Bolojan despre relația cu Nicușor Dan: Eu am sesizat susținerea președintelui
„Avem o relație instituțională corectă, colaborăm, ne întâlnim periodic și, cel puțin, pe toate problemele de politică externă sau de apărare, echipele noastre au lucrat convergent în așa fel încât să existe poziții unitare ale României în aceste domenii, având în vedere că anumite responsabilități, cel puțin în zona Comisia Europene, de exemplu, și a Consiliului European, sunt partajate între ministere, Guvern și domnul președinte”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, la Europa FM. Privind susținerea Guvernului de către președinte, premierul a spus: „Pe toate problemele de bază, eu am sesizat că domnul președinte a fost alături de inițiativele guvernamentale”, punctând că reformele asumate de Executiv nu țin de o culoare politică ci o necesitate pentru statul român. Acesta a exemplificat susținerea președintelui în reforma pensiilor magistraților. „Întâlnirea cu magistrații pe tema pensiilor speciale a avut loc la Cotroceni în prezența domnului președinte. Au organizat această mediere și atunci când a constatat că practic poziția guvernului a fost rațională, ați văzut că am fost aliniați”, susține Bolojan.
Decizia luată de Volodimir Zelenski în cazul sportivului ucrainean exclus de la Jocurile Olimpice de la Milano
Volodimir Zelenski (48 de ani), președintele Ucrainei, l-a decorat, joi, 12 februarie 2026, cu Ordinul Libertății pe sportivul Vladislav Heraskevici (27), care a fost exclus de la Jocurile Olimpice Milano Cortina. Practicant de scheleton, Heraskevici a fost descalificat de la prestigioasa competiție pentru că a ales să poarte o cască în onoarea colegilor săi uciși în războiul dintre Rusia și Ucraina. Vladislav Heraskevici, decorat cu Ordinul Libertății de Volodimir Zelenski! Ce mesaj nou a transmis președintele Ucrainei, după scandalul de la JO Milano Cortina Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026, programate în intervalul 6-22 februarie, continuă să stârnească o mulțime de controverse și implicit subiecte în presa internațională. Vladislav Heraskevici, reprezentant al Ucrainei la scheleton, se afla în Satul Olimpic și se pregătea să intre în concurs, însă pe ultima sută de metri, oficialii Jocurilor Olimpice au decis să îl excludă din competiție. Motivul? Heraskevici a refuzat să renunțe la casca sa personalizată, pe care se aflau imaginile mai multor colegi de-ai săi care și-au pierdut viața în războiul dintre Rusia și Ucraina. Heraskevici s-a ținut tare pe poziții și a acceptat excluderea de la Milano Cortina, după care a postat un mesaj scurt și la obiect pe platformele de socializare: „Ăsta e prețul demintății noastre”, a transmis practicantul de scheleton. Potrivit Sportal.blic.rs, gestul său a fost apreciat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care l-a decorat cu Ordinul Libertății: „Pentru servicii altruiste aduse poporului ucrainean, curaj civic și patriotism în promovarea idealurilor de libertate și valori democratice, dispun prin prezenta: acordarea Ordinului Libertății lui Vladislav Mihailovici Heraskevici – membru al echipei olimpice naționale a Ucrainei”, a transmis Volodimir Zelenski, conform sursei citate. Președintele Ucrainei a pus tunurile și pe Comitetul Internațional Olimpic Anterior declarației de mai sus, Volodimir Zelenski a reacționat furios pe platformele de socializare și i-a pus la zid pe cei din Comitetul Internațional Olimpic (CIO). „Sportul nu ar trebui să însemne amnezie, iar mişcarea olimpică ar trebui să ajute la încetarea războaielor, nu să le facă jocul agresorilor. Din păcate, decizia Comitetului Internaţional Olimpic de a-l descalifica pe atletul ucrainean Vladislav Heraskevich spune exact contrariul. Clar că nu mai e vorba de principiile olimpice, bazate pe corectitudine și sprijinul păcii. Îi mulțumesc sportivului nostru pentru poziția clară. Casca lui este despre onoare și amintire. E o amintire pentru întreaga lume față de agresiunea Rusiei și costul luptei pentru independență. Și, prin aceasta, nicio regulă nu a fost încălcată”, a scris președintele ucrainean, pe rețelele de socializare.
