Ce au în comun vizita președintelui Nicușor Dan în SUA și cea a lui Nicolae Ceaușescu de acum 52 de ani
Vizita din această săptămână a lui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii nu a avut regimul unei vizite oficiale de stat, chiar dacă președintele român s-a întâlnit cu omologul său american, și a avut scurt discuții cu înalți oficiali ai administrației de a Washington, spre deosebire de vizita de acum 52 de ierni a lui Nicolae Ceaușescu, care a fost primit cu garda de onoare pe peluza Casei Albe de către predecesorul lui Donald Trump, Richard Nixon, așa cum arată documentele epocii, descoperite de reporterul Mediafax în arhiva Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Ceea ce ambii șefi de stat au subliniat în timpul șederii pe teritoriul SUA a fost dorința de întărire a relației bilaterale, de dezvoltare a relațiilor economice și atragere a investițiilor americane în România. Mesajul lui Nicușor Dan de la Washington Principalul motiv al vizitei la Washigton – unde a participat în calitate de observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace) – a fost „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite – ăsta e motivul pentru care am venit”, explica președintele României, Nicușor Dan, joi, la întrebările jurnaliștilor în cadrul conferinței de presă de la Ambasada României în Statele Unite ale Americii din Washington. „Toate eforturile, pe toate palierele, pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme: ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere. Toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, a declarat președintele român. „În acest moment, dincolo de personalul ambasadei, pe care îl vedeți, chiar în acest moment sunt cel puțin cinci sau șase oficiali români care discută cu oficiali americani pe diferite paliere, și săptămâna viitoare vor fi alții, şi săptămâna următoare vor fi alții. Deci ăsta este modul în care discutăm lucrurile. Bineînțeles că prezența Președintelui a fost un gest simbolic pentru această relație, dar nu în interacțiunea Președintelui se reglează lucrurile astea tehnice”, sublinia șeful statului, în declarațiile de la Washington, unde este în pregătire o vizită oficială a sa. Care era scopul lui Nicolae Ceaușescu în America Deplasarea șefului de stat comunist în SUA a fost detaliată pe aproape 200 de pagini într-un volum apărut la Editura Politică în 1974, „Vizita oficială a tovarașului Nicolae Ceausescu în SUA (4-7 decembrie 1973)”, lucrare digitalizată și publicată pe site de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Volumul cuprinde toate etapele vizitei, de la interviuri date presei internaționale în timpul pregătirii vizitei, la ceremonia de însoțire a cuplului prezidențial la aeroport înaintea zborului peste Ocean, detaliile aterizării și primirii la Casa Albă și fotografii de șa cina de gală, întâlnirile cu toți oficialii administrație, ai FMI, ONU, BIRD, corporații, bănci, discursurile, conferința de presă cu 200 de jurnaliști din toată lumea, declarația comună a celor doi șefi de stat și, evident, întâmpinarea festivă a familiei Ceaușescu înapoi pe Otopeni. Primirea fastuoasă de la Casa Albă Ceremonia primirii de la Casa Albă a fost transmisă în direct de către Televiziunea Română ceea ce „a permis şi milioanelor de telespectatori din tara noastră să ia cunoștinţă, chiar în momentul desfăşurării lor, de secvențele pline de solemnitate cu care a debutat vizita oficială a şefului statului român”, după cum relatau autorii volumului. „Ziua de marţi 4 decembrie se înscrie, fără îndoială, ca un moment remarcabil în evoluţia raporturilor româno-americane. Ea a marcat începutul vizitei oficiale întreprinse în Statele Unite ale Americii de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Richard Nixon şi a soției sale, Patricia Nixon. După vizita din 1969 în România a şefului statului american – prima efectuată de un preşedinte al S.U.A. într-o țară socialistă – şi după vizita conducătorului statului nostru, un an mai tîrziu, în Statele Unite, aceasta este, aşadar, a treia întâlnire la nivel prezidențial. (…) Ora 10,25 (ora locală). Elicopterul special cu care au călătorit de la Camp David preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu aterizează. Oaspeții iau loc într-o limuzină, care se îndreaptă spre Casa Albă. Se străbat aleile parcului, străjuite de ofiteri în uniformă de gală, care poartă în bandulieră steagurile României şi S.U.A. Trompeții dau onorul. Numeroşi cetăţeni aflați de-а lungul aleilor parcurse fac o caldă şi spontană manifestare de simpatie