Kelemen Hunor, despre lipsa unui șef la SRI: Nu avem niciun control civil asupra serviciilor
Liderul UDMR a subliniat, marți seara, la Digi24, că actuala stare de fapt blochează orice formă reală de control asupra serviciilor de informații și amână pe termen nelimitat o reformă necesară. „Se vorbește de controlul civil și de servicii de inteligență civile. Nu avem niciunul dintre aceste două chestiuni. Controlul parlamentar e cum e, când nu ai director civil, nici măcar acest control nu poate fi exercitat cum ar fi trebuit. (…) Important este ce se va întâmpla pe termen mediu și pe termen lung cu aceste servicii, fiindcă dacă ne gândim la o reformă de demilitarizare, nu se poate face de la o zi la alta”, a spus Kelemen Hunor. Politicianul a punctat că o astfel de transformare ar putea dura până la un deceniu, însă reproșează autorităților că nici măcar nu au deschis dialogul pe această temă. „Trebuie să ai un parcurs de 5, 6, 7, 8 ani, poate un deceniu. Dar dacă nici nu ne apucăm să discutăm despre aceste aspecte, la ce să ne așteptăm? Nu am participat la nicio discuție, nu pot să spun mai mult decât v-am spus, că nu știu, nu am fost întrebat, dar important este ce vom face. Vom reforma serviciile și controlul civil, controlul parlamentar asupra serviciilor, sau nu?”, a întrebat liderul UDMR. Kelemen Hunor a concluzionat că mingea se află în curtea Administrației Prezidențiale, de unde este așteptată o propunere oficială către Parlament, conform legii. „La un moment dat trebuie să vină președintele cu o propunere, că asta este curtea președintelui. Nu știu ce gândire are. Nu am discutat cu el despre aceste aspecte. (…) Dacă stăm așa, nu rezolvăm nimic. Riscul este să nu existe această gestionare cum scrie legea și cum e așteptarea până la urmă a societății”, a spus președintele UDMR.
Marea campioană e gata să concureze la Jocurile Olimpice, deşi are ligamentul rupt! Când ia decizia finală
Lindsey Vonn a confirmat că intenționează să concureze la Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026, în ciuda unei rupturi complete a ligamentului încrucișat anterior la genunchiul stâng. Anunțul a fost făcut marți, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Cortina d’Ampezzo. La ce proba va concura americanca Sportiva americană a precizat că vrea să ia startul în proba de coborâre, programată duminică, urmând ca decizia finală să fie luată în funcție de evoluția medicală din ultimele zile premergătoare concursului. Aceasta a transmis că se simte suficient de încrezătoare pentru a încerca să concureze, în ciuda diagnosticului sever. „Sunt încrezătoare că voi putea concura duminică (ziua probei de coborâre olimpice). Este o situație foarte dificilă, dar dacă știu să fac ceva, este să revin. Visul meu olimpic nu s-a terminat”, a spus aceasta. Accidentul a avut loc vineri, la Crans-Montana, în Elveția, în timpul ultimei etape de coborâre din Cupa Mondială, cursa dinainte de Jocurile Olimpice. Vonn s-a dezechilibrat la începutul traseului, a ieșit de pe linie și a ajuns în plasele de protecție, părăsind pârtia. La scurt timp după accident, sportiva a transmis că nu ia în calcul retragerea și că își dorește să continue drumul olimpic, în ciuda situației medicale. Ulterior, investigațiile au confirmat ruptura completă a ligamentului încrucișat anterior, o accidentare care, în mod obișnuit, presupune o intervenție chirurgicală și o perioadă lungă de recuperare. În vârstă de 41 de ani, Lindsey Vonn se va afla la a patra participare olimpică. Ea face parte din delegația Statelor Unite, care numără 232 de sportivi. Până în acest moment, palmaresul olimpic al lui Vonn are trei medalii: aur la coborâre și bronz la super-uriaș la Jocurile Olimpice de iarnă Vancouver 2010, precum și bronz la coborâre la Jocurile Olimpice de iarnă PyeongChang 2018. Iga Swiatek o susține pe Lindsey Vonn Lindsey Vonn este pasionată și de tenis, având o relație apropiată cu Iga Swiatek. Anul trecut, olandeza a susținut-o pe vedeta americană, din fața televizorului. Anul trecut, aceasta a postat o imagine în care apare vizibil entuziasmată de victoria obținută vineri de Vonn: „Asta mă face foarte fericită și foarte entuziasmată, nu am încetat niciodată să cred în mine”. „Am muncit din greu în ultimele 12 luni pentru a redescoperi ceea ce știam că sunt capabilă și astăzi cred că le-am arătat tuturor”, a spus Lindsey Vonn, la finalul coborârii de vineri.
