Aryna Sabalenka, sinceră despre prima întâlnire cu Paula Badosa
Aryna Sabalenka, numărul 1 mondial WTA, și-a expus părerea sinceră despre prima întâlnirea pe care a avut-o cu Paula Badosa. Cele două sunt prietene foarte bune, însă legătura dintre ele nu a avut loc peste noapte. Dacă există două jucătoare de tenis care se înțeleg foarte bine în circuit, acestea sunt fără îndoială Aryna Sabalenka și Paula Badosa. Cele două au legat o prietenie solidă, care se menține șiîn afara terenului de joc și pe care o afișează ori de câte ori au ocazia pe rețelele lor sociale. Cele două au un caracter asemănător, ceea ce le face să se înțeleagă de minune, deși nu a fost întotdeauna așa. La început, se pare că nu și-au făcut cea mai bună impresie una despre cealaltă, așa cum a povestit chiar Sabalenka în urmă cu câteva zile. „Povestea este foarte amuzantă. Încă ne trimitem meme-uri despre cum ne-am cunoscut, pentru că atunci când ne-am văzut prima dată, amândouă am gândit că cealaltă era o nenorocită, ca să o spunem așa”, a declarat Sabalenka într-un interviu pentru Eurosport, în timpul turneului de la Australian Open. Cum s-au împrietenit Aryna Sabalenka și Paula Badosa Jucătoarea din Belarus a dezvăluit ulterior că apropierea față de Paula Badosa a avut loc în cadrul unui meci demonstrativ, unde a avut ocazia să o cunoască mai bine pe jucătoarea din Spania. „Apoi am jucat un meci demonstrativ, am apucat să vorbim puțin și ne-am zis: «Oh, de fapt ești amuzantă!». Am simțit o conexiune, am simțit că suntem la fel. Și de atunci suntem besties (cele mai bune prietene)”, a concluzionat liderul mondial. Din acel moment, prietenia celor două a continuat, iar Sabelenka și Badosa s-au sprijinit reciproc în cele mai dificile momente. „Am încercat să o sfătuiesc cât de bine am putut și am fost mereu acolo pentru ea. Dacă voia să vorbească, eram acolo. Dacă avea nevoie de ceva, eram acolo… Știu că își va regăsi nivelul”, a spus Sabalenka înainte de debutul său la turneul de la Brisbane, unde a jucat proba de dublu alături de Badosa.
Ministerul Educației a lansat în consultare calendarul înscrierii în clasa pregătitoare pentru anul școlar 2026-2027
„Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare. Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Educației. Ministerul anunță că Recomandarea de înscriere în învățământul primar va fi eliberată, la solicitarea părinților, de către grădinița frecventată de copil. În cazul copiilor care nu au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate, evaluarea și recomandarea vor fi realizate de către Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) sau de către Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE). Conform calendarului propus, perioada pentru depunerea solicitărilor, evaluarea copiilor și eliberarea recomandărilor este stabilită între 16 și 30 martie 2026. Prima etapă Prima etapă a procesului începe pe 31 martie și se desfășoară până pe 6 mai 2026. În acest interval, părinții sau reprezentanții legali trebuie să completeze cererile-tip de înscriere, fie online, fie direct la unitatea de învățământ dorită și depunerea acestora. Repartizarea propriu-zisă din prima etapă va avea loc după următorul program: 6 – 11 mai: Procesarea cererilor și repartizarea copiilor la școala de circumscripție. 13 – 20 mai: Procesarea cererilor pentru cei care solicită înscrierea la o altă unitate decât școala de circumscripție, pe locurile rămase libere. 21 mai: Afișarea listelor cu copiii înscriși și a numărului de locuri rămase disponibile. A doua etapă În perioada 22 mai și 16 iunie 2026 ar urma să se desfășoare a doua etapă. Aceasta va avea următorul program: 25 – 29 mai: Depunerea cererilor de înscriere la școala aflată pe prima poziție din cele trei opțiuni exprimate de părinți. 2 – 8 iunie: Validarea cererilor la unitatea de învățământ. 16 iunie: Afișarea listelor finale cu copiii înscriși la fiecare școală. Perioada de siguranță Proiectul prevede și o perioadă de siguranță între 1 și 4 septembrie 2026, destinată soluționării de către inspectoratele școlare a cererilor pentru copiii care nu au fost încă înscriși sau a oricăror alte situații speciale. „Forma finală a Calendarului va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit pe adresa de e-mail dedicată consultării publice pentru acest proiect și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS) de la nivelul Ministerului Educației și Cercetării”, se arată în închierea mesajului.