oaspeților, îşi exprimă prin aplauzele lor sentimentele de prietenie față de poporul României, stima și considerația față de preşedintele Consiliului de Stat. Limuzina se opreşte la intrarea din sud a Casei Albe, bogat ornamentată. Aici, cu cîteva momente înainte, au sosit preşedintele Richard Nixon doamna Patricia Nixon. La coborîrea oaspeților din limuzină, preşedintele S.U.A. îl salută cu căldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, urîndu-i bun venit. Preşedintele Consiliului de Stat al României îşi exprimă satisfacţia de a-l întîlni din nou pe preşedintele american. La rîndul ei, doamna Patricia Nixon salută cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu. În continuarea ceremoniei, preşedintele Richard Nixon îl conduce pe preşedintele Nicolae Ceauşescu spre podiumul de onoare, care este drapat în catifea roşie. Aici se află înalte oficialități federale şi locale, care au venit să-l salute pe conducătorul statului român. (…) Garda de onoare, alcătuită din detaşamente ale diferitelor genuri de arme, prezintă onorul. Răsună acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Statelor Unite, în timp ce se trag 21 de salve de artilerie, iar un grup de militari, aliniați în spatele gărzii, înclină, în semn de salut, steagul federal și drapelele celor 50 de state, precum și ale teritoriilor asociate ale S.U.A. Comandantul gărzii prezintă conducătorului statului român raportul: «Excelenţă, garda de onoare este gata formată ». Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele S.U.A. trec apoi în revistă garda de onoare. În dreptul drapelelor purtate de membrii gărzii, cei doi preşedinți se opresc şi salută. Preşedintele român este condus din nou spre podium de preşedintele american, de unde se primeşte
A ales România, a avut trei locuri de muncă în același timp și le-a spus străinilor un adevăr dur: Din păcate!
Patinatoarea care a scris istorie pentru România la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026 a vorbit despre sacrificiile ce le-a făcut și încă le face pentru a reprezenta tricolorul. Julia Sauter, sportivă născută în Germania, dezvăluie că este nevoită să aibă trei locuri de muncă pentru a-și putea continua visul de a patina, deoarece, adaugă ea, din acest sport nu „poți deveni bogat”. Adevărul despre sacrificiile făcute de Julia Sauter pentru a putea reprezenta România Patinatoarea Julia Sauter a terminat pe un excelent loc 17 la Olimpiada de iarnă, cel mai bun rezultat înregistrat de România în patinajul feminin. În spatele acestei performanțe stau însă sacrificii imense pentru a ne reprezenta țara la un asemenea nivel. Născută în Germania în urmă cu 28 de ani, sportiva susține că are nevoie de trei job-uri pentru a face rost de banii necesari să continue acest sport, despre care, adaugă ea, nu îi poate oferi confortul financiar dorit. Din păcate, Julia a confirmat că mai are de gând să concureze 1-2 ani, însă totul depinde de cum se va simți, deoarece are o vârstă și vrea și ea să-și întemeieze o familie. „(n.r. Întrebată pentru ce perioadă ar mai dori să concureze) Nu știu încă, poate încă un an, maximum doi. Chiar nu știu, trebuie să văd cum mă simt. Vreau să mă simt împlinită. Din păcate, acesta nu este un sport în care poți deveni bogat. Și la un moment dat trebuie să înfrunți realitatea. Vrei să-ți întemeiezi o familie, vrei o casă, vrei anumite lucruri în viață – și nu mai ești tânăr”, a spus Julia Sauter pentru Golden Skate. Julia Sauter a încheiat concursul de la JO Milano Cortina pe poziția a 17-a, competiție câștigată de americanca Alysa Liu (226,79), urmată pe podium de niponele Kaori Sakamoto (224,0) și Ami Nakai (219,16). În istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, țara noastră a mai fost reprezentată în proba feminină de patinaj de Beatrice Huștiu, locul 28 în 1968, și de Roxana Luca, locul 26 în 2006 și locul 23 în 2022. FOTO: Profimedia 18.02.2026 Sportiva scoate bani din propriul buzunar. „Plătesc ca să concurez” Federaţia Română de Patinaj a fost dizolvată în urmă cu opt ani din cauza neregulilor financiare. Astfel că, Julia și Marius Negrea, fostul său antrenor, erau nevoiți să plătească anii trecuți din propriul buzunar pentru ca sportiva să ne reprezinte în competițiile internaționale. „Viața este scumpă și încerc să supraviețuiesc, să strâng bani pentru a face ce-mi place. Îmi doresc să reprezint România la Jocurile Olimpice! Lucrez în trei locuri că să mă pot antrena în patinoare și să pot merge la competiții. Plătesc ca să concurez pentru România”, spunea Julia, în 2023, citată de sport.ro.