Kelemen, despre cearta dintre PSD și PNL: Dacă vrei să joci politic pe rotativă, faci în 2027
Kelemen Hunor a fost întrebat dacă el crede că rotativa din 2027 joacă vreun rol în mișcările politice ale partenerilor săi din coaliție, respectiv PSD și PNL. „Nu cred. Ar fi prea devreme și ar fi prea lipsită de logică. Dacă vrei să joci politic pe rotativă – cu care eu nu am fost de acord de la bun început – asta ar trebui să faci cel mai repede la bugetul anului 2027, nu acum. Acum, dacă cineva încearcă și gândește rațional în această lume devenită irațională, PSD-ul ar avea interesul să îl împingă pe Ilie Bolojan să facă cât mai mult din ce e de făcut. Nu ca să frâneze. De aceea, eu nu cred în această logică. Pur și simplu nu se susține. Eu înțeleg simpatiile, antipatiile, înțeleg multe chestiuni, dar logic, rațional gândind, PSD-ul ar trebui să fie cel care spune „Hai, Ilie, fă, fă, du-te””, a spus Kelemen la Digi 24. Kelemen Hunor a afirmat că nu are niciun dubiu că rotativa va avea loc și reamintește că și în 2023 s-a făcut. „Deci ei au vrut așa, așa s-a stabilit, au semnat. Eu am avut o altă părere, dar cum nu sunt eu (…) interesat de această rotativă, dacă ei așa au vrut, acum nouă luni de zile când s-a negociat coaliția, am spus, bun, dacă așa vreți, așa faceți. Ei și-au asumat, noi am spus că e ok, se va face”, a mai spus liderul UDMR.
Raport devastator al Congresului SUA despre alegerile prezidențiale anulate din România
Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România. „Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA. Donald Trump și Jim Jordan Iată ce arată raportul cu referire directă la România: „De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024. Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste. Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații. Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate. Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente. În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025. Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare. Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025. Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei. Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic. Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic. După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic). ”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale. De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme. Între primul tur al alegerilor și anularea acestora, ordinele românești au fost și mai agresive: autoritățile de reglementare au spus TikTok că „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”. Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările cetățenilor privați pro-Georgescu pe motive legate de libertatea de exprimare. Aceste cereri agresive de eliminare au inclus chiar și un ordin global de eliminare pentru anumite conținuturi pro-Georgescu. Ca răspuns la o hotărâre judecătorească din România, TikTok a geoblocat videoclipuri despre care
Fostul premier al României a luat startul la Monte-Carlo Istoric 2026. Cum arată primele probe speciale
Echipajele românești din care face parte și fostul premier al României se pregătesc pentru primele probe speciale la Monte-Carlo Istoric 2026. Federația Română de Automobilism Sportiv a anunțat că România este reprezentată la această competiție de nu mai puțin de 5 echipaje. Sunt reunite sub numele Petre Cristea Heritage Rally Team Romania, o echipă care aduce un omagiu victoriei istorice obținute de Petre Cristea la Raliul Monte-Carlo din 1936. Călin Popescu-Tăriceanu este cel mai cunoscut personaj dintre cei 10 români care iau startul în probele speciale. Echipajele și-au făcut apariția la Valence, în departamentul Drome, acolo unde va fi un punct central al raliului. Traseu dificil încă din prima probă specială: „porțiuni cu zăpadă” Cu o zi înainte de startul cursei propriu-zise, concurenții au avut de înfruntat condiții dificile pe traseul alpin. Fostul premier a oferit o primă reacție despre traseu și dificultatea acestuia. „Am făcut prima probă specială. Din păcate, media orară prea ridicată, 47 km/h; erau câteva porțiuni cu zăpadă și gheață, a trebuit să mergem prudent. N-am mers rău, pentru că am prins concurentul din față. Oricum, chiar dacă mergeam mai tare, nu puteam să depășim, nu aveam unde să depășim. Dar am mers în limitele de prudență.”, a precizat Tăriceanu, potrivit Promotor. Încep probele speciale prin Alpi: peisaje superbe, dar trasee dificile