Cea mai valoroasă judoka a României din toate timpurile va marca și ea Anul Nadia Comăneci! Ce competiție va organiza Alina Dumitru
Alina Dumitru, singura campioană olimpică din istoria judo-ului românesc, și-a propus să organizeze în luna aprilie un eveniment special – Cupa Alina Dumitru. Toată întrecerea va sta sub semnul „Anul Nadia Comăneci”. În 2026 se vor împlini 50 de ani de la marea performanță a Nadiei Comăneci la Montreal, în cadrul Jocurilor Olimpice de Vară. Atunci, cea mai mare gimnastă a României a obținut prima notă de 10 din istoria olimpică gimnasticii artistice. Alina Dumitru este implicată într-un eveniment care va omagia performanța de acum jumătate de veac. „Se știe că în acest an se împlinesc 50 de ani de la momentul în care Nadia Comăneci a reușite extraordinara performanță de la Montreal, în 1976, când a fost notată cu nota maximă, zece. La competiția de judo care-mi poartă numele vom marca, și noi, sportivii din judoka acest moment. Vor fi câteva surprize care sper să prindă foarte bine. Nadia a fost, este și va rămâne, un model pentru toți sportivii României și nu numai”, a explicat Alina Dumitru. Altfel, Alina Dumitru, în calitatea de antrenoare la CSA Steaua București se poate mândri cu o serie de sportivi valoroși care vor fi angrenați în diferite competiții importante. „Avem zece sportivi care vor fi prezenți la Campionatele Naționale, Under 18. Alți patru vor participa în Slovacia, la o competiție europeană iar alți doi vor merge la lot. Munca depusă în sală, la antrenamente, dă tot mai multe roade iar asta nu poate decât să mă bucure”, a mai spus Alina Dumitru. „Vârsta la care un copil poate veni să practice judo e mult mai mică. Adică 3 ani şi jumătate, 4 ani… deşi mie mi se pare cam prea mică vârsta. Însă e bine să vină să practice judo, un sport care îi ajută să se dezvolte atât psihic, cât şi fizic. Copiii care vin la judo învaţă să cadă fără să se rănească, învaţă să fie disciplinaţi… deci eu îi îndemn pe părinţi să îi aducă pe copii la judo”, a adăugat marea sportivă. Numele Alinei Dumitru se regăsește pe lista invitaților de top care vor fi prezenți la Onești în 30-31mai când autoritățile locale vor organiza mai multe evenimente legate de aniversarea celor 50 de ani de la Montreal. Foto: Alina Dumitru, facebook Cupa „Alina Dumitru” are caracter internațional De câtiva ani competiția organizată de către campioana olimpică la judo a depăsit granițele României, bucurându-se și de participare internațională. „Anul trecut am avut sportivi di Moldova, Marea Britanie sau Germania. Mă bucur că o astfel de competiție a devenit cunoscută și în alte locuri din lume, nu doar în România”, a mai spus Alina Dumitru.
Bolojan informează CCR: România riscă pierderea a 231 milioane de euro din PNRR din cauza legii pensiilor magistraților
Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu. Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ i-a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”. Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană. Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.