Ilie Bolojan se va întâlni joia viitoare cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles
UPDATE Premierul Ilie Bolojan se va întâlni joi, 26 februarie, cu președinta Comisia Europene, Ursula von der Leyen, potrivit comunicatului Executivului. Vizita de la Bruxelles a premierului român are ca scop, printre altele, discutarea stadiului implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul întrevederii, premierul va prezenta prioritățile Guvernului României privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene post-2028, aflat în negociere. România urmărește menținerea unor alocări consistente pentru politica de coeziune, politica agricolă comună și competitivitate și investiții, se arată în documentul Guvernului. Întâlnire cu Roxana Mînzatu pe agenda premierului Șeful Guvernului se va întâlni și cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă de calitate, discuțiile urmând să vizeze politicile sociale și piața muncii. Participare la lansarea inițiativei pentru regiunile de frontieră estice Tot joi, premierul va participa la un eveniment la nivel înalt dedicat lansării Comunicării privind regiunile de frontieră estice ale UE. La reuniune vor lua parte Ursula von der Leyen, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și președinta Băncii Europene de Investiții. Declarație pentru lansarea EastInvest Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de Intenție pentru crearea facilității EastInvest, un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice. Inițiativa reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale și bănci naționale și regionale de dezvoltare. Participarea României la platformă va fi realizată prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar obiectivul este stimularea investițiilor și cooperării economice în zonele de frontieră ale Uniunii Europene. Vizita are loc în contextul negocierilor privind viitorul buget european și al accentului tot mai mare pus pe securitatea și dezvoltarea flancului estic al UE. ȘTIREA INIȚIALĂ Premierul Ilie Bolojan va fi primit, pe 26 februarie, la Bruxelles, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Întâlnirea a fost anunțată de Comisia Europeană, potrivit agendei publice a șefei Comisiei Europene. Sursa foto: Comisia Europeană La ora redactării acestei știri, întâlnirea dintre cei doi nu este menționată în calendarul premierului Bolojan. Totodată, nu este cunoscută nici ora la care cei doi se vor întâlni. Informația vine în contextul în care pe 18 februarie, judecătorii CCR au decis să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament. Comisia Europeană a luat act de decizia CCR privind pensiile speciale Comisia Europeană a confirmat miercuri, la solicitarea Mediafax, că a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale, iar rezultatul evaluării sale privind respectarea jalonului aferent va fi anunțat oficialilor români. „Comisia a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale. Reforma pensiilor speciale face parte din a treia cerere de plată pe care România a depus-o în decembrie 2023. În mai 2025, Comisia, în decizia sa de punere în aplicare, a suspendat 231 de milioane euro în legătură cu Jalonul 215, care acoperă reforma pensiilor speciale . Conform Regulamentului RRF, România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia Comisiei din mai 2025. La 28 noiembrie 2025, autoritățile române au depus o cerere în care explica modul în care au abordat jaloanele suspendate. Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate comenta evaluările în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Mediafax.
Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): Suntem într-un moment periculos pentru evoluția economică și trebuie să aplicăm soluții urgente
„Ne aflăm acum într-un moment extrem de periculos în evoluția unei societăți capitaliste, în evoluția unei economii de piață, în care avem simultan recesiune sau stagnare economică la nivel anual. Avem inflație foarte mare și în ultima vreme s-a accentuat fenomenul șomajului”, a declarat senatorul Petrișor Peiu. Potrivit acestuia, intervențiile brutale ale statului în economie au declanșat și amplificat fenomenul stagflației dat de inflația galopantă, scăderea consumului și creșterea ratei șomajului. „Ce a declanșat această chestiune? O intervenție brutală și grosolană a statului prin creșterea nemăsurată a prețurilor la energie, simultan cu creșterea impozitelor de consum, TVA și accize”, a adăugat Petrișor Peiu. Senatorul a prezentat soluțiile pe care AUR le propune pentru reechilibrarea economiei. „Prima dintre ele, regenerarea consumului prin readucerea cotelor de TVA la nivelurile de dinainte de august 2025, 19% cota standard, 9% cota redusă. Un impozit pe dividende mai mic decât impozitul pe veniturile salariale pentru a stimula antreprenorii. (…) Al treilea element important. Trebuie să deblocăm financiar economia. Toate firmele care au de primit bani de la stat sau toate datoriile statului către firme să se transforme în credit fiscal. A patra chestiune, toate contribuțiile datorate pentru timp redus de lucru, așa numitele contracte part-time, să fie proporționale cu timpul efectiv lucrat. A cincea chestiune, pentru a ne concilia cu lipsa de susținere a populației. (…) Și atunci, pentru a reconcilia, ar trebui să avem o scutire de impozit pe locuința de domiciliu”, a explicat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Oligarhul Rinat Ahmetov a intervenit și i-a dat o sumă uriașă sportivului ucrainean dat afară de la Jocurile Olimpice: Vreau să-și continue lupta!
Oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov a intervenit în cazul sportivului Vladislav Heraskevych, descalificat recent de la Jocurile Olimpice de iarnă, și i-a oferit prin fundația sa o sumă de peste 200.000 de dolari. Valoarea este echivalentă cu premiul acordat în mod obișnuit de statul ucrainean pentru o medalie olimpică de aur. Rinat Ahmetov i-a dat o sumă uriașă lui Vladislav Heraskevych Potrivit comunicatului emis de fundația lui Ahmetov, banii vor fi virați către organizația caritabilă a sportivului, cu scopul de a-i asigura resursele necesare pentru continuarea carierei. „Lui Vladislav Heraskevych i s-a refuzat șansa de a lupta pentru victorie la Jocuri, dar se întoarce în Ucraina ca un adevărat învingător. Respectul și mândria pe care le-a câștigat sunt cea mai mare recompensă. Vreau să aibă energia și resursele necesare pentru a-și continua cariera sportivă și lupta pentru adevăr, libertate și memoria celor care și-au dat viața pentru Ucraina”, a transmis Ahmetov. Heraskevych a fost descalificat după ce a refuzat să renunțe la casca personalizată pe care erau imprimate chipurile a peste 20 de sportivi și antrenori ucraineni decedați în războiul cu Rusia, conflict început la scurt timp după Jocurile Olimpice de la Beijing 2022. Comitetul Olimpic Internațional i-ar fi solicitat să folosească un echipament neutru, fără mesaje sau simboluri. În vârstă de 27 de ani, Heraskevych este unul dintre cei mai cunoscuți sportivi ai Ucrainei. Fundația lui Ahmetov a precizat că sprijinul financiar are rolul de a-i permite să continue pregătirea, alături de antrenorii săi, și să reprezinte Ucraina la competițiile internaționale viitoare. Rinat Ahmetov, proprietarul clubului Șahtior Donețk, este considerat cel mai bogat om din Ucraina, cu o avere estimată la aproape 8 miliarde de dolari. Vladyslav Heraskevych, dezamăgit de decizie Sportivul s-a declarat dezamăgit de decizia comisiei de la JO de Iarnă de la Cortina. „CIO a interzis utilizarea căștii mele la sesiunile de antrenament și competiții oficiale. O decizie care pur și simplu îmi frânge inima. Sentimentul este că CIO îi trădează pe acei sportivi care au făcut parte din mișcarea olimpică, nepermițându-le să fie onorați pe arena sportivă unde acești sportivi nu vor mai putea păși niciodată. În ciuda precedentelor din prezent și din trecut, când CIO a permis astfel de onoruri, de data aceasta a decis să stabilească reguli speciale pentru Ucraina. Pregătim o cerere oficială către CIO și vom lupta pentru dreptul de a concura purtând această cască”, a transmis Vladyslav Herskevych, prin intermediul unei postări pe care a făcut-o pe contul personal de Instagram.