Să fiți salvatori, nu mercenari dialog între Bolojan și rezidenți, în 2018. Înregistrarea, redistribuită de Marcel Ciolacu
În mesajul care însoțește clipul, Ciolacu susține că datele economice ar fi fost „coafate” pentru a ascunde o situație dificilă. „Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând o creștere economică în recesiune, doar pentru a încerca să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan”, a scris acesta pe Facebook. Ciolacu vorbește de cifre cosmetizate Fostul premier PSD a vorbit despre „una dintre cele mai grosolane manipulări statistice” și despre „disperarea actualului premier”, invocând scăderea economiei din ultimul trimestru și diferența față de estimările analiștilor. Ciolacu mai spune că „românii nu mai pot fi păcăliți cu cifre” și că oamenii văd direct efectele economice în viața de zi cu zi, de la creșterea prețurilor până la dificultățile din spitale și școli. În aceeași postare, el susține că Bolojan „se laudă cu o creștere economică de 0,6% în 2025, deși nu are vreun merit direct” și leagă situația actuală de „modelul din ultimul deceniu”. Bolojan către rezidenți: Să fiți cu adevărat salvatori, nu mercenari Clipul arată o discuție purtată pe stradă, între primarul de atunci și mai mulți medici și rezidenți, în contextul nemulțumirilor legate de salarii, riscurile profesiei și presiunea din serviciile de urgență. O tânără rezidentă îi spune lui Bolojan: „Am rămas aici pur și simplu pentru echipa în care sunt, nu pentru bani. Sincer, banii nu au fost niciodată motivul. Îmi cer scuze că spun asta atât de direct. Suntem ca o familie, am crescut împreună, iar din cinci fete nu e una care să nu fi învățat ce înseamnă disciplina și regulile. Vreau să rămân aici, alături de ei”. Răspunsul lui Bolojan a fost: „Trebuie să duceți această treabă la capăt, să fiți cu adevărat salvatori, nu mercenari”. Nemulțumiri legate de salarii Discuția continuă cu intervenții din partea medicilor despre diferențele de salarizare și dificultatea de a convinge rezidenții să aleagă specializări mai solicitante. „Diferența față de un intern va fi de 2–3 milioane de lei. Cum îi spun la un rezident: hai la urgență și nu te du la interne? N-am cum. N-are niciun sens să încerc să-l conving. Eu pregătesc rezidenți…”, spune un medic. În 2018, discuțiile din sistemul medical erau puternic marcate de aplicarea noii legi a salarizării, iar medicii din Urgență semnalau că diferențele de venit față de alte specializări rămân mici în raport cu riscurile și volumul de muncă. Realitatea din SMURD Tânăra rezidentă descrie presiunea din sistem: „Să merg pe SMURD și să am accident în orice moment, să fac dispecerat și să fiu înjurată… De ce toate astea? Dar vreau să fie cinstit și să știu că am cu cine lucra, pentru că oamenii ăștia trag cu mine”. La remarca privind tensiunile și criticile din teren, Bolojan a replicat: „Dumneavoastră credeți că pe mine nu mă înjură nimeni?” Iar tânăra i-a răspuns: „Știu, dar pe noi ne înjură non-stop!” Bolojan, despre partea grea a meseriei Într-un alt moment al discuției, acesta a adăugat: „Aceste servicii în care lucrezi cu oamenii, cu administrația, sincer, nu îți aduc doar fericire. Dar astea sunt rolurile pe care ni le asumăm. Au și o parte bună, dar au și partea asta, din păcate.” Ciolacu invocă „modelul Bolojan” În postarea sa, Ciolacu susține că înregistrarea ar arăta „modelul Bolojan” din ultimul deceniu și că acesta ar fi aplicat „fără excepții” la nivel național, afirmând totodată că, în cazul celor „foarte bogați și multinaționalelor”, premierul ar găsi „mereu resurse de înțelegere și empatie”. Clipul readus în atenția publică surprinde însă o discuție despre condițiile din sistemul medical local, purtată într-un context tensionat legat de salarizare și riscurile profesiei, în perioada în care Bolojan era primar al Oradei.
