta pentru un post de vicepreședinte cu Ramona Farcău (în echipă cu Sorin Dinu) și Adi Cosman (în echipă cu Bogdan Voina). Mariana Târcă a decis să candideze la FR handbal! Face echipă cu actualul președinte Constantin Din Fosta mare handbalistă se poate lăuda cu 355 de meciuri și 2.043 de goluri pentru echipa națională de handbal feminin. În 2006 a câștigat Liga Campionilor cu Podravka Koprivnica. Este mama jucătoarei Sorina Grozav, componentă a echipe naționale și a echipei de club Corona Brașov. „Candidez, așa e! E o decizie personală survenită la momentul în care văd ce este în handbal, cum a ajuns handbalul. M-a convins și domnul Din, și-a dorit foarte mult să lucrăm împreună. Nu pot sta pe lângă, nu pot sta pe margine, vreau să muncesc și să întorc handbalului ce mi-a dat, pentru că mi-a dat foarte multe. Cred că e timpul să ne dăm toți mâna și interesul comun să fie handbalul. Mi-aș dori să adunăm oamenii din handbal și vreau să punem temelia, începând de jos, să reconstruim. România a fost o forță în handbal și trebuie să revină acolo sus. Urmează Euro 2026 la handbal feminin, la noi în țară, și îmi doresc enorm să facem rezultate bune”, admite Mariana Târcă, într-o declarație exclusivă pentru ProSport. La alegerile din 2022, Constantin Din a câștigat alegerile de președinte fâcând echipă cu Sorin Dinu, cu care s-a certat și care acum candidează împotriva fostului coleg din arbitraj. Foto: Facebook / FR Handbal Cine candidează la alegeri? Bogdan Voina – Adi Cosman – vicepreședinte Cristi Potora Sorin Dinu – Ramona Farcău – vicepreședinte Constantin Din – Mariana Târcă – vicepreședinte, secretar general Andrei Luca Alexandru Dedu Virgil Ioan Popovici „Mă bucur că a ales să candideze, poate să fie un vicepreședinte care să aducă plus valoare handbalului, e un om cu personalitate și un om corect. Sunt calități foarte importante pentru mine”, a spus Constantin Din, președintele FR Handbal. Din – Dedu 157-66, la ultimele alegeri Fostul arbitru internaţional Constantin Din l-a învins pe Alexandru Dedu la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Handbal în 2022. Din a fost votat 157 de membri, în timp ce adversarul său a întrunit 66 de sufragii. În primul tur, cei patru candidaţi la funcţia de preşedinte al FRH au fost votaţi după cum urmează: Constantin Din – 95 voturi, Alexandru Dedu – 79 voturi, Bogdan Voina – 48 voturi şi Maximilian Gavrilă – 1 vot. În perioada 2014-2022, Alexandru Dedu a condus FR de Handbal, învingându-i, succesiv, pe Cristian Gațu și Narcisa Lecușanu.
Alexandru Rogobete: Dozele de vaccin de la Pfizer depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul
„Cifrele depășesc populația țării” Ministru Sănătății punctat faptul că volumul de doze contractate de la producătorul Pfizer este disproporționat față de nevoile reale ale cetățenilor. „Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că deciziile luate în perioada 2020-2021 fac acum obiectul unei analize politice și administrative riguroase. În ceea ce privește latura juridică a litigiului de la Bruxelles, ministrul a explicat că statul român nu are opțiunea de a amâna plata, chiar dacă va ataca decizia. Deși Ministerul Sănătății nu are în prezent aceste sume prevăzute în buget, se poartă discuții constante cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea mecanismului de plată. „Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile. (…) Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a mai precizat ministrul. România a pierdut procesul cu Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin refuzate. Deși decizia va fi atacată, aceasta este executorie, obligând Ministerul Sănătății să achite suma din bugetul de stat în perioada imediat următoare.
Bosniacul Dzumhur a primit mesaje abominabile după victoria de la București cu românul Jianu
Bosniacul Darim Dzumhur (locul 74 ATP) a primit mesaje abominabile la adresa sa și a familiei sale după victoria pe care a obținut-o la ATP Țiriac Open Bucureșți, în fața românului Filip Jianu (locul 246 ATP), scor 6-3, 4-6, 7-6 (4). Răspunsul pe care l-a dat Dzumhur a fost unul plin de frustrare, dar în același timp menit să atragă atenția cu privire la situațiile cu care se confruntă jucătorii de tenis, care primesc adesea amenințări din partea internauților. Bosniacul Darim Dzumhur s-a calificat în turul al doilea la ATP 250 Țiriac Open de la București, după victoria în fața românului Filip Jianu (locul 246 ATP), scor 6-3, 4-6, 7-6 (4). Însă, ce a urmat după succesul în fața sportivului care a beneficiat de wildcard din partea organizatorilor este neverosmil, depășind puterea de înțelegere a oricărui om rațional. Mai exact, Dzumhur a primit mesaje abominabile la adresa lui și a familiei sale. „Nu știu ce înseamnă Damir Dzumhur pentru voi, dar îi doresc lui și întregii familii o moarte în chinuri groaznice”, este mesajul incredibil pe care utilizatorul „curajos” din spatele contului i l-a transmis bosniacului după victoria din primul tur de la ATP Țiriac Open. „Situația asta devine tot mai scârboasă! Am acceptat faptul că nu pot schimba multe lucruri în viață, iar unul dintre ele este faptul că astfel de persoane îmi trimit mesaje după meciuri, folosind cele mai urâte cuvinte posibile. Dar nu numai că îmi trimit mesaje mie, ci și familiei mele. Cât de bolnav trebuie să fii ca să scrii astfel de lucruri? Încotro se îndreaptă lumea asta?”, a replicat Dzumhur, într-un InstaStory, în care a publicat mesajul de amenințare. Dzumhur, avertisment dur: „Nu uitați că în spatele fiecărui profil se află o persoană reală” În aceeași postare, bosnicul a ținut să tragă un puternic semnal de alarmă, având în vedere valul tot mai mare de amenințări și cuvinte grele aruncate în social media, fără asumarea vreunei responsabilități. Potrivit presei din Bosnia, ar putea fi vorba de un cont fals. „Primesc mesaje de genul ăsta din când în când și, sincer, e incredibil cât de ușor le vine oamenilor să spună lucruri pe care nu le-ar spune niciodată față în față. Acum imaginați-vă cu ce se confruntă sportivii și persoanele publice în fiecare zi. Intensitatea și negativitatea constantă sunt la un alt nivel. Normalizăm acest tip de comportament mult prea ușor online. Nu uitați că în spatele fiecărui profil se află o persoană reală”, a mai scris Dzumhur. Bosniacul va juca în turul secund cu Nuno Borges (Portugalia), favoritul 4 al turneului ajuns la a 24-a ediție și dotat cu premii totale de 612.620 de euro.