România introduce bugetarea verde. Cum va verifica statul dacă banii publici ajută sau afectează mediul
România a adoptat acest mecanism în contextul angajamentelor europene privind combaterea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a banilor publici. Reforma face parte din Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind prevăzută la Jalonul 123, care obligă statul să creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare să fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului. Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să bifeze un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de finanțe. În urma ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost analizate și avizate cu unanimitate de voturi ultimele completări transmise de șapte instituții-cheie, printre care: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Ministerul Energiei; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Sănătății; Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului. Raportul evidențiază proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, printre care: programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic; reabilitarea energetică a clădirilor publice (sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar; programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole. În centrul acestei raportări se află investițiile în programele de digitalizare a administrației fiscale. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost validate ca măsuri verzi/favorabile. Acestea reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic și optimizează fluxurile financiare la nivel național. În schimb, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”. Autoritățile spun că acestea ajută populația, dar nu au legătură directă cu schimbările climatice. Bugetarea verde nu aduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Rolul ei este mai ales administrativ: să arate Uniunii Europene că banii publici sunt cheltuiți transparent și în acord cu obiectivele climatice pe termen lung. Ce înseamnă concret bugetarea verde Bugetarea verde nu reprezintă un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să arate ce efect au proiectele finanțate asupra mediului, potrivit minsterului de finanțe. Cheltuielile vor primi etichete în funcție de impact: cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului; cheltuieli maro, cu efect negativ; cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative; cheltuieli neutre; cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi stabilit. Evaluarea se face după șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității. Cum se aplică sistemul Procesul va fi introdus inițial într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestionează și vor transmite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor. Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind modul în care sunt cheltuiți banii publici din perspectiva impactului asupra mediului. Reglementarea este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024. De ce este importantă reforma și ce efecte ar putea avea Introducerea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană cere statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu afectează obiectivele climatice și respectă principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul. Prin acest sistem, autoritățile încearcă să urmărească mai clar dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice. Pe termen lung, avantajul major este transparența: Comisia Europeană poate urmări mai ușor unde merg banii. Riscul este birocratizarea excesivă și transformarea procesului într-un exercițiu de raportare, fără schimbări reale în prioritățile bugetare. Totuși, faptul că toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil poate însemna că, fie politicile chiar sunt aliniate climatic, fie metodologia este încă permisivă în faza pilot. În alte state UE, primele exerciții de green budgeting au scos la iveală multe cheltuieli negative pentru mediu. Bugetarea verde poate duce în timp la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde” în detrimentul unor investiții necesare economic, dar greu de încadrat climatic, de pildă autostrăzile sau industria grea ar putea deveni mai greu de finanțat.
Americanii au văzut reacția Juliei Sauter după rezultatul de la Jocurile Olimpice și au comentat imediat: A explodat!