Simona Halep, întâlnire la hotelul din Cluj cu fiul de milionar care are grijă de ea. Ce au pus la cale pentru imaginea campioanei
Simona Halep s-a întâlnit la un hotel celebru din Cluj cu fiul milionarului care are grijă de ea la tot pasul de ceva timp. Fostul lider mondial din ierarhia feminină a pus la cale cu Patrick Ciorcilă strategia de marketing și branding pentru imaginea campioanei din perioada următoare. Simona Halep, întâlnire la Cluj cu Patrick Ciorcilă, omul care are grijă non-stop de ea La nici o săptămână de când a fost prezentă la Transylvania Open de la Cluj, unde a îndeplinit funcția de ambasador onorific al turneului, Simona Halep s-a întâlnit la un hotel cunoscut din orașul din Ardeal cu băiatul milionarului care este tot timpul lângă ea în ultimii ani. Fosta mare tenismenă s-a întâlnit de data aceasta cu Patrick Ciorcilă pentru a pune la punct strategia de marketing pentru imaginea campioanei din următoarea perioadă de timp. „Simo” a semnat în toamna anului trecut un contract cu firma Sports Festival, care se ocupă de imaginea și brandul campioanei. Simona are o relație excelentă cu co-fondatorul Sports Festival, Patrick Ciorcilă, cel care este și director la Transylvania Open, firma care se ocupă de parteneriatele în care va fi implicată ex-marea sportivă a României. „Este o onoare să preluăm managementul imaginii Simonei Halep. Vorbim despre cea mai mare tenismenă română din toate timpurile, despre cea mai cunoscută sportivă a României. Relația noastră cu Simona s-a construit pas cu pas. Ne dorim să consolidăm și să creștem brandul ei personal, într-un mod autentic, bazat pe aceeași încredere care ne-a legat până acum”, a declarat la acea vreme Patrick Ciorcilă. Foto: Mediafax Foto Cine este omul din spatele fostei mari sportive Patrick, un fost jucptor de tenis, este fiul lui Horia Ciorcilă, președintele Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania, un om extrem de potent financiar, cu o avere estimată la aproximativ 300 de milioane de euro. Conform ultimului top Forbes, acesta ocupă locul 24 în clasamentul celor mai bogați români. În urmă cu patru ani, afaceristul, alături de băiatul său Patrick, au deschis Radisson Blu Hotel Cluj, locația unde acesta din urmă s-a întâlnit cu Simona Halep pentru a „pune țara la cale” în privința imaginii fostei sportive. În spatele hotelului de lux cotat la cinci stele, transformat dintr-o fostă locație cu două stele, a stat o investiție de aproximativ 26 de milioane de euro a Grupului Winners Park Invest, controlat de familia Ciorcilă. Totodată, magnatul Horia Ciorcilă a demarat de ceva și alte proiecte de top în domeniul imobiliar
Bolojan: Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică necesară
Premierul a deschis analiza prin explicarea contextului în care se află țara la finalul anului 2025. „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a transmis Bolojan, vineri, pe Facebook. Bolojan a mai subliniat că recesiunea actuală este un fenomen asumat și tranzitoriu. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Situația economică din 2024 Șeful Executivului a oferit o perspectivă asupra problemelor structurale din anul precedent, când dezechilibrele s-au acumulat în ciuda unor cheltuieli masive. Premierul a adăugat că în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, „recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”. „Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”. Bolojan a explicat că resursele financiare au fost irosite pe consum și importuri, fără a genera dezvoltare reală. „O parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”. Referitor la măsurile de corecție implementate recent, Bolojan a arătat că efortul de disciplină fiscală a început să dea roade din a doua parte a anului 2025. Redresarea economică din 2025 „În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”. Premierul a făcut o comparație directă între cele două modele economice pentru a justifica noua direcție a Guvernului. „În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”. În final, Bolojan a precizat că stabilitatea bugetară este obligatorie pentru a asigura o creștere sănătoasă și credibilă pe termen lung. „Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”.