pentru concurenți Cele cinci echipaje românești au parcurs rutele de concentrare din mai multe puncte de start europene și au ajuns la punctul zero al competiției. De aici începe greul deoarece competiția intră în fază decisivă la Valence. Vor avea loc șase probe speciale, desfășurate doar pe drumuri închise. Concurenții vor parcurge de două ori cele trei probe din regiunea Vercors. Vor fi puși la grea încercare. Astfel, vor trebui să demonstreze că au precizie și capacitatea de a se adapta rapid condițiilor meteo nu tocmai favorabile. Ajuns la a 28-a ediție, acest Raliu e cunoscut pentru trasee foarte solicitante. Se trece rapid de la asfalt uscat la zone umede și pe unele porțiuni va fi chiar și gheață. La bordul unor mașini istorice, concurenții vor avea mult de furcă, dar vor putea scrie istorie. Echipa României – Rallye Monte-Carlo Historique 2026 Adrian Anton Georgescu – Ștefan Marinescu — Renault 5 Alpine (1981) Adrian Nicolau – Levente Kovács — Ford Escort Mk1 (1968) Viorel Ognean – Florin Mitea — Ford Escort Mk2 (1976) Alexis Bizzarilli – Ioan Plămădială — Fiat X1/9 (1979) Călin Popescu-Tăriceanu – Radu Dumitrescu — Lancia Fulvia 1.3 S (1974)
Rareș Bogdan critică luptele interne din PNL și cere o schimbare de viziune economică pentru România
Rareș Bogdan, membru al Parlamentului European, a fost invitat la Antena 3 CNN, unde a susținut că disputele interne din Partidul Național Liberal riscă să distragă atenția de la adevăratele mize pentru România. Europarlamentarul a respins etichetele de „puciști” folosite în spațiul public pentru a descrie anumite grupuri critice din partid, afirmând că preocuparea sa principală este direcția strategică a României, nu luptele interne. „Eu vă spun un singur lucru. Eu cred că sunt oportunități pentru România. Cred că filozofia bazată pe tăieri, pe impozitări, pe supraimpozitări, pe biruri puse către micile companii este greșită. Cred că România are o șansă istorică, pentru că este poziționată foarte bine, pentru că este o țară profund pro-occidentală, pro-americană, să aducă business mult în România, care să aducă bani la bugetul României și să nu ne uităm ca și contabilii cu mânecuțe doar la chestiunile pe care le putem tăia și să ne uităm mai atent. Sigur, trebuie flexibilizat statul, trebuie făcută puțină ordine în companiile unde încasează oameni bani, fără a face lucruri extraordinare, foarte bune. Dar trebuie făcută reforma administrativă reală, dar nu văd că se mai vorbește de ea.” Critici la adresa disputelor din PNL Rareș Bogdan a declarat că există persoane care îl contestă pe Ilie Bolojan, deși acestea au susținut anterior strategii electorale care au dus PNL la rezultate slabe. „Nu distrugi partidul, dar trebuie să înțelegem ce a funcționat și ce nu”, a spus acesta. El a subliniat că voturile de încredere din forurile interne au fost „covârșitoare” și a respins ideea unei schimbări iminente la vârful partidului. Viziune economică: investiții, nu austeritate Europarlamentarul a criticat filosofia bazată exclusiv pe tăieri bugetare, impozitări și presiune fiscală asupra micilor companii. În opinia sa, România are „o șansă istorică” de a deveni un hub investițional regional, datorită poziționării geopolitice și orientării pro-occidentale. Rareș Bogdan a invocat exemple din Ungaria și Cehia, unde fonduri majore de investiții au atras miliarde de euro, întrebând retoric de ce România nu reușește să valorifice aceleași oportunități. „Să văd că vin investiții, să văd că deschidem piesele pe energie, pe metale rare, pe resurse. Să văd că, de exemplu, fondul Mubadala, care pe data de 30 decembrie era la Budapesta și acolo la Praga și a adus investiții de 7 miliarde, respectiv de 11 miliarde în cele două țări, mă întreb de ce nu a fost și în România? De ce România nu înțelege că sunt bani în pietre?” Reforma statului și mesajul politic El a susținut necesitatea unei reforme administrative reale, dar a atras atenția că subiectul a dispărut din agenda publică. De asemenea, a afirmat că a militat în ședințele de coaliție împotriva majorării impozitelor pe dividende și a restrângerii pragurilor pentru microîntreprinderi, măsuri pe care le consideră dăunătoare economiei. „Eu încerc să atrag atenția că România trebuie să schimbe filozofia. Avem toate atuurile ca să oprești extremismul, ca să aduci România acasă din sudul Spaniei, din Grecia, din Cipru, unde deja câștigă destul de puțin. Nu sunt venituri foarte mari. Trebuie să crești nivelul de trai în România”, a concluzionat Rareș Bogdan.