Americanii au văzut reacția pe care Julia Sauter a avut-o după rezultatul de la Jocurile Olimpice de iarnă 2026, care se desfășoară în Italia, la Milano-Cortina, și au comentat imediat. Reamintim că sportiva în vârstă de 28 de ani s-a clasat pe locul 17 după programul liber, în concursul individual feminin de patinaj artistic. Ce scriu americanii despre reacția Juliei Sauter Julia Sauter, debutantă la Jocurile Olimpice, ocupa poziția a 16-a a clasamentului după programul scurt și a încheiat pe locul 17, cu 190,93 puncte (63,13 + 127,80). Aceasta a avut o evoluţie ireproşabilă pe bucăţi muzicale din That Home, Rain In Your Black Eyes, To build a home. Acest rezultat a bucurat-o extrem de mult pe sportiva în vârstă de 28 de ani, care nu s-a ferit și și-a manifestat liber sentimentele. Americanii au fost impresionați când au văzut fericirea pe care a trăit-o Julia Sauter și au reacționat imediat, vorbind despre cum „a explodat” de bucurie sportiva în vârstă de 28 de ani. „Jocurile Olimpice de iarnă: O reacție de savurat! Iată ce înseamnă Jocurile Olimpice, în timp ce Julia Sauter, din România, a explodat după ce a obținut cel mai bun scor din cariera sa la patinaj artistic”, au scris americanii, imediat după ce au văzut reacție Juliei Sauter. Julia Sauter are în palmares și cinci participări la Campionatele Mondiale (n.r. cel mai bun rezultat a fost locul 18, în 2022), dar și un loc șapte la Europenele din 2025. Are de gând să își încheie cariera în viitorul apropiat Julia Sauter are de gând să mai activeze în patinaj pentru maximum doi ani de zile. Sportiva consideră că sportul pe care îl practică nu îi poate aduce prea multe satisfacții din punct de vedere financiar și a dat de înțeles că își dorește să se concentreze și pe alte lucruri. „(n.r. Întrebată pentru ce perioadă ar mai dori să concureze) Nu știu încă, poate încă un an, maximum doi. Chiar nu știu, trebuie să văd cum mă simt. Vreau să mă simt împlinită. Din păcate, acesta nu este un sport în care poți deveni bogat. Și la un moment dat trebuie să înfrunți realitatea. Vrei să-ți întemeiezi o familie, vrei o casă, vrei anumite lucruri în viață – și nu mai ești tânăr”, a spus Julia Sauter pentru Golden Skate.
Criza apei din Argeș. Bacteria Clostridium perfringens, depistată din nou. Gorghiu acuză blocaj politic
Alina Gorghiu a anunțat vineri, într-o postare pe Facebook, faptul că bacteria Clostridium perfringens este prezentă, din nou, atât la stația de tratare Cerbureni, cât și în rețeaua de apă din Curtea de Argeș. Prin urmare, problema apei nu a fost rezolvată, iar populația rămâne expusă unui risc sanitar major. „Noile buletine de analiză DSP Argeș confirmă prezența bacteriei Clostridium perfringens inclusiv la ieșirea din stația de tratare și în rețeaua de distribuție. Asta înseamnă că sursa problemei nu a fost eliminată, iar aproape 50.000 de argeșeni sunt în continuare expuși unui risc real pentru sănătate”, a transmis Gorghiu. Potrivit acesteia, în contextul în care municipiul are un excedent bugetar de peste 30 de milioane de lei, fondurile ar fi trebuit direcționate către lucrări urgente la stația de tratare și la rețeaua de apă. „În același timp, Primăria Curtea de Argeș are un excedent de peste 30 de milioane de lei. Bani care puteau și trebuiau alocați pentru reparațiile urgente la stația de tratare și la rețeaua de apă”, a afirmat Alina Gorghiu. Alina Gorghiu acuză blocaj politic în alocarea fondurilor pentru finanțarea lucrărilor necesare Gorghiu a criticat absența consilierilor locali PSD și USR de la o ședință a Consiliului Local, unde pe ordinea de zi s-ar fi aflat alocarea excedentului bugetar către operatorul de apă Aquaterm pentru finanțarea lucrărilor necesare. „Mai grav, consilierii PSD și USR au refuzat să se prezinte la ședința Consiliului Local Curtea de Argeș, împiedicând formarea cvorumului, deși principalul punct pe ordinea de zi era exact alocarea excedentului bugetar către compania de apă Aquaterm, pentru finanțarea lucrărilor necesare. Proiectul a fost inițiat de consilierii liberali tocmai pentru a accelera rezolvarea acestei crize. Absența deliberată de la această ședință înseamnă blocarea unei soluții concrete, în timp ce aproape 50.000 de oameni rămân fără apă potabilă”, se mai arată în mesajul deputatei PNL. „Primarul are obligația să asigure finanțarea din bugetul local. Consilierii au obligația să fie prezenți și să voteze soluțiile”, a conchis Gorghiu. Vineri, DSP Argeș informează că ultimul buletin de analiză arată „prezența Clostridium perfringens la ieșire stația de tratare Cerbureni și într-o singură probă din rețeaua de distribuție — unitate de învățământ”. În aceste condiții, DSP Argeș anunță că „apa nu este destinată consumului uman și poate fi utilizată doar în scop menajer”.
Întâlnim Ucraina în finală, după ce am eliminat Cehia și Marea Britanie la tenis! Performanță meritorie
Echipa feminină U14 a României are un parcurs excelent la Campionatul European Indoor/Winter Cup din Cehia, confirmând valoarea și potențialul acestei generații. Formată din Bulai Eva, Dicu Natalia și Dragomir Natalia, sub coordonarea căpitanului Radu Popescu, echipa a demonstrat echilibru, maturitate și spirit de luptă pe tot parcursul competiției. În sferturile de finală, România a învins Cehia cu scorul de 3-0, într-un meci gestionat atent, cu multă concentrare și disciplină tactică. Semifinala împotriva Marii Britanii, favorita numărul 1, a fost una echilibrată și intensă. Fetele noastre au reușit vineri o victorie muncită, 2-1. Iată rezultatele înregistrate, ceea ce a arătat că jucătoarele noastre pot face față presiunii și pot rămâne unite în momentele decisive. Dicu Natalia – April Sackflame 6-7 6-0 2-6 Bulai Eva – Dasha Jones 6-2 6-2 Bulai E/Dicu N. – Chen G/April S. 6-3 5-7 10-8 Urmează finala împotriva Ucrainei, favorita numărul 2 a competiției, un nou test important pentru echipa României în lupta pentru medalia de aur. „Va fi un meci dificil, în care seriozitatea, concentrarea și spiritul de echipă vor conta la fel de mult ca valoarea individuală. Indiferent de deznodământ, parcursul de până acum reprezintă o performanță meritorie și o experiență valoroasă pentru aceste tinere jucătoare”, a declarat pentru Pro Sport George Ady Avram, antrenor federal la FR de Tenis. Foto: Instagram /burakgolgephotography Cristian și Ruse, adio Dubai Perechea Jaqueline Cristian / Gabriela Ruse a fost eliminată, vineri, în semifinalele probei de dublu din cadrul turneului de categorie WTA 1000 de la Dubai. Cristian şi Ruse au fost învinse de echipa Laura Siegemund / Vera Zvonareva (Germania/Rusia), scor 6-3, 7-6 (6), în 119 de minute. Cristian și Ruse au avut 5-3 în setul al doilea, dar au fost egalate și s-a ajuns în tiebreak, unde au condus cu 6-4, dar au ratat două mingi de set, pierzând ultimele patru puncte ale partidei în fața experimentatelor adversare. Siegemund și Zvonareva au împreună 78 de ani (Siegemund – 37 ani, Zvonareva – 41 ani). Cele două românce s-au ales cu un cec de 60.000 de dolari și 390 de puncte WTA la dublu. Alte știri din tenis Echipa masculină U12 a României a încheiat pe locul 4 ediția 2026 a competiției 12 & Under Winter Cups by Dunlop, campionatul european de tenis pe echipe în sală, desfășurat la Sunderland (Marea Britanie). Gabriel Adrian Boitan a câștigat turneul M25 din Antalya (Turcia), inclus în circuitul ITF, după ce l-a învins în finală pe M. Alcala Guri, din Spania, scor 6-4, 7-6. România va întâlni Indonezia, în Grupa II Mondială, în deplasare, în Cupa Davis Cup. La sediul Federației Internaționale de Tenis de la Londra, a avut loctragerea la sorți pentru întâlnirile din Grupele Mondiale I și II din Cupa Davis, în urma căreia echipa României, cap de serie 6 al acestei faze și revenită în Grupa Mondială II, va înfrunta în deplasare selecționata Indoneziei, în weekend-ul 18-20 septembrie.