Serena Williams, imagini fără inhibiții la 44 de ani! A dansat la bară în boxeri şi bustieră
Serena Williams (44 de ani) pare că vrea să rămână cu orice preț în atenția publicului larg, iar prin intermediul unei postări pe care a realizat-o pe platformele de socializare, ea a distribuit noi imagini fără inhibiții. De data aceasta, legenda tenisului american apare doar în boxeri și bustieră, în timp ce execută un dans la bară, activitate care în ultimii ani a fost încadrată oficial la categoria sport. Până să revină în tenis, Serena Williams s-a apucat de dansat la bară! Americanca s-a filmat doar în boxeri și bustieră Serena Williams este din nou în atenția presei internaționale, după ce a declanșat un scandal imens la ediția din 2026 a evenimentului Super Bowl. Dacă în 2025 a făcut spectacol la duelul de fotbal american cu mișcările ei de dans, acum a promovat un medicament pentru slăbit și a stârnit o controversă uriașă. Pe de altă parte, la cei 44 de ani ai ei, Serena Williams pare mai rebelă ca niciodată și postează frecvent imagini fără inhibiții pe platformele de socializare. Un astfel de episod s-a petrecut și la mijlocul acestei săptămâni, când cei peste 18 milioane de urmăritori ai americancei de pe Instagram au putut-o vedea pe Serena dansând la bară, doar în boxeri și bustieră. „Înapoi la asta”, a scris Serena în dreptul postării respective. Dansul la bară nu mai reprezintă de mulți ani o modalitate prin care femeile îi pot provoca pe bărbați, ci este un sport cu acte în regulă, fiind recunoscut oficial în mai multe țări. De asemenea, pe parcursul ultimilor ani s-a vehiculat inclusiv posibilitatea ca dansul la bară să devină sport olimpic. Inclusiv în postarea menționată mai sus, Serena Williams a dorit să arate din nou, cel mai probabil, că se află într-o formă fizică de invidiat, deoarece mișcările efectuate de ea presupun foarte multă forță și mult echilibru. Antrenament pentru revenirea în tenis? Pe de altă parte, sesiunile de dans la bară ar putea fi parte a antrenamentului pe care americanca îl efectuează în vederea unei potențiale reveniri în tenis. În ultimele săptămâni s-a adus tot mai mult în discuție această ipoteză, mai ales după ce Adrian Bassett, purtătorul de cuvânt al ITIA, a confirmat că Serena a reintrat în programul de testare antidoping: „Ne-a înștiințat că dorește să fie reintegrată în programul nostru de testare”, a punctat oficialul ITIA. Inclusiv Serena, în cadrul unei apariții televizate la „The Today Show”, a oferit un răspuns misterios despre revenirea ei: „Serios? Mă întrebi asta? Dumnezeule… mă distrez și îmi trăiesc viața în acest moment. (n.r. Nu este un da sau nu) Nu este un da sau un nu, nu știu, am să văd ce se va întâmpla. Nu e un poate. Am reintrat (n.r. în programul anti-doping)? Nu știu dacă am fost OUT. Ascultă, nu pot discuta asta”, a declarat americanca, în dialogul cu moderatoarea de la show-ul menționat. Și, nu în ultimul rând, francezul Patrick Mouratoglou, care i-a fost antrenor americancei în trecut, a declarat că și-ar dori foarte tare să o vadă din nou pe Serena concurând. „Mi-ar plăcea să o văd pe Serena revenind în 2026. De ce nu? Am văzut cu toții imaginile cu Serena extrem de bine pregătită fizic. Este gata. Novak Djokovic a spus că i-ar plăcea să o vadă din nou pe teren. Serena a postat un video în care joacă tenis. Așa că de ce nu? Mi-ar plăcea să văd dacă poate concura la vârsta pe care o are, fără să fi jucat vreun turneu timp de trei ani și după ce a născut pentru a doua oară”, a transmis Mouratoglou, potrivit Tennis 365.