Lotul României la Jocurile Olimpice de iarnă 2026: Cine sunt sportivii care ne vor reprezenta în Italia
România are o delegație de 29 de sportivi la Jocurilor Olimpice de iarnă 2026, competiție ce are loc în perioada 6 – 22 februarie 2026 în Italia, la Milano – Cortina d’Ampezzo. Team România are 28 de sportivi titulari și o rezervă, din delegație fac parte și 17 antrenori, iar „tricolorii” participă la nouă discipline sportive. La ceremonia de deschidere a JO de iarnă 2026 o avem ca portdrapel pe patinatoarea Julia Sauter, interesant fiind că flacăra olimpică va fi purtată și de Cristi Chivu, antrenorul celor de la Inter Milano. Lotul României la Jocurile Olimpice de iarnă 2026, potrivit COSR: La biatlon (sat olimpic Anterselva) sunt șase sportivi (2 feminin, 4 masculin): Anastasia Tolmacheva, Andreea Mezdrea, George Buta, George Colțea, Raul Flore, Dmitrii Shamaev. George Buta și George Colțea au mai fost la JO, la PyeongChang 2018, respectiv Beijing 2022, în timp ce Anastasia Tolmacheva și Dmitrii Shamaev sunt pentru prima dată la Jocurile Olimpice. Gheorghe Stoian e antrenor principal, Sorin Gîrbacea și Cristian Moșoiu sunt antrenori secunzi (la masculin), iar Vasile Gheorghe e antrenor principal, la feminin. La bob (sat olimpic Cortina) avem patru sportivi și o rezervă (masculin): Constantin Dinescu, George Iordache, Mihai Păcioianu, Mihai Tentea, ca titulari, iar Andrei Nica e rezervă. Mihai Tentea e vedeta echipei și participă acum la a treia Olimpiadă de iarnă consecutivă, după PyongChang 2018 și Beijing 2022, iar ceilalți trei titulari sunt debutanți la JO. Tehnicieni sunt Iulian Păcioianu, ca antrenor principal, și Dorin Grigore (secund). La patinaj artistic (sat olimpic Milano) o avem pe Julia Sauter, antrenată de Roxana Luca. Echipa de sanie (sat olimpic Cortina) e formată din șapte sportivi (3 feminin, 4 masculin): Corina Buzățoiu, Raluca Strămăturaru, Carmen Manolescu, Valentin Crețu, Eduard Crăciun, Marian Gîtlan, Darius Șerban. Tehnicieni sunt Alexandru Comșa (principal) și Radu Eugen, ca secund. Sărituri cu schiurile (sat olimpic Predazzo). Avem patru sportivi (2 masculin, 2 feminin): Daniela Toth, Delia Folea, Daniel Cacina, Mihnea Spulber. Florin Spulber e antrenor principal și Adrian Comănescu e secund. Schi alpin (sat olimpic Cortina – concursurile feminine, sat olimpic Bormio – concursurile masculine): doi sportivi – Sofia Moldovan și Alexandru Ștefănescu. Cei doi sunt pregătiți de Luigi Rossi (la feminin) și Andrei Burchiu (la masculin). La schi fond (sat olimpic Predazzo) suntem reprezentați de trei sportivi (1 feminin, 2 masculin): Delia Reit, Paul Pepene, Gabriel Cojocaru. Antrenorii sunt Ioan Lungociu (principal) și Ioan Poponeci (secund). Snowboard (sat olimpic Livigno) – două sportive: Kata Mandel și Henrietta Bartalis. Tehnicieni sunt Kinda Geza (principal) și Zoltan Reisz (secund). Jocurile Olimpice de iarnă 2026. Team România are șapte purtători de drapel Sunt patru ceremonii de deschidere: cea principală e la Milano și trei sunt la Cortina d’Ampezzo, Livigno și Predrazzo. Astfel, România are șapte purtători de drapel: Julia Sauter (patinaj artistic) la Milano, Kata Mandel (snowboard) și Alexandru Ștefănescu (schi alpin) la Livigno, Daniela Toth (schi sărituri) și Paul Pepene (schi fond) la Predazzo, Raluca Strămăturaru (sanie) și Mihai Tentea (bob) la Cortina d’Ampezzo. La această ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă sunt peste 3.500 de sportivi, care provin din 93 de țări și concurează pentru 195 de medalii la 16 discipline sportive. Italia organizează pentru a treia oară în istorie Jocurile Olimpice de iarnă, după edițiile din 1956, de la Cortina d’Ampezzo, și 2006, de la Torino. JO de iarnă au loc în opt localități: Antholz (biathlon), Bormio (schi alpin și schi alpinism), Cortina d’Ampezzo (bob, curling, skeleton, schi alpin, sanie), Livigno (schi freestyle, snowboarding), Milano (patinaj artistic, hochei pe gheață, patina viteză, short-track), Predazzo (schi sărituri, combinată nordică), Tesero (schi fond, combinată nordică). Ceremonia de închidere e la Verona la data de 22 februarie.