Ce a pățit o unguroaică la Cluj. A vrut să-i dea o lecție
O ucraineancă i-a dat o lecție unei sportive din Ungaria la capătul unui meci de tenis disputat la Cluj. Zilele acestea are loc Transylvania Open, unul dintre cele mai importante turnee de tenis feminin din România. Clujul găzduiește turneul WTA 250 în incinta BT Arena la care iau parte 32 de jucătoare pe tabloul de simplu și 32 de jucătoare în proba de dublu. Nu au lipsit nici momentele controversate de la acest turneu, care se leagă de războiul din Ucraina. Sportiva Oleksandra Oliynykova a refuzat să dea mâna cu adversara sa, Anna Bondar, la finalul meciului din optimile de finală. Motivul pentru care o sportivă ucraineancă a refuzat să își salute adversara după meci Ucraineanca Oleksandra Oliynykova s-a ținut de cuvânt și după ce a câștigat meciul cu unguroaica Anna Bondar nu a mers să dea mâna cu adversara sa. Momentul a avut loc în optimile de finală de la Transylvania Open. Oliynykova a eliminat-o pe favorita numărul 8 a competiției, scor 6-4, 6-4. Imediat după terminarea meciului, Anna Bondar a mers la fileu să dea mâna și să își felicite adversara, dar a avut parte de un refuz din partea ucrainencei. Deși Ungaria nu are nicio implicare în războiul din țara vecină, Oliynykova a fost deranjată de faptul că adversara sa a luat parte la un turneu desfășurat în Rusia, în urmă cu 4 ani. „Anna Bondar a participat la turneul North Palmyra Trophies în decembrie 2022 – un eveniment desfășurat în Rusia, ignorând în mod clar sancțiunile internaționale. Turneul a fost finanțat de Gazprom, unul dintre pilonii financiari cheie ai mașinii de război a Rusiei. Acestea sunt aceleași fonduri pe care Rusia le folosește pentru a ucide și mutila femei și copii ucraineni și pentru a distruge familiile și orașele noastre”, a transmis Oliynykova, într-un comunicat pentru BTU. Transylvania Open a ajuns la a șasea ediție Cel mai mare turneu de tenis feminin WTA 250 organizat la Cluj-Napoca a ajuns deja la a șasea ediție. Evenimentul se desfășoară integral pe BT Arena, din 2021. La start iau parte jucătoare importante din top 100, iar în 2022 acestea l-au desemnat ca fiind cel mai bun turneu din categoria sa. Un fost lider mondial WTA a cucerit acest turneu în 2024. Karolina Pliskova a câștigat finala în fața unei românce, Ana Bogdan. La ediția de anul trecut, câștigată de Anastasia Potapova, s-a retras din circuit Simona Halep. Și pentru Sorana Cîrstea este ultima apariție la acest turneu, sportiva ajunsă la 36 de ani anunțându-și retragerea la finalul acestui sezon. La ediția din 2026, una din cele mai spectaculoase apariții este cea a Emmei Răducanu, revenită după 5 ani la Cluj. Sâmbătă, 7 februarie, vor avea loc finalele celor două probe, la simplu și dublu.
AUR îl acuză pe ministrul Agriculturii de dublu discurs în privința Mercosur
În timp ce la televizor ministrul vorbește despre oportunități, exporturi și beneficii economice, în comisie Barbu ar fi evitat răspunsurile ferme și a lăsat fără explicații esențiale impactul real asupra agriculturii românești, concurența neloială, riscurile pentru securitatea alimentară și vulnerabilitățile României la frontieră, reclamă parlamentarii AUR. Deputatul AUR Bogdan Velcescu a criticat semnarea acordului Mercosur fără consultare reală, a pus sub semnul întrebării modul în care a fost luată decizia și a demontat discursul oficial al ministrului Barbu privind exporturile și beneficiile economice invocate în legătură cu acest acord: „Mi-aș fi dorit să avem discuțiile astea foarte benefice în iulie, dacă nu s-a putut să le avem înainte de semnat, în mai, în aprilie, în februarie, oricând puteați dumneavoastră, să nu venim să avem dezbaterile și discuțiile astea acum, după semnare. (…) PSD, PNL, USR, UDMR, minorități, s-au pus de acord în semnarea acestui tratat sau a fost o decizie a doi oameni, eventual trei? (…) Am avut o discuție cu Leonardo Coutinho, un brazilian, director al unui ,,think tank” de geopolitică. Și mi-a spus omul în felul următor: Domnilor, în Europa luați o mare țeapă. Eu, ca brazilian, vă spun așa. Brazilia face parte din BRICS. Majoritatea lanțurilor de aprovizionare din Brazilia sunt gestionate și controlate de China. Majoritatea terenurilor fertile din Brazilia sunt gestionate și controlate, prin interpuși, tot de China. Importatorul numărul unu din Brazilia este China. Ce ajunge în Europa este ce rămâne nevândut pentru China. A venit argumentul că vom exporta piese, vom exporta tehnologie în Brazilia, în Paraguay, în Argentina. Nimic mai fals”. Deputatul AUR Călin Matieș, vicepreședinte al Comisiei pentru agrcultură, a cerut ca analiza acordului Mercosur să pornească de la securitatea alimentară și a avertizat asupra efectelor importurilor asupra producătorilor români: „În primul rând, trebuie să analizăm în acest acord Mercosur securitatea alimentară, nimic altceva. (…) 0% dintre români mor de foame, 30% trăiesc. Deoarece cam ăsta e raportul din ceea ce importăm la industria alimentară și deficitul de balanță comercială. (…) Nu suntem cei mai tari pe piese auto în Uniunea Europeană. (…) Ne vine materia primă, le împletim cablurile aici și le dăm înapoi în Germania. (…) În momentul în care a fost liberalizat importul de miere din Ucraina, acele mii de tone de miere, un apicultor din Blaj, al treilea exportator din România, a spus că a închis fabrica. (…) În momentul în care au venit pulpele la 5 lei, s-ar putea să înceapă să dea afară industria asta”. Ionelia Priescu, deputat AUR, a acuzat autoritățile de incapacitate în controlul importurilor și a arătat că acordul Mercosur va adânci haosul de la frontieră: „Din situația transmisă de ANSVSA reflectă foarte clar controlul superficial pe care noi îl avem ca țară la frontieră. (…) Numai la o singură vamă, anul trecut, au intrat 340.000 de tone de alimente și produse agroalimentare și s-au făcut pe această cantitate uriașă doar 113 controale. Peste tot, controlul este absolut derizoriu”.
Mihaela Buzărnescu, apariție rară în costum de baie! Şi-a etalat trupul lucrat
Mihaela Buzărnescu (37 de ani), ex-număr 20 WTA în august 2018, a fost protagonista unei apariții rare, în costum de baie, când toată România tremură de frig. Cel mai probabil, jucătoarea de tenis s-a fotografiat în Dubai, Emiratele Arabe Unite, de unde a mai realizat câteva postări în debutul lui 2026. „Soare, liniște și un moment doar pentru mine”. Mihaela Buzărnescu, în costum de baie la Dubai Anul 2025 nu s-a terminat tocmai bine pentru Mihaela Buzărnescu, dacă e să ne rezumăm strict la performanțele sportive ale jucătoarei de tenis. După ce a încasat umilința carierei pe 27 iulie și a pierdut 0-6, 0-6 în fața unei chinezoaice de pe locul 260 WTA, Mihaela Buzărnescu a mai jucat doar două partide, ambele încheiate cu înfrângeri în dreptul ei, 0-2, 0-6 cu Gracheva la Cincinnati și 3-6, 4-6 cu Zaytseva la turneul de tip challenger de la Samsun, Turcia. Mai apoi, sportiva care a fost măcinată de accidentări grave pe parcursul ultimilor ani a decis să ia o pauză și până în prezent nu a mai jucat niciun meci oficial. În ciuda celor menționate, Mihaela Buzărnescu s-a afișat cu zâmbetul pe buze la o petrecere de Revelion, după care a plecat din țară și a început pregătirea. În urmă cu o săptămână s-a fotografiat în Emiratele Arabe Unite, la Dubai mai precis, și a dezvăluit că a reluat antrenamentele: „Acum câteva zile am început să alerg din nou, să îmi regăsesc ritmul”, scria Buzărnescu, pe Instagram. Și mai recent, marți, 3 februarie 2026, fosta ocupantă a poziției 20 WTA s-a pozat în timpul unei sesiuni de relaxare. Imaginea a fost surprinsă, probabil, tot în Emirate, dacă e să ne luăm după peisaj. Buzărnescu apare în costum de baie, pe marginea piscinei, iar în descriere a transmis: „Soare, liniște și un moment doar pentru mine”, a scris Mihaela Buzărnescu, pe pagina sa de Instagram. Mihaela Buzărnescu a cucerit 3 titluri WTA Mihaela Buzărnescu se poate mândri cu un singur titlu WTA cucerit la simplu, San Jose 2018, însă la dublu a izbutit să câștige două titluri WTA, Strasbourg 2018, alături de Raluca Olaru, și Budapesta 2021, cu Fanny Stollar. Totodată, ea a mai jucat finalele la Hobart 2018 și Praga 2018, la simplu, iar la dublu a mai fost implicată în alte patru finale. Și, nu în ultimul rând, Mihaela Buzărnescu a cucerit 22 de titluri ITF la simplu și 34 la dublu. „O minte limpede, un corp recunoscător și un focus nou. Sunt recunoscătoare pentru călătoria care a făcut din mine sportiva de azi. Am reușit să parcurg 9.5 kilometri în o oră. Nu e rău, având în vedere că am mai mult de un an de la ultimul meu maraton”, a mai scris Buzărnescu în postarea de pe 22 ianuarie, pe care a realizat-o din Dubai.
CSM înaintează către Ministerul Justiției propunerile legislative pentru degrevarea instanțelor
În urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reținute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat vizând degrevarea activității instanțelor judecătorești. Una dintre propuneri este excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești: – excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăților. – excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare și desființare a persoanelor juridice fără scop lucrativ și înlăturarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice. – excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității; eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul rutier. – renunțarea la procedura încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite a altor titluri executorii altele decât hotărârile judecătorești. – partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească; excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la curatelă. – excluderea cauzelor având ca obiect divorțul prin acord. O altă propunere este degrevarea judecătorilor de unele atribuții corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului Propuneri vizând modificarea competenței instanțelor judecătorești: – modificarea competenței teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor. – lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe. – reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenției sau de respingere a cererilor de transfer. – preluarea soluției legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă. – modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia concurenței; competenţa prevăzută de O.U.G nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competența prevăzută O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Sunt și propuneri vizând modificarea legislației în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice; actualizarea acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale. Sunt și propuneri vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați – acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru). – o soluție asemănătoare pentru situațiile în care părțile convin asupra administrării probelor prin avocați. Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și la redactarea hotărârii judecătorești, precum şi alte propuneri privind desfășurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă) Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033) – formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părților, în măsura în care una dintre părți nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică, cu citarea părților. – reglementarea posibilității instanței de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluționarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat. Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achizițiilor publice – modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului și în această materie, în locul apelului. – modificarea art. 53 alin. (1) și (11) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competența instanțelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal. Propuneri vizând proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești – implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității de la compartimentele de executări civile și penale în ceea ce privește comunicarea soluțiilor către instituțiile statului. – dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută și de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă. – calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii. – implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel național, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic. – acordarea accesului la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituții. – simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei și asigurarea faptului că toate instanţele judecătorești beneficiază de acces la aceste baze de date. Totodată, în cadrul Proiectului „Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive. În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanții UNBR și reprezentanții altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăți practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare și adaptarea corespunzătoare a legislației secundare relevante.