Radu Miruță și Oana Țoiu participă la Conferința de Securitate de la München
„Viceprim-ministrul și ministrul apărării naționale, Radu Miruță, va participa, în perioada 13-15 februarie, la Conferința de Securitate de la München (Munich Security Conference – MSC), împreună cu ministrul afacerilor externe, Oana-Silvia Țoiu și directorul general al Directoratului de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean”, se arată în comunicatul de presă, emis vineri de MApN. Cele cinci domenii principale ale Conferinței de anul acesta sunt: Apărare, Ordine Globală, Securitate Umană, Sustenabilitate și Tehnologie, iar agenda include teme precum securitatea transatlantică, consolidarea cooperării europene în domeniul apărării, impactul noilor tehnologii asupra sectorului militar și adaptarea mecanismelor de cooperare internațională la noile realități strategice. Miruță va participa la sesiuni plenare și reuniuni tematice dedicate cooperării în cadrul NATO și al Uniunii Europeană, dar și la întâlniri cu omologi. Scopul întâlnirilor este de a consolida posturile de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, precum și continuarea sprijinirii partenerilor afectați de consecințele războiului din Ucraina. „Participarea la Conferința de Securitate de la München reflectă angajamentul României de a contribui activ la dialogul internațional privind securitatea și de a promova soluții bazate pe cooperare, respectarea dreptului internațional și întărirea relațiilor transatlantice”, conchide comunicatul.
Nicușor Dan: Coaliția funcționează mai bine decât percepția. Ce spune despre buget?
Nicușor Dan a afirmat că este preocupat de bugetul pe 2026 și că se va implica în discuții atunci când acestea vor începe efectiv, chiar dacă nu mai dispune, ca în trecut, de toate informațiile punctuale privind construcția bugetară. „Problema bugetului pe 2026 este foarte importantă și, în momentul în care discuțiile o să înceapă, o să fiu și eu implicat”, a spus președintele. Șeful statului a precizat că are întâlniri frecvente cu liderii coaliției, atât individual, cât și, la nevoie, în grup, și a respins ideea unei disfuncționalități majore în interiorul coaliției de guvernare. „Dincolo de atacurile continue între părți și de percepția că această coaliție este în mare suferință, eu cred că, în realitate, în modul în care ei funcționează și ajung să aibă aceleași opinii pe actele normative pe care și le asumă, această coaliție funcționează mai bine decât percepția”, a declarat Nicușor Dan. Referindu-se la întârzierea bugetului, președintele a spus că ar fi fost ideal ca acesta să fie adoptat înainte de 1 ianuarie, pentru a transmite un semnal de predictibilitate piețelor financiare, dar a subliniat că procesul este în desfășurare. „Ministrul de Finanțe s-a întâlnit cu toate instituțiile reprezentative, au discutat pe o anvelopă pe fiecare instituție, iar săptămâna viitoare vor începe discuțiile tehnice”, a explicat el. Nicușor Dan a estimat că bugetul ar putea fi finalizat în două-trei săptămâni și a arătat că, din perspectiva investitorilor, cel mai important semnal a fost reducerea deficitului bugetar. „Mesajul cel mai bun pentru investitori este că, în loc de 9,5%, am avut un deficit de 7,6%. Dacă ne uităm doar la această parte, este un mesaj foarte bun”, a spus președintele.