Capitala în faliment? Ciucu: Dacă nu avem minimum 5,5 miliarde, intrăm în faliment. Ciucu anunță negocieri cu Finanțele pentru a evita incapacitatea de plată
„Îmi bat capul acum cu Ministerul Finanţelor şi în coaliţie cum să fac să salvez Primăria”, a declarat edilul într-un interviu acordat News.ro. Acesta a avertizat că, fără pragul minim de 5,5 miliarde de lei, „Bucureştiul intră în faliment”. Potrivit primarului, începând din 2023, Guvernul României ar fi subfinanțat sistematic Primăria Municipiului București, inclusiv prin măsuri precum Ordonanța „trenuleț” (care ar fi eliminat încasările din impozitul pe jocuri de noroc) și prin redirecționarea a 14% din fonduri către localități mai mici, prin mecanismul de solidaritate. Ciucu a mai spus că lipsa unei Legi a Bugetului pentru anul în curs a obligat municipalitatea să funcționeze cu o cotă lunară de 317 milioane de lei, sub necesarul pe care îl indică – aproximativ 500 de milioane de lei lunar, nivel la care ar fi funcționat în anii anteriori. În acest context, edilul afirmă că pierderile cumulate din ultimii doi ani au dus la acumularea unor datorii semnificative. „Nouă ne lipsesc în acest moment exact banii care nu au mai venit în ultimii 2 ani. 4 miliarde de lei de care PMB-ul nu a mai beneficiat. De aici este şi datoria asta imensă”, a adăugat primarul. Ca soluție pe termen lung, Ciucu cere schimbarea mecanismului de finanțare pentru Capitală, astfel încât alocările să fie stabilite pe un calcul predictibil, și nu prin negocieri politice
Cea mai cunoscută cursă auto din România nu se va organiza în 2026! Nu sunt bani!
Cutremur în Campionatul Național de Raliuri! Cea mai cunoscută cursă auto din România, Raliul Brașovului, nu va organizată în acest an! Organizatorii Raliului Brașovului au informat Federația Română de Automobilism Sportiv (FRAS) că nu pot organiza evenimentul din motive financiare. Raliul de sub Tâmpa ajunsese anul trecut la 54 de ediții! „We’ll be back!” Ultimele 25 de ediții ale Raliului Brașovului au fost organizate de clubul sportiv brașovean Auto Blic. „Istoria se oprește…dar NU pentru totdeauna Credeți-ne, nici nouă nu ne plac veștile cu „nu” în față, dar acum chiar n-avem de-ales. Cu părere de rău și amar regret vă anunțăm că ediția cu numărul 55 a Raliului Brașovului, care era planificată pentru acest an, nu mai avea loc din motive ce au ca punct de plecare, bugetul. Nu ne-am dorit să ajungem în acest punct, însă nici nu ne dorim să facem rabat de calitate și, mai ales, siguranță. Vă asigurăm de întregul nostru efort și interes în a identifica sursele ce să mențină istoria ultimilor 47 de ani, neîntreruptă. We’ll be back! „, au transmis organizatorii pe pagina de Facebook a Raliului Brașovului. Criza a lovit în Raliul Brașovului: „Acest raliu nu s-a oprit nici la cutremurul din 77, nici în pandemie” Bela Stoica, președintele Auto Blic Brașov, a sperat până în ultimul moment că va găsi resurse pentru organizarea ediției din acest an. „Încă de la ediția din 2025 au fost probleme financiare. Am căutat soluții și am sperat până în ultima clipă că vom găsi resurse financiare, dar am primit multe promisiuni. Nu sunt bani! Culmea că acest raliu nu s-a oprit nici la cutremurul din 77, nici în pandemie! E trist pentru că Brașovul nu poate organiza un eveniment emblematic. Sper să revenim în 2027″, a declarat Bela Stoica, organizatorul raliului brașovean. Istoria Raliului Brașovului Raliul Brașovului a fost organizat pentru prima dată în 1969 de către Aurel Puiu, având startul de lângă Făgăraș, din celebra Poiană a Narciselor. Deși cursa a întrunit toate condițiile pentru a fi inclusă în Campionatul Național în 1970, competiția a deschis prima divizie de raliuri abia în 1971, sub numele „Raliul Zăpezii”. De-a lungul anilor a avut mai multe denumiri: „Raliul