I-au furat lui Ion Țiriac o mașină uluitoare: Nu știu cine. Eu nu am vândut-o
Ion Țiriac (86 de ani), unul dintrc cei mai bogați români din lume, un pasionat colecționar de automobile, a vorbit despre mașina sa uluitoare ce i-a fost furată. E vorba de o mașină care avea același tip de motor cu cea pe care Lancia a avut-o la Campionatul Mondial de Raliuri și cu care câștigase competiția. România va fi prezentă la actuala ediție a Rallye Monte-Carlo, o ediție specială în care se aniversează 90 de ani de la singura victorie a pilotului român Petre Cristea. Ion Țiriac, omul care deține cea mai spectaculoasă colecție auto din România, a vorbit despre mașina uluitoare ce i-a fost furată. Potrivit magnatului, mașina avea același motor precum cea cu care Lancia a câștigat în anii ’70 Campionatul Mondial de Raliuri, acesta fiind construită la cererea sa. „Aveau la Torino o echipă de tenis Lancia. Când ei câștigaseră Campionatul Mondial de Rally, eu le-am cerut să îmi facă și mie o mașină. Tovarășul meu, Năstase, a zis :«Eu ce fac?» L-am păcălit, încă o dată. Mie mi-a făcut exact mașina care câștigase Campionatul Mondial. Aia a fost mașina pe care Eugen Ionescu Cristea a avut-o aici. Nu știu cine a furat-o, nu am vândut-o niciodată. Mi-a furat-o mie, a vândut-o lui, nu știu. Aveam motorul care câștigase. Ilie avea un motor normal, i se părea foarte rapid. El nu știa decât să apese pe accelerație. Nu prea știa cum se frânează. Îmi pare rău că nu este aici, el are ocupații multe. Faptul că atâta lumea este aici, felicitările mele. Vă urez numai bine, luați câte două ceasuri, dacă se strică unul puteți opri și să trageți pe dreapta complet. Treaba acolo este precizia, nu este viteza”, a declarat Ion Țiriac, în cadrul unui eveniment care a marcat participarea României la Rallye Monte-Carlo, ce va debuta pe 29 ianuarie. La acest concurs, România va avea cinci echipaje, iar din unul dintre acestea va face parte și Călin Popescu Tăriceanu (74 de ani), fost premier al României în perioada 2004-2008. Țiriac, colecție de sute de mașini și motoare spectaculoase Ion Țiriac, miliardarul cu afaceri în domeniul imobiliar, auto, bancar sau de asigurări, a inaugurat în noiembrie 2025 „Țiriac Collection”, o galerie de circa 300 de exemplare auto și motoare spectaculoase. Din aceasta fac parte toate cele șapte modele de Rolls Royce Phantom ale seriei I-VII, inclusiv două din serie a IV-a, cea mai exclusivistă generație de Rolls Royce construită vreodată. Pe lângă acestea, în colecția lui Ion Țiriac se mai află și modele de la Mercedes Benz, Jaguar, Cadillac, Ferrari, Aston Martin, Maserati, Ford Chevrolet, Harley Davidson și Indian Scout, potrivit site-ului oficial al „Țiriac Collection”.
Kelemen Hunor avertizează că România riscă irelevanța pe scena internațională: Plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu reprezintă o strategie”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis joi că România nu își poate permite să rămână pasivă în fața schimbărilor majore care au loc la nivel global. El a criticat lipsa unei direcții în politica externă a țării și a afirmat că România „nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”. Într-o postare publicată pe Facebook, liderul UDMR a explicat ce opțiuni are România „în această lume bulversată şi în rapidă schimbare, în care deja e sigur că nimic nu va mai fi ca înainte de anexarea Crimeii în 2014, prin care Rusia a vizat, în mod limpede, rescrierea ordinii mondiale”. Kelemen Hunor a spus că primul pas necesar este renunțarea la iluzii. „În primul rând, trebuie să renunţăm la toate iluziile. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internaţională a fost întotdeauna scrisă de învingători şi de statele puternice. Ordinea mondială s-a schimbat şi se va schimba în continuare. Astăzi nimeni nu poate spune cât va dura această transformare, dar putem afirma, cu siguranţă, că rivalitatea tot mai ameninţătoare dintre marile puteri va continua ani de zile”, a scris acesta. În opinia sa, România nu câștigă nimic din pasivitate, iar „plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu reprezintă o strategie nici măcar pentru state mai mici, precum România”. Kelemen Hunor consideră că acceptarea realității din România la acest moment este esențială pentru evitarea unor riscuri majore. „Recunoaşterea acestui lucru este primul pas pentru a evita situaţia în care, într-o dimineaţă însorită, ţara să se trezească servită pe meniu. Trebuie să fim pragmatici: realpolitikul este astăzi singura cale viabilă. Asta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca statul să-şi construiască politica externă pe valori