Nicușor Dan, despre șefii parchetelor: Există persoane foarte interesante și sunt optimist că ele vor dinamiza
Președintele Nicușor Dan a susținut declarații la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Belgia. O parte dintre întrebările adresate au vizat situația internă, inclusiv numirile pentru șefii serviciilor secrete și ai parchetelor. Întrebat când vor fi făcute propunerile pentru conducerea serviciilor de informații, în condițiile în care termenele anunțate anterior au fost depășite, și este nevoie de votul în Parlament, președintele a explicat că momentul va urma. „În mod deliberat, aceste discuții se suspendă când sunt alte discuții și tensiuni în spațiul public, în zona politică. Poate să se termine concursul pentru procuror, bugetul și o să revenim la ele”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat dacă amânarea este cauzată tocmai de tensiunile din spațiul public, președintele a răspuns că este „o analiză de oportunitate. Când e mai bine să avem această discuție?” În ceea ce privește tema concursului pentru șefia marilor parchetelor, în contextul în care președintele va avea ultimul cuvânt în procesul de numire, acesta a spus că sunt „oameni foarte interesanți. Întrebat cum i se par propunerile și dacă a analizat lista candidaților, Nicușor Dan a spus că vede lucrurile diferit față de o parte din opiniile exprimate public. „Mi se pare că sunt și vorbesc cât se poate de serios, mi se pare că sunt niște oameni foarte interesanți printre ei. Am văzut și comentariile din spațiul public, nu sunt de aceeași opinie. Dimpotrivă, bineînțeles că e un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu-l cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante și eu sunt optimist că ele vor dinamiza.”, a spus Nicușor Dan. Întrebat direct dacă Marius Voineag este „un nume interesant”, președintele a evitat să comenteze punctual. Președintele a invocat, în răspunsul său, caracterul competitiv al procedurii. „Nu o să intru, vă dați seama. E un concurs care s-a pornit. Mi se pare asta că, legat de domnul Voineag, mi se pare o speculație fără niciun fundament că un om care poate eventual o să fie ajung la o instituție va controla o altă instituție. Asta mi se pare fără niciun fel de fundament”, a afirmat Nicușor Dan.
Nicușor Dan, despre interzicerea accesului copiilor sub o anumită vârstă pe rețelele sociale: Să lăsăm specialiștii să dezbată
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști, la finalul reuniunii informale a Consiliului European, cum vede situația privind interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale. „E bine că avem dezbaterea asta. Haideți să lăsăm specialiștii să dezbată”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan, întrebat dacă ar trebui impusă o vârstă minimă unitară pentru accesul la platformele sociale. Șeful statului a subliniat că, dincolo de această temă punctuală, există două probleme majore asupra cărora societatea și autoritățile trebuie să se concentreze: consumul de droguri în rândul tinerilor și integrarea copiilor în activități sociale care să prevină dependențele. „Una este întreg fenomenul consumului de droguri și aici, legat de întrebarea precedentă, rolul DIICOT-ului este foarte important. Și a doua (problemă majoră – n.r.) este cum facem să integrăm care sunt acele activități pe care noi, ca societate, le oferim copiilor de o anumită vârstă, astfel încât ei să simtă că fac parte dintr-o societate și să nu intre pe niște zone de dependențe care sunt foarte periculoase la vârsta asta. Astea sunt întrebările mari”, a afirmat Nicușor Dan. El a reiterat că după ce specialiștii vor dezbate acest subiect, „politicul trebuie să ia o decizie” în privința eventualei reglementări a accesului minorilor la rețelele de socializare.