Narciselor”, „Raliul Zapezii” sau „Tess Rally”. Etapa de la Brașov a fost câștigată, de-a lungul timpului, de nume mari ale motorsportului printre care Titi Aur, Ludovic Balint, Eugeniu Ionescu-Cristea, Ștefan Vasile, Aurel Puiu, Dan Gîrtofan, Vali Porcișteanu, Francois Delecour sau Simone Tempestini. Ultimele ediții ale Raliului Brașovului, 2024 și 2025 au fost câștigate de braşoveanul Andrei Gîrtofan. Calendarul Campionatului Național de Raliuri 2026 Locul lăsat vacant de Raliul Brașovului în Campionatul Național va fi ocupat de Raliul Maramureșului. Etapa 1 – Raliul Maramureșului (27-29 martie) Etapa 2 – Raliul Harghitei (24-26 aprilie) Etapa 3 – Raliul Argeșului (16-17 mai) Etapa 4 – Raliul Clujului (19-21 iunie) Etapa 5 – Raliul Sibiului (10-11 iulie) Etapa 6 – Raliul Iașului (5-6 septembrie) Etapa 7 – Raliul Vâlcii (26-27 septembrie) Etapa 8 – Raliul Bacăului (17-18 octombrie)
Abandon pentru echipajul Tăriceanu – Dumitrescu la Monte-Carlo Istoric 2026. Patru echipaje românești continuă cursa
Campania României la Raliul Monte-Carlo Istoric 2026 a cunoscut primul moment dificil. Echipajul format din Călin Popescu-Tăriceanu și Radu Dumitrescu a fost nevoit să abandoneze competiția, în urma incidentelor survenite pe proba specială 5, desfășurată în cursul serii trecute. Incidentul a avut loc spre finalul probei, acolo unde o ușoară ieșire în decor a dus la două pene de cauciuc, într-un context deja complicat de lipsa funcționării unor echipamente esențiale. Situația a fost explicată chiar de Călin Popescu-Tăriceanu, într-o declarație care ilustrează nivelul real de dificultate al ediției din acest an: „În proba a 5-a specială de ieri, din păcate, pe finalul probei am avut două pene de cauciuc, ca urmare a unei ușoare ieșiri în decor. Nu aveam decât o singură rezervă. A trebuit să așteptăm să vină asistența, care a așteptat la rândul ei toți concurenții înscriși după noi să treacă. Am acumulat o întârziere foarte mare și, pe cale de consecință, o penalizare consistentă”. Pe lângă problema cauciucurilor, echipajul s-a confruntat și cu defecțiuni tehnice care au afectat semnificativ desfășurarea probei. Aparatul de navigație și interfonul nu au funcționat, transformând parcursul într-un exercițiu extrem de solicitant: „Mașina aparent nu are nimic. Poate că în direcție se simte ceva, dar până la momentul incidentului aparatul de navigație nu a funcționat, interfonul nu a funcționat. A trebuit să mergem, aș spune, legați la ochi și, în loc să fie o plăcere, s-a transformat într-un fel de încercare nefirească de a continua cursa”. „Cursa este foarte frumoasă, dar mult mai grea decât ne-am imaginat…” În acest context, decizia de abandon a venit firesc, după evaluarea situației și a penalizărilor acumulate: „Cred că a fost mai înțelept. Am luat decizia să ne oprim, am abandonat și am declarat la conducerea cursei acest lucru cu câteva minute în urmă. Sigur, cu mare regret. Cursa este foarte frumoasă, dar este mult mai grea decât ne-am imaginat, mai ales în condițiile în care pe probele speciale circulația este închisă, mediile de viteză sunt ridicate și ritmul este aproape unul de cursă contra cronometru”. Chiar și în aceste condiții, mesajul transmis de echipajul Tăriceanu – Dumitrescu rămâne unul de susținere pentru restul delegației României. Celelalte patru echipaje românești continuă competiția, iar obiectivul rămâne atingerea liniei de sosire într-unul dintre cele mai dure și solicitante raliuri istorice din Europa. „Colegii noștri, celelalte patru echipaje, continuă cursa. Le urăm mult succes și îi așteptăm la finiș” mai arată Călin Popescu-Tăriceanu. Abandonul subliniază, încă o dată, realitatea ediției 2026 a Monte-Carlo Historique: o competiție frumoasă, dar extrem de dură, în care regularitatea se împletește cu un ritm de cursă veritabil, iar fiecare decizie tehnică sau strategică poate face diferența între continuare și retragere. În echipajul României au mai rămas: Adrian Anton Georgescu – Ștefan Marinescu — Renault 5 Alpine (1981) Adrian Nicolau – Levente Kovács — Ford Escort Mk1 (1968) Viorel Ognean – Florin Mitea — Ford Escort Mk2 (1976) Alexis Bizzarilli – Ioan Plămădială — Fiat X1/9 (1979)