Romprest acuză Primăria Sectorului 1 de denunțare unilaterală a contractului de salubrizare
Contractul, care ar fi trebuit să ajungă la termen în 30 iunie 2033, va fi reziliat mai devreme, în data de 30 iunie a acestui an, potrivit horărârii aprobate joi, de Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1, citată de Gândul. „Nu vorbim despre o simplă formalitate administrativă pe care Consiliul trebuia să o îndeplinească. Vorbim despre un risc de peste un miliard de lei pentru bugetul Sectorului 1. Hotărârea adoptată de către Consiliul local in data de 19.02.2026 echivalează cu o denunțare unilaterală a contractului”, potrivit unor surse din compania Romprest. Sursele acuză că prin hotărârea adoptată, Consiliul Local al Sectorului 1 „s-a substituit instanței fără a avea un raport juridic complet care să avizeze favorabil proiectul”. Potrivit surselor citate, pe rolul Tribunalului București există un proces pentru constatarea duratei contractului, iar Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), a arătat că nu există dovada îndeplinirii condițiilor pentru încetarea la data de 30 iunie 2026. „O decizie luată înainte de clarificarea instanței poate însemna despăgubiri uriașe plătite din banii cetățenilor. Cerem doar respectarea cadrului legal și protejarea bugetului local. Prudența nu este slăbiciune, este responsabilitate”, potrivit surselor din compania Romprest. Pe de altă parte, ANRSC precizează că nu are atribuții să constate îndeplinirea măsurilor din deciziile Consiliului Concurenței, precizează că Primăria Sectorului 1 are rolul de a lua decizia privind modificarea duratei contractului, cu respectarea legislației contractuale aplicate. Ce spune viceprimarul? Viceprimarul Sectorului 1, Iulian Hatmanu, a declarat, pentru Gândul, că nu este vorba despre o „denunțare unilaterală”, dar și că i-a notificat pe reprezentanții Romprest prin documente că termenul contractului a fost redus de Curtea de Apel București. „Noi le-am răspuns prin documentele atașate la hotărârea votată ieri în Consiliul Local, în care am arătat că acest contract a fost redus de Curtea de Apel București, în anul 2014, și s-a redus contractul cu 7 ani. Dacă ei făceau o stație de sortare, atunci mai primeau grație încă 4 ani. Nu au făcut. Contractul inițial este redus cu 7 ani și ajunge la termen pe 30.06.2026. Nu vorbim nici de o denunțare, nici de repercusiuni, nu vorbim de de nimic. Este un contract care ajunge la termen”, a declarat Iulian Hatmanu. Pe de altă parte, sursele din compania Romprest acuză Consiliul Local al Sectorului 1 de tergiversarea nelegală a plății datoriilor scadente. „În cursul anului 2025, Consiliul a înființat comisii mixte pentru «gestionarea» unor titluri executorii definitive, ignorând astfel hotărârile judecătorești definitive și obligatorii și tergiversând nelegal plata datoriilor scadente”, arată sursele din compania Romprest. Reamintim că Primăria Sectorului 1 a pierdut, în vara anului 2025 procesul cu firma de salubrizare inițiat pentru neplata facturilor în anii 2021-2022, perioadă în care Clotilde Armand era primar. Atunci, instanța a hotărât că reprezentanții Consiliului Local al Sectorului 1 trebuie să achite suma de 79 de milioane de lei, valoarea facturilor, la care se adaugă suma de 100 de milioane de lei, penalități.