fundamentale care nu sunt de natură ideologică şi care, pentru statele mici, au un caracter aproape existenţial”, a scris Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai spus că asumarea unor valori comune cu diverse curente politice nu schimbă esența problemei. „Faptul că una sau alta dintre aceste valori este asumată astăzi şi de partide şi mişcări suveraniste – atât de blamate acum – este deja o altă discuţie”, a notat el. Acesta a afirmat că „pe lângă alianţele existente, în numele flexibilităţii, este necesară încheierea unor noi parteneriate. O ţară mică la periferie, de una singură, este vulnerabilă şi condamnată la eşec: slabă din punct de vedere economic, dependentă permanent de importuri, irelevantă militar, incapabilă să-şi asigure propria apărare în faţa unui agresor mai mare. Asta înseamnă, fără echivoc, că apartenenţa la NATO, dar şi apartenenţa la UE – cu toate problemele şi avantajele lor – trebuie să aibă prioritate”. Din punct de vedere politic, liderul UDMR apreciază că România are o poziție slabă. „România este astăzi lipsită de greutate: nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”. Kelemen Hunor a enumerat și câteva direcții clare de acțiune pe care România ar trebui să le ia în considerare când vine vorba de relații externe. „Ar trebui să trateze cu prioritate relaţia cu Polonia şi Finlanda, strângerea relaţiilor cu Turcia mult mai mult decât în prezent este deja întârziată, iar o prezenţă activă în Balcanii de Vest şi construirea unui sistem solid de alianţe în regiune ar oferi ţării multă libertate de mişcare şi influenţă”. „Totodată, prin poziţia sa geografică, rolul de «punte» al Bucureştiului rămâne nevalorificat între două zone importante, Orientul Mijlociu şi Caucazul. România ar trebui să acţioneze ca unul dintre iniţiatorii reformelor Uniunii Europene, devenite deja de neamânat, punând un accent puternic pe acţiunea coordonată cu statele mici şi mijlocii – pentru că, fie că ne place sau nu, ceea ce este valabil pe scena politicii mondiale este valabil şi în interiorul UE. Ţările mari şi puternice îşi impun întotdeauna propriile interese de stat în detrimentul celor mai mici, doar că o fac într-un ambalaj mult mai frumos decât oricare dintre cele trei mari puteri globale”, a mai scris Kelemen.
Sorana Cîrstea a reclamat-o pe Naomi Osaka la Australian Open! Ce neregulă susține că a comis
Sorana Cîrstea (România, 41 WTA) a acuzat-o pe Naomi Osaka (Japonia, 17 WTA) că a fost lipsită de fair-play în timpul meciului din turul doi la Australian Open, pierdut de româncă, scor 6-3, 4-6, 6-2. Cauza conflictului dintre cele două a fost aceea că strigătele lui Naomi Osaka au deranjat-o pe Sorana Cîrstea, aflată la ultimul Australian Open din carieră. Scânteia scandalului s-a aprins în setul decisiv, la 4-2 pentru Naomi Osaka, atunci când Sorana Cîrstea a reclamat-o pe niponă arbitrei de scaun. Sorana Cîrstea i-a transmis arbitrei că Naomi Osaka ar comite o neregulă și strigă „come on (n.r. – haide)” între primul și al doilea serviciu al româncei. „Are voie să facă asta? Să vorbească între puncte?”, a întrebat-o Sorana pe arbitră, oprind meciul pentru câteva momente. Oficialul aflat în scaun nu a luat însă măsuri, iar starea de nervozitatea a lui Cîrstea s-a accentuat. Est-ce que Naomi Osaka a lâché un "Come on" entre deux services ? En tout cas Sorana Cîrstea s'est très vite énervée à l'arbitre pic.twitter.com/i2cHplYF0f https://t.co/pdnWI5wOZw — TennisTemple (@tennistemple) January 22, 2026 După meci, în momentul salutului de la fileu, între Sorana Cîrstea și Naomi Osaka a avut loc un schimb dur de replici. Întrebată de adversară ce i-a oferit o strângere de mână rece, Sorana a răbufnit. Naomi Osaka and Sorana Cirstea icy handshake pic.twitter.com/l1AOWSKPt4 — asud (@asud683385) January 22, 2026 Replica lui Naomi Osaka după ce a fost acuzată de Sorana Cîrstea că este lipsită de fair-play: „Putea să îmi spună” Cîrstea a acuzat-o direct pe Osaka de faptul că ar fi avut un comportament nesportiv: „Pentru ce a fost asta? Pentru că nu știi ce e fair play-ul, prieteno, joci de atâta vreme și nu știi ce e fair play-ul!”, a strigat sportiva antrenată de Adrian Cruciat. Momentul a afectat-o vizibil pe Naomi, dubla campioană a turneului de la Australian Open. La interviul acordat pe teren, aceasta și-a găsit cu greu cuvintele: „A fost ultima ei prezență la Australian Open și îmi pare rău că s-a supărat. Cred că asta a fost problema, faptul că am strigat «come on», dar putea să-mi spună. Îmi pare rău”, a transmis a 16-a favorită de la Australian Open. Meciurile de la Melbourne pot fi urmărite în România pe programele Eurosport.