Trupele SUA ar putea pleca din Europa. Ce spune ministrul Apărării din România
Întrebat despre avertismentul extern că ar fi posibilă o retragerea soldaților americani din Europa, Radu Miruță a spus, joi, la Digi 24, că el crede că „pe noi trebuie să ne preocupe ca România să fie în stare să apere România, Europa să fie în stare să apere Europa, NATO să fie în stare să apere tările membre NATO”. „Unele lucruri pot fi influențate direct, altele pot fi influențate diplomatic, politic, cu o componentă mai puțin directă pe decizii care țin de 32 de țări. Hai să ne concentrăm pe ce influențează absolut direct, adică ce putem face noi. Ce putem noi face? Și facem. Suntem țara care ne creștem constant de vreo 2 ani cheltuielile pe apărare. Suntem țara care ne-am scuturat un pic, de vreo jumătate de an, zic eu, mai degrabă, și vrem să folosim niște bani ca să dezmorțim industria de apărare. Nu se poate doar să aștepți ca cineva să vină să-ți curețe pantofii când tu nu vrei nici să te apleci. României au o industrie de apărare, României au o armată care comandă constant. Armata română emite comenzi pe sume mari. Armata română ia produse, ia echipamente, ia tehnologie. Și nu are cui să dea comenziile astea al industria națională de apărare. E o familie cu un apartament cu două camere. O cameră curățică, curată, Armata română, o cameră care ar trebui să producă pentru camera cealaltă, e cu geamurile sparte. Și noi ne autosabotăm, plătim la întreținere, dublu că colo geamurile sunt sparte și scapă căldura afară. Trebuie să oprim asta, nu o să ne întâmple minune altfel”, spune Miruță, la Digi 24. Ministrul Apărării afirmă că a dat afară 21 de administratori speciali, a făcut documentele pentru a se selecta conducerea în 26 de companii de stat, „cu speranța ca cei care au gând de șurubăreală să se mai dilueze”. Miruță a fost întrebat despre cele două exerciții militare în desfășurare, la care participă și militari americani, la Smârdan și la Cincu. „Poligonul de la Smârdan este foarte potrivit pentru astfel de activități. Înțeleg că vor mai veni, se vor mai roti. Au venit americani, au venit cu aceste tancuri Abrams. E un lucru bun pentru România. Suntem preocupați, avem proiect să extindem acest poligon, să extindem facilitățile în acest poligon. Pentru armata română, în primul rând, pentru interacțiune cu armata altor țări care are nevoie să folosească poligonul ăsta pentru a se antrena, toată lumea are de câștigat din povestea asta și România în principal. Faptul că militarii români se antrenează cot la cot, umăr la umăr, șold la șold, cu militari americani, învăță să foloască tehnologie, atunci când noi cumpărăm tehnologie știm direct să folosim tehnologiea respectivă, pentru că ne-am antrenat cu ea, e un lucru extraordinar de bun de care eu sunt preocupat să-l facem cât de mult putem”, a spus ministrul. Întrebat, în continuare, dacă are vreun indiciu sau vreo informație în legătură cu vreo intenție de retragere a americanilor, Radu Miruță a spus că „pe ce se întâmplă în România, nu am astfel de indici”. „A fost acea rotire la finalul anului trecut, informațiile sunt că nu mai există rotire semnificativă în continuare pentru situația României. Pentru ce se întâmplă în alte țări, nu știu. Din informațiile pe care le avem, chiar am întrebat, mai pleacă șapte, vin opt, o chestie de-asta clasică, în care se mai termină misiunea câte unu, dar venind alții în loc”, a explicat ministrul.
Simona Halep, la spa. Se răsfață la Cluj ca la Dubai: ce imagini a postat
Simona Halep se simte foarte bine după ce s-a retras oficial din tenis. Sportiva din Constanța are timp pentru micile plăceri ale vieții și s-a răsfățat la un spa din Cluj, la fel ca la Dubai. Fostul lider WTA a publicat mai multe imagini pe rețelele de socializare, unde obișnuiește să își țină la curent fanii cu tot ceea ce i se întâmplă de când a decis să iasă din circuit. Simona Halep se relaxează la spa Simona Halep s-a retras oficial din tenis în luna februarie a anului 2025, după ce a fost eliminată de la Transylvania Open de către italianca Lucia Bronzetti. Sportiva în vârstă de 34 de ani nu duce lipsă de activitate, chiar dacă a renunțat la sportul alb. Acum, fostul lider WTA are mai mult timp pentru micile plăceri ale vieții dar și pentru afacerile pe care le-a pus pe picioare cu ajutorul banilor pe care i-a câștigat în perioada în care a fost activitate. Totodată, Simona Halep a devenit o prezență constantă și pe rețelele de socializare, unde obișnuiește să își țină la curent fanii cu tot ceea ce i se întâmplă, mai ales cu activitățile pe care le are în timpul liber. Recent, sportiva din Constanța a publicat mai multe imagini pe contul personal de Instagram. Fotografiile postate erau realizate la un spa din Cluj, unde Simona Halep pare că s-a simțit la fel de bine ca la Dubai. De când a ales să se retragă oficial din Tenis, fostul număr 1 WTA și-a făcut timp pentru excursii, dar și pentru alte sporturi. Simona Halep a început să joace golf și să călătorească de plăcere, nu în interes profesional, așa cum o făcea în perioada în care era în activitate și se lupta de la egal la egal cu cele mai puternice jucătoare de tenis din lume. Un an de la retragerea Simonei Halep Simona Halep s-a retras din tenis în luna februarie 2025. La un an distanță de la acel moment, sportiva din Constanța a dezvăluit motivul pentru care a luat această decizie. „Mă gândeam că va veni momentul curând, pentru că fizic nu mai eram aptă pentru un nivel înalt. Mi-am spus că e mult mai bine să mă retrag și să am grijă de corpul meu, dar a fost decizie de moment, sută la sută. A fost un an plăcut, de odihnă totală, pentru că am simțit nevoia. Eram epuizată, după toată cariera, dar acum sunt proaspătă, simt că îmi doresc să revin pe lângă tenis, cât mai mult, și mă bucur că pot să încep, fiind la Transylvania Open, locul unde am oprit tenisul Sunt amintiri plăcute, a fost un moment dificil, dar și plăcut, pentru că simțeam că nu mai pot. Dar acum vreau să privesc optimist și să văd totul cu plăcere, pentru că tenisul a fost o plăcere pentru mine, o pasiune. Este încă o pasiune, dar nu prea mai pot să îl practic. Sunt aici însă și voi fi mult timp, de acum încolo”, a declarat Simona Halep, conform protv.ro.