Deputat PNL: 60% din PIB nu e statistică, ci un avertisment pentru viitorul României

România a depășit pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică, susține deputatul PNL, Gigel Știrbu, într-o postare pe social media. În opinia sa, această valoare nu reprezintă doar o cifră contabilă, ci un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea financiară a statului. Pragul de 60% din PIB: ce semnifică pentru economie Potrivit acestuia, în cei doi ani de mandat ai guvernului condus de Marcel Ciolacu, ritmul împrumuturilor ar fi crescut accelerat, atingând niveluri fără precedent în istoria recentă. El subliniază că această evoluție s-ar fi produs în absența unei crize majore comparabile cu pandemia sau cu colapsul financiar din 2008. În postare, Știrbu explică ce ar însemna depășirea pragului de 60% din PIB: dobânzi mai mari plătite din bugetul public, resurse mai puține pentru investiții, presiuni viitoare asupra taxelor și impozitelor și o capacitate redusă de reacție în eventualitatea unei crize economice. Ritmul împrumuturilor, sub semnul întrebării Deputatul precizează că împrumuturile nu sunt, în sine, problematice, însă atrage atenția asupra ritmului și destinației fondurilor. El pune sub semnul întrebării dacă banii au fost utilizați pentru dezvoltare accelerată, reforme structurale sau creșterea competitivității economiei, susținând că realitatea indică un deficit bugetar ridicat, cheltuieli în creștere și reforme amânate. Știrbu invocă și un grafic publicat de Europa Liberă România, despre care afirmă că ar arăta un salt abrupt al datoriei în actuala perioadă de guvernare. Posibile implicații europene și apel la disciplină fiscală În final, acesta avertizează că depășirea pragului de 60% din PIB ar putea aduce România mai aproape de constrângeri bugetare europene și ar reduce marja de decizie a statului. El susține că România are nevoie de disciplină fiscală, reforme și investiții pe termen lung, nu de politici concentrate pe ciclul electoral. Mesajul său subliniază necesitatea unui echilibru între nevoile imediate și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Potrivit acestuia, deciziile economice actuale vor influența direct stabilitatea viitoare a României. „60% din PIB nu este doar o statistică. avertismentul că timpul deciziilor ușoare s-a încheiat. Viitorul României nu trebuie ipotecat pentru câștig politic temporar”, concluzionează deputatul în mesajul său.
Secretul de un milion de euro. De ce și-a desfăcut fermoarul echipamentului în timpul Jocurilor Olimpice

Jutta Leerdam (27 de ani, Țările de Jos) are un secret de un milion de euro care se află în spatele gestului său de a-și desface echipamentul la finalul cursei de patinaj viteză de 1.000 de euro, cursă pe care a câștigat-o. Cu toate obiectivele ațintite asupra sa, proaspăta campioană olimpică a dezvăluit dintr-o simplă mișcare bustiera pe care o purta și care este al unui alt producător de echipamente sportive decât partenerul tehnic al lotului olimpic. Acest gest i-ar putea umple contul cu cel puțin un milion de euro, susține Fredereique de Laat, expert în marketing sportiv, citat de Daily Mail. Imaginea patinatoarei Jutta Leerdam, la finalul cursei patinaj viteză de 1.000 de metri, câștigată cu timpul de un minut, 12 secunde și 31 de sutimi (un record olimpic), când și-a desfăcut echipamentul ascunde un secret de un milion de euro. Asta pentru că prin gestul său, când toate obiectivele erau asupra sa, a dezvăluit bustiera unui alt producător de echipamente sportive, Nike, care este sponsorul său de lungă lungă durată. Imaginea sa s-a viralizat, asta pentru că a fost distribuită chiar de către gigantul american pe contul de Instagram, unde are aproape 300 de milioane de urmăritori. „Când ești atât de rapid, nu ceri voie. Jutta Leerdam doboară recordul olimpic la patinaj viteză 1.000 m și câștigă primul ei aur”, au scris cei de la Nike, iar reacția campioanei nu s-a lăsat așteptată, aceasta a comentat cu mai multe emoticoane. „Având în vedere că este vorba de Nike, mă aștept să apară o sumă de peste un milion de euro”, a afirmat de Laat, expertul în marketing sportiv. A luat medalie la JO Milano Cortina 2026 și i-a lăsat pe toți mască la interviu. Ce a putut spune Comentator sportiv, critix la adresa Juttei Leerdam: „Nu era nevoie să facă asta” Gestul său de a-și desface fermoarul de la echipamentul nu a fost privit bine de toată lumea, existând și voci critice la adresa proaspetei campioane olimpice. „Nu are niciun pic de modestie. Trăiește deja ca un milionar, cu avioane private și tot ce trebuie. Nu era nevoie să facă asta. Comportamentul său este oribil. Dacă aș fi antrenorul ei, nu aș tolera asta. Încetul cu încetul, toată Olanda începe să se sature de atitudinea ei”, a declarat Joohan Derkens (77 de ani), fost fotbalist și comentator sportiv, citat de Gazzetta dello Sport. Jutta Leerdam, partenera influencerului Jake Paul, are pe contul său de Instagram peste 6,3 milioane de urmăritori, iar potrivit publicație Quote, câștigurile sale din postările sponsorizate sunt destul de consistente, de aproximativ 62.000 de euro per postare, cum este în cazul producătorului de echipamente sportive. Pe lângă Nike, Leerdam promovează și o linie de cosmetice. „Rezistent la apă, chiar și când este vorba de lacrimi de bucurie”, este parte din reclama celor de la Hema.
Judecătorii se plâng de numărul mare de dosare aflate pe rol: nivel fără precedent

Conform metodologiei CEPEJ, media europeană a dosarelor nou-intrate se calculează la 100 de locuitori, medie ce include toate materiile și toate gradele de jurisdicție, iar media europeană a numărului de judecători se calculează la 100.000 de locuitori. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în materie civilă şi comercială, care reprezintă aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanţelor, România a raportat în anul 2024 un număr de 769.823 cauze aflate în curs de soluționare (pending) în primă instanţă, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicând o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze. Numărul de cauze aflate pe rol, raportat la numărul de locuitori, depășește în 2024 dublul mediei europene Raportat la numărul de locuitori, cifrele indică în România un coeficient de 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori, depășind dublul mediei europene, care a fost de 1,75 cauze la 100 de locuitori. Coeficientul din 2024 este în creștere față de anul 2023, când a fost de 2,95 cauze la o medie europeană de 1,56 cauze. Numărul de cauze nou-intrate în România în 2024 este de patru ori mai mare decât media europeană, arată CSM. Astfel, numărul de dosare nou-intrate în primă instanţă în aceleaşi materii, România a raportat un volum de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze. Astfel, în primă instanţă, în materie civilă şi comercială, totalul cumulează 2.372.512 dosare nou intrate şi în curs de soluţionare la nivelul anului 2024. România, țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate la prima instanță, urmată de Belgia „Din aceste motive, România este în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană, care a fost de 2,20. Următoarea țară în această listă este Belgia, cu 5,79 cauze litigioase civile și comerciale la 100 de locuitori, urmate de Spania și Republica Cehă, cu un număr de 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori. Restul țărilor respondente au raportat cifre mult mai mici, cuprinse între 0,70 și 2,79 dosare nou-intrate la 100 de locuitori. Cifrele indică o creștere față de anul 2023, când pentru România s-au raportat 1.495.992 cauze cu o medie europeană de 407.371 și un coeficient de 7,85, față de media europeană, care a fost de 2,18. Datele plasează România pe primul loc în rândul țărilor respondente cât privește evoluția dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024”, potrivit CSM. CSM precizează că există doi factori care afectează semnificativ volumul de activitate la nivelul instanțelor: un număr cvadruplu față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024). Rată de soluționare peste media europeană În pofida acestui volum de activitate care s-a dublat la nivel intern pe parcursul ultimilor 10 ani și a ajuns de patru ori mai mare față de media europeană, sistemul judiciar din România a reușit să mențină în 2024 o rată de soluționare a cauzelor în primă instanță peste media europeană și în creștere față de anul 2023 (când a fost la 86,2%). Astfel, rata de soluționare a fost de 99,2% față de media la nivel european care a fost de 97,8 %. Totodată, durata medie de soluționare a unei cauze este mult mai mică în România decât media europeană. De altfel, în ciuda unui număr cvadruplu de cauze nou intrate față de media europeană, durata medie de soluționare a cauzelor în primă instanță (timpul mediu necesar pentru soluționarea unei cauze de la momentul înregistrării până la pronunțarea unei hotărâri) în România a fost de 180 zile, față de media la nivel european (average), care a fost de 307 zile. „Volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost absorbit de sistemul judiciar prin cvadruplarea efortului uman, și nu prin majorarea duratei de soluționare a cauzelor sau prin diminuarea ratei de soluționare față de media europeană, iar acest volum a fost gestionat în condiţiile unui deficit constant de judecători de până la 15%. Orice sistem judiciar performant își dimensionează volumul de activitate în funcție de resursele disponibile, neputând prelua un număr nelimitat de cauze, indiferent de context. Puterea judecătorească are datoria de a atrage atenția asupra pericolului degradării actului de justiție și a nevoii de a îmbunătăți modul de funcționare a acestui serviciu public”, mai arată CSM.
S-a lăsat liniştea printre arabi când Sorana Cîrstea şi-a făcut apariția la petrecerea jucătoarelor de la Dubai

Sorana Cîrstea a atras toate privirile la petrecerea oficială organizată pentru jucătoarele participante la turneul WTA 1000 de la Dubai. Îmbrăcată într-o rochie elegantă, românca a fost una dintre cele mai remarcate prezențe ale serii. Sorana Cîrstea a atras toate privirile Evenimentul, devenit deja tradiție la competițiile importante din circuit, a adunat nume importante din tenisul mondial feminin. În momentul în care Sorana și-a făcut apariția, reacțiile din sală nu au întârziat. Apariția vine într-un moment bun pentru jucătoarea din România. Sorana Cîrstea s-a calificat în optimile de finală ale turneului de la Dubai după o victorie clară în fața cehoaicei Linda Noskova, scor 6-1, 6-4, într-un meci care a durat puțin peste o oră. Românca a controlat primul set fără emoții, reușind două break-uri rapide și închizând setul. În setul secund a avut un început mai complicat, însa a reușit să îl câștige. În optimile competiției, Sorana o va întâlni pe câștigătoarea duelului dintre Alexandra Eala și Jasmine Paolini. Turneul de la Dubai aduce vești bune și pentru Jaqueline Cristian, care s-a calificat la rândul ei în optimi, profitând de abandonul adversarei din turul secund. Pentru un loc în sferturi, aceasta o va înfrunta pe Mirra Andreeva. Sume importante pentru Sorana obținute la acest turneu După victoria de ieri, pe care a obținut-o în fața Aliaksandrei Sasnovich, scor 6-3, 7-6 (6) românca a încasat 49.250 de dolari, precum și 120 de puncte WTA. Acum, suma este similară și după victoria cu Linda Noskova. „Sunt foarte fericită cu această victorie! Am avut o adversară foarte puternică, ce a jucat cam agresiv în partea a doua a meciului, dar mă bucur că am reușit să câștig în doar două seturi. Mă bucur să vin aici, după ce am fost în stare să cuceresc titlul la Transylvania Open, în fața propriilor suporteri. A fost o mare provocare să reușesc acest lucru. E special pentru mine să joc aici la Dubai. Între turnee, vin foarte des aici să mă antrenez. E ca a doua mea casă. Sper să merg cât mai departe în această competiție”, a declarat Sorana Cîrstea, în interviul de pe teren.
Ilie Bolojan, despre impozitele către primării: Suntem o țară rămasă în urmă, avem nevoie de multe îmbunătățiri în România

Așadar, primăriile vor fi încurajate să se bazeze mai mult pe veniturile proprii, în timp ce sprijinul de la centru va deveni tot mai legat de performanța administrativă și de gradul de colectare a taxelor. Premierul a explicat că România se află printre țările unde impozitele colectate local acoperă doar o parte limitată din cheltuielile administrației, aproximativ un sfert din fondul de salarii al primăriilor fiind susținut din veniturile proprii. Restul a fost acoperit prin transferuri de la bugetul central, un mecanism care, în opinia sa, nu mai poate fi menținut pe termen lung. Afirmația privind faptul că România este „o țară rămasă în urmă” a fost legată direct de nevoia accelerării investițiilor publice. Aproape jumătate dintre investițiile realizate la nivel național sunt derulate prin autoritățile locale, tocmai pentru a recupera întârzierile în infrastructură și dezvoltare. „Aici, taxele sunt următoarele. România este una dintre țările în care, din veniturile pe care le plătesc cetățenii, din impozitele plătite către primării, era acoperit anul trecut aproximativ un sfert din totalul fondului de salarii încasat de angajații din primării. În ceea ce privește sumele transferate către autoritățile locale, suntem una dintre țările care transferă cele mai multe fonduri, iar aproape jumătate din volumul de investiții din România se realizează prin autoritățile locale. Este adevărat că trebuia făcut un volum mai mare decât în alte țări, pentru că suntem o țară rămasă în urmă și sunt multe lucruri care au nevoie de îmbunătățiri în România, dar țara noastră nu mai are atât de multe resurse pentru a continua aceste transferuri la același nivel. Executivul pregătește extinderea competențelor administrației locale În același timp, Executivul pregătește extinderea competențelor administrației locale, de la urbanism și disciplina construcțiilor până la politici de dezvoltare și colectarea taxelor. În schimb, finanțarea de la bugetul de stat va deveni proporțională cu gradul de încasare a impozitelor locale”, a declarat Bolojan. De asemenea, acesta a reiterat că guvernul susține că proiectele deja începute vor continua, inclusiv cele din programul Anghel Saligny, pentru a evita degradarea investițiilor și pierderea fondurilor deja alocate. „În condiții normale, în lunile următoare, după ce primăriile își vor reașeza cheltuielile, prin acest pachet de legi li se întăresc competențele administrației publice locale destul de mult: de la disciplina construcțiilor și urbanism, la încasări de taxe și impozite, politici de dezvoltare, descentralizarea unor competențe către autoritățile locale și transferul unor active de la bugetul de stat, care le vor permite să facă administrație și să devină factori reali de dezvoltare. Dar acest lucru atrage și mai multă responsabilitate. Vor trebui să se bazeze mai mult pe banii pe care îi încasează din impozitele locale, iar sumele de transfer de la bugetul de stat pentru funcționarea primăriilor vor fi acordate direct proporțional cu gradul de încasare a impozitelor. În același timp, din încasările suplimentare și din economiile realizate la bugetul de stat, va trebui ca în anii următori să continuăm finanțarea lucrărilor din programul Anghel Saligny, astfel încât acestea să fie finalizate. Sunt contracte mari încheiate în acești ani și investițiile trebuie eșalonate, dar mai ales finalizate și valorificate în interesul comunităților. Dacă investițiile nu sunt terminate la timp, ele se degradează”, a afirmat premierul.
Sorana Cîrstea, calificare en-fanfare în turul 3 la Dubai! Câți bani a câștigat românca

Sorana Cîrstea nu a avut prea mari probleme în fața cehoaicei Linda Noskova, pe care a învins-o în două seturi, 6-1, 6-4, și s-a calificat în optimile de finală ale turneului WTA 1.000 de la Dubai. Sportiva în vârstă de 35 de ani a reușit să se impună într-o partidă care a durat doar o oră și zece minute și și-a asigurat o sumă importantă de bani datorită acestei victorii. Sorana Cîrstea s-a calificat în optimile turneului de la Dubai Sorana Cîrstea este într-o formă de zile mari și a reușit să se califice, marți, 17 februarie 2026, în optimile de finală ale turneului WTA 1.000 de la Dubai, care este dotat cu premii totale în valoare de 4.088.211 dolari. Sportiva în vârstă de 35 de ani a învins-o fără prea mari probleme pe cehoaica Linda Noskova, a zecea favorită a turneului, în două seturi, cu 6-1, 64. În acest meci, Sorana Cîrstea, autoare a nouă ași, a reușit să își ia revanșa în fața Lindei Noskova, sportivă în vârstă de 21 de ani, care ocupă locul 14 WTA. Jucătoarea din Cehia a învins-o pe româncă, în 2014, cu 6-4, 4-6, 6-4, în turul al doilea la Brisbane. Românca, locul 32 în clasamentul WTA, a obținut victoria după numai o oră și zece minute de joc. Acest succes i-a asigurat Soranei Cîrstea un cec în valoare de 49.250 de dolari, dar şi 120 de puncte WTA. În optimile de finală, Sorana Cîrstea va da piept cu învingătoarea dintre italianca Jasmine Paolini (n.r. a șasea favorită a turneului) și filipineza Alexandra Eala. Cum s-au descurcat Jaqueline Cristian și Gabriela Ruse La dublu, Jaqueline Cristian și Gabriela Ruse au reușit să facă un meci bun cu rusoaicele Alexandra Panova/Diana Snaider și s-au impus cu 6-7 (8/10), 6-3, 10-7, reușind să se califice în sferturile de finală. Partida a durat o oră și 47 de minute. Pentru această performanță, cele două sportive și-au asigurat un cec în valoare de 30.400 de dolari, dar și 215 puncte WTA la dublu.
Prefectul Capitalei, pe fondul Codului roșu: Toate instituțiile sunt mobilizate și își fac treaba

„Utilajele au fost în teren și cei de la ISU verifică absolut tot orașul. Sunt mobilizați. Evident că lucrurile nu sunt roz, cum ne-am așteptat să fie, dar ninge destul de tare”, a anunțat Nistor, miercuri, la Digi24. În același timp, Andrei Nistor a atras atenția asupra faptului că planurile de deszăpezire ar trebui reevaluate, deoarece multe dintre ele au fost concepute în urmă cu 10–15 ani și nu mai corespund realităților actuale. „Toate aceste planuri de deszăpezire ar trebui reverificate ulterior, pentru că ele sunt gândite acum 10-15 ani și nu mai sunt de actualitate, dar toate forțele, toate instituțiile sunt mobilizate și își fac treaba”, a spus prefectul. „Există suficiente stocuri și utilaje, însă este Cod Roșu și a nins foarte mult. În câteva ore, acest cod roșu se va opri și sperăm ca situația să se îmbunătățească”, a mai adăugat oficialul. Prefectul a făcut un apel către cetățeni să evite deplasările neesențiale, să își lase autoturismele acasă: „Pe cât posibil să-și lase mașinile acasă, să folosească transportul în comun. Iar pentru cei care merg pe jos, evident să fie extraordinar de atenți, pentru că poate fi foarte alunecos pe jos, pot cădea și pot apărea tot felul de probleme, care evident generează în lanț alte probleme, pentru că se intervine mai greu decât în mod normal. Atenție maximă!”. Până la ora 08:20, capitala se afla sub incidența unui Cod roșu de ninsoare. Stratul de zăpadă ar putea depăși 50 de centimetri.
ULUITOR! Au scos carnea din meniul jucătorilor la turneul ATP din Mexic de teama dopajului

O decizie rar întâlnită în circuitul masculin a fost luată înaintea ediției din 2026 a turneului ATP 500 de la Acapulco. Organizatorii Mexican Open au anunțat că în restaurantul destinat jucătorilor nu va fi servită carne roșie, măsura fiind adoptată din motive de siguranță anti-doping. Măsură preventivă, după mai multe cazuri anterioare Competiția, programată în perioada 23-28 februarie, vine cu o modificare importantă în ceea ce privește meniul pus la dispoziția sportivilor. Potrivit unui document transmis jucătorilor, decizia este preventivă și urmărește reducerea riscului unor eventuale teste pozitive cauzate de carne contaminată. În ultimii ani, în tenis au existat situații în care sportivi au fost depistați pozitiv cu substanțe interzise, iar ulterior s-a stabilit că acestea proveneau din carne contaminată. În anumite regiuni din America Latină, utilizarea steroizilor sau a hormonilor de creștere în creșterea animalelor a generat îngrijorări în rândul autorităților anti-doping, dar și a sportivilor. Oficialii ATP au precizat că vor fi oferite alternative bogate în proteine, fără carne, iar jucătorii au primit recomandări privind modul de calcul al aportului proteic din alte surse alimentare. Măsura este descrisă ca fiind, însă temporară. Totuși, ar putea deveni un model pentru alte turnee desfășurate în zone considerate cu risc. Deși la ediția precedentă a turneului de la Acapulco nu au existat cazuri de dopaj, în 2025 mai mulți capi de serie au acuzat probleme medicale și s-au retras pe parcursul competiției. În paralel, în anii anteriori, mai mulți jucători din circuit au fost implicați în situații în care substanțe precum boldenona au fost depistate în urma consumului de carne contaminată, iar ulterior au fost scutiți de vină de tribunale independente. Printre numele importante confirmate la ediția din acest an se află Alexander Zverev, Lorenzo Musetti, Alex de Minaur și Ben Shelton. Campionul en-titre este cehul Tomas Machac. Regulă nouă impusă de ATP pentru a proteja sportivii de temperaturile extreme ATP a adoptat o măsură importantă, aplicată de aproape trei decenii și în circuitul feminin. De acum înainte, în meciurile de cel mult trei seturi disputate în turnee organizate în zone cu temperaturi ridicate, jucătorii vor putea beneficia de o pauză. Pe fondul creșterii numărului de competiții găzduite în regiuni extrem de călduroase și aride, tenismenii vor avea opțiunea de a solicita această pauză în condiții de temperatură severă. Noua regulă va intra în vigoare din sezonul următor în circuitul ATP, chiar dacă în tenisul feminin ea este aplicată de aproximativ 30 de ani.
Bolojan despre votul CCR în privința pensiilor: Este foarte probabil ca România să piardă bani

Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării. Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid. Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor: „Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul. „Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu” El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.” În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică: „Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta. Proiectul guvernului și decizia CCR Bolojan a susținut că proiectul legislativ privind pensiile magistraților a fost elaborat în conformitate cu deciziile anterioare ale CCR: „Acest proiect a fost pregătit de guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale (…) și din punctul nostru de vedere este constituțional.” Totuși, el a recunoscut că verdictul final aparține Curții: „În ceea ce privește ceea ce va decide Curtea, asta sigur rămâne de văzut. Eu sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie.” Riscul major: pierderea a 231 milioane euro Bolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase: „În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.” Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”
Influencerița a slăbit 20 de kilograme pentru a participa la Jocurile Olimpice și este una dintre cele mai frumoase sportive de la Milano

Participarea Marii Britanii la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026 vine și cu surprize. Adele Nicoll, în vârstă de 29 de ani, cunoscută anterior pentru performanțele sale în atletism, concurează în proba de bob, după o transformare fizică și profesională semnificativă în ultimii ani. Fostă campioană la aruncarea greutății Sportiva din Țara Galilor a fost de trei ori campioană națională la aruncarea greutății, disciplină în care a reprezentat și Țara Galilor la Jocurile Commonwealth-ului. Trecerea la bob a presupus nu doar adaptarea la un sport complet diferit, ci și o modificare majoră a fizicului. Pentru a corespunde cerințelor probei de monobob și ale echipajului de două persoane, Nicoll a slăbit aproximativ 20 de kilograme. În bob, explozia la start, stabilitatea în poziția de pilot și rezistența la forțele generate pe parcursul coborârii sunt esențiale. Schimbarea disciplinei a însemnat pentru sportivă reducerea masei corporale și creșterea accentului pe viteză, coordonare și control tehnic, după cum spune chiar ea. La Beijing 2022 a făcut parte din lot în calitate de rezervă în proba de două persoane. La Milano-Cortina, a debutat oficial la Jocurile Olimpice, concurând în monobob. A încheiat competiția pe locul 18. Deși bobul a devenit prioritar, Nicoll nu a exclus o eventuală revenire în atletism. Calendarul competițional îi permite, teoretic, o participare la Jocurile Commonwealth-ului în aruncarea greutății la câteva luni după Olimpiadă, în funcție de starea fizică și de prioritățile stabilite împreună cu staff-ul tehnic. Transformarea fizică a avut și un impact asupra imaginii publice a sportivei. Activă pe rețelele sociale, unde are aproape 60.000 de urmăritori, Nicoll postează periodic din procesul de pregătire, cu detalii despre antrenamente, recuperare și viața din cantonamentele olimpice. Unde au fost cazații sportivii În satul olimpic au fost instalate 377 de rulote, fiecare compartimentată în două camere. Spațiile de cazare sunt amenajate minimalist, fiind dotate cu paturi, duș și grup sanitar. „Este un mediu atât de plăcut, mă bucur să fiu aici, printre atâția alți sportivi. Locuim cu toții împreună, ne antrenăm împreună, mâncăm împreună. Suntem literalmente la poalele munților aici. E un fel de vis să te trezești dimineața și să vezi munții așa”, a spus Cory Thiesse, jucător de curling american.