Nicușor Dan, despre zvonurile privind ruperea coaliției: Fiscal România s-a stabilizat, dar există îngrijorări legate de stabilitate
Șeful statului a evitat să valideze aceste scenarii, spunând că nu poate anticipa evoluția negocierilor politice, însă a pus accent pe responsabilitatea partidelor față de mandatul primit de la electorat la finalul anului 2024. „Față de emoțiile pe care le-am avut cu toții la sfârșitul anului 2024, cred că mandatul pe care l-au dat românii a fost de a păstra o direcție pro-occidentală, pro-europeană, pro-transatlantică pentru România”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a arătat că toate partidele care și-au asumat această direcție au o responsabilitate clară față de votul primit și că, în prezent, observă o dorință comună de a continua guvernarea. „Cum o să decurgă negocierile dintre ei, ca persoane, nu pot să anticipez. Ceea ce pot să spun este că observ la fiecare dintre aceste partide dorința și responsabilitatea de a continua să fie la guvernare”, a afirmat acesta. Nicușor Dan a făcut și o comparație cu situația de acum câteva luni, când principalele îngrijorări legate de România veneau din zona financiară și fiscală. Potrivit președintelui, aceste temeri s-au diminuat între timp. „Acum 7-8 luni, când vorbeam cu reprezentanții mediului financiar, cu firmele și fondurile de investiții care au împrumutat România, frica lor era legată de partea fiscală, de riscul ca România să intre într-o spirală a dobânzilor din care să nu mai poată ieși. În momentul de față, nu mai au această frică. Cumva, fiscal, România s-a stabilizat”, a explicat șeful statului. În schimb, președintele a recunoscut că a apărut o nouă preocupare majoră în rândul investitorilor și partenerilor externi: stabilitatea politică. „Există îngrijorarea lor cu privire la stabilitate. Din acest punct de vedere, coaliția stă ceva mai rău decât stătea acum 6-7 luni”, a spus Nicușor Dan. Cu toate acestea, președintele României s-a declarat optimist că actuala coaliție va rezista, mizând pe responsabilitatea politică a partidelor aflate la guvernare. „Sunt optimist că, cu responsabilitate, se va continua”, a concluzionat el.
Sorana Cîrstea, criticată de Ben Rothenberg după momentul cu Naomi Osaka de la Australian Open
Ben Rothenberg, celebrul jurnalist de la New York Times, a criticat atitudinea Soranei Cîrstea (România, 17 WTA) de la finalul meciului cu Naomi Osaka (Japonia, 17 WTA) de joi. Sorana Cîrstea i-a oferit o strângere de mână rece lui Naomi Osaka, acuzând-o direct pe japoneză că a avut un comportament lipsit de fair-play în timpul duelului din turul doi de la Australian Open. Corect, Sorana Cîrstea s-a plâns că Naomi Osaka ar fi strigat „come on” (n.r. – „haide”) între primul și al doilea serviciu al său, ceea ce i-ar fi perturbat concentrarea. Ben Rothenberg o critică pe Sorana Cîrstea după conflictul cu Naomi Osaka: „Cea mai sfidătoare strângere de mână” Ben Rothenberg, cunoscutul jurnalist specializat pe tenis din SUA, susține că Sorana Cîrstea nu a știut să piardă la ultimul Australian Open din carieră. Acesta a mai opinat că românca i-a oferit lui Naomi Osaka cea mai rece strângere de mână primită vreodată de aceasta: „A fost cea mai sfidătoare strângere de mână pe care Naomi Osaka primit-o vreodată, fiind clar deranjată de asta. Cîrstea pleacă de la ultimul său Australian Open lamentându-se, ceea ce este regretabil”, a transmis Rothenberg pe contul său de X. Sorana Cîrstea a fost învinsă cu scorul de 6-3, 4-6, 6-2 de Naomi Osaka, la capătul unui thriller care a durat aproape două ore. Naomi a jucat accidentată în setul al treilea, dar chiar și așa a destabilizat-o pe sportiva noastră. Acuzații dure ale Soranei Cîrstea la adresa lui Naomi Osaka: „Nu știi ce e fair play-ul, prieteno” În momentul în care s-au întâlnit la fileu, Sorana Cîrstea a dat mâna cu Naomi Osaka fără să se uite la adversara ei, lucru care a nedumerit-o pe campioana din Japonia. Sorana i-a transmis pe un ton aprins adversarei că nu a avut o atitudine fair-play: „Pentru ce a fost asta? Pentru că nu știi ce e fair play-ul, prieteno, joci de atâta vreme și nu știi ce e fair play-ul!”, a spus Sorana. Dialogul tensionat purtat cu Sorana Cîrstea i-a lăsat un gust amar lui Naomi Osaka: „A fost ultima ei prezență la Australian Open și îmi pare rău că s-a supărat. Cred că asta a fost problema, faptul că am strigat «come on», dar putea să-mi spună. Îmi pare rău”, a declarat Osaka la interviul acordat pe teren.
Consiliul pentru Pace propus de Trump: România a început analiza. Președintele Nicușor Dan dezminte suma de 1 miliard de dolari
Șeful statului a precizat că autoritățile române au comunicat oficial părții americane, pe cale diplomatică, faptul că analiza este în curs și că, în paralel, Ministerul Afacerilor Externe a purtat consultări cu mai multe state europene apropiate pentru a evalua modul în care această invitație ar trebui tratată. „Noi doar în mod politicos, diplomatic, am comunicat că am început analiza. Parte din această analiză este și dialogul cu țări europene”, a explicat președintele. În același context, Nicușor Dan a respins informațiile potrivit cărora participarea României ar presupune o contribuție financiară de un miliard de dolari, subliniind că o asemenea sumă nu a fost discutată în cadrul Consiliului European. „Această sintagmă de 1 miliard nu s-a pomenit azi în Consiliul European”, a declarat el. Președintele a explicat că suma vehiculată se referă exclusiv la membrii permanenți ai viitorului Consiliu pentru Pace, în timp ce statele invitate, categorie în care s-ar încadra și România, nu ar avea obligații financiare. Mai mult, potrivit propunerii actuale de cartă, țările invitate nu ar trebui să plătească nimic timp de trei ani. „Este o propunere de cartă care este subiect de negociere între Statele Unite și țările care vor să se alăture”, a adăugat Nicușor Dan. Discuțiile privind Consiliul pentru Pace vizează, printre altele, compatibilitatea acestuia cu Carta ONU, limitarea mandatului în zone precum Gaza și respectarea angajamentelor internaționale asumate de statele participante.
Naomi Osaka, mesaj pentru Sorana Cîrstea după conflictul de la Australian Open: Vreau să îi prezint scuze
Acuzată de Sorana Cîrstea (România, 41 WTA) că a fost lipsită de fair-play în timpul meciului de la Australian Open, Naomi Osaka (Japonia, 17 WTA) a răspuns pe larg la conferința de presă. Naomi Osaka i-a prezentat scuze Soranei Cîrstea, în cadrul conferinței de presă de la Australian Open, cu toate că nipona susține în continuare că nu a încălcat regulamentul. Totuși, ea admite că a greșit atunci când a vorbit despre Sorana, la finalul partidei în care fostul lider WTA s-a impus cu 6-3, 4-6, 6-2. Cîrstea i-a reproșat lui Osaka faptul că ar fi strigat „come on (n.r. – haide)” între primul și al doilea serviciu, scoțând-o din ritm pe sportiva antrenată de Adrian Cruciat. Naomi Osaka și Sorana Cîrstea au avut un schimb dur de replici în momentul întâlnirii de la fileu, iar japoneza a comentat incidentul la conferința de presă: „Ei bine, dacă sunt sinceră, nu am mai fost implicată niciodată într-o astfel de situație, așa că nu știu dacă ar trebui să lăsăm totul pe teren și să fim de parcă: «Hei, ce faci?» Sunt puțin confuză. Cred că emoțiile au fost foarte puternice pentru ea. Vreau, de asemenea, să îmi prezint scuze. Cred că primele lucruri pe care le-am spus la interviul acordat pe teren au fost lipsite de respect. Nu îmi place să îi desconsider pe oameni. Nu asta fac eu. Așa că da, dacă vrea să vorbească despre asta, atunci e bine. Dar atunci când mă motivez pe mine însămi, în mintea mea nu mă gândesc: «Ok, acum o să-i distrag atenția adversarei». Este pur și simplu pentru mine”, a declarat Naomi Osaka, citată de The Tennis Gazette. „Nimeni nu s-a mai plâns de asta” Întrebată cum s-a simțit când Sorana Cîrstea a sfidat-o, în momentul strângerii de mână, cvadrupla campioană de Grand Slam a declarat: „Uhm… am avut gândul: «Huh, asta e interesant». Asta a fost exact impresia mea. Nimeni nu s-a plâns vreodată înainte de asta. De asemenea, arbitrul nu mi-a spus că am greșit. Arbitrul a spus că totul este în regulă. Am zis: «Ok». Cam asta am crezut. Am crezut că am trecut peste asta, așa că…”, a conchis Naomi Osaka. Sorana Cîrstea, de partea cealaltă, a avut cuvinte dure la adresa adversarei: „Pentru ce a fost asta? Pentru că nu știi ce e fair-play-ul, prieteno, joci de atâta vreme și nu știi ce e fair play-ul!”, i-a reproșat românca lui Naomi. Apoi, la interviul acordat pe teren, Osaka a părut afectată: „A fost ultima ei prezență la Australian Open și cred că de aceea e supărată. Probabil că asta a fost problema, faptul că am strigat «come on», dar putea să-mi spună. Îmi pare rău”, a afirmat ea.
Primarul Sectorului 2 a depus cererea de finanțare pentru pregătirea extinderii Magistralei M2, în zona PiperaPetricani
Autoritățile locale au anunțat că a fost depusă cererea de finanțare pentru etapa de pregătire a investiției, necesară înainte de demararea lucrărilor propriu-zise. „Am preluat anul trecut proiectul de extindere a Magistralei de metrou M2, în zona Pipera–Petricani, de la Metrorex și Ministerul Transporturilor. Ieri am depus cererea de finanțare pentru pregătirea acestei investiții. Proiectul vizează realizarea documentațiilor tehnico-economice necesare pentru a putea trece la etapa următoare, cea a lucrărilor, în parteneriat cu Metrorex, prin Programul Transport 2021–2027”, a transmis primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, într-o postare pe Facebook. Potrivit edilului, extinderea Magistralei M2 are ca obiectiv principal îmbunătățirea transportului public și reducerea presiunii traficului rutier din zona de nord a Sectorului 2, una dintre cele mai aglomerate arii ale Capitalei. Valoarea totală a proiectului este estimată la 7,4 milioane de lei, finanțarea urmând să fie asigurată din Fondul de Coeziune. Rareș Hopincă a mulțumit echipei din cadrul Primăriei Sectorului 2 pentru „efort și perseverență” și a precizat că va informa publicul cu privire la evoluția proiectului și la pașii următori necesari pentru implementarea investiției.
E din nou scandal cu demolări la o bază de canotaj din Timișoara!
Joi dimineața, la dispoziția primarului Dominic Fritz, s-a demolat gardul de la baza Clubului Sportiv Școlar Bega, de pe malul Begăi. Versiunea oficială e că se va cosmetiza un loc care arată urât, în timp ce reprezentanții clubului sunt disperați și spun că antrenamentele și securitatea bărcilor sunt afectate de schimbările pe care vrea să le facă primăria. Primăria vrea spațiu de promenadă Clubul e situat lângă mai cunoscută bază Uszoda, azi o paragină, peste drum de Medicina 2. Potrivit directorului Gheorghe Bîndariu, terenul aparține municipalității. Există, dincolo de gard, un teren de baschet și trei clădiri. Directorul spune că CSȘ Bega este intabulată pe C1. C2 este a primăriei și a fost dată secției de canotaj a CSU Poli, iar C3 ar fi o clădire de birori cu situație juridică neclară. Primăria spune că vrea să demoleze doar gardul pentru a face acces de promenadă. De aici încep însă problemele. De menționat că tot ce există acolo e de zeci de ani, de dinainte de Revoluției, fără ca nimic să fie construit în capitalism. Indignarea directorului e că cei din primăriei nu le-au arătat vreun plan sau o dispoziție de demolare. „Noi nu am primit nimic, doar ne-au arătat că vor face o alee”, spune directorul. Bărcile stau într-un hangar cu ușă defectă Gheorghe Bîndariu spune că sportivii au nevoie de spațiu să scoată bărcile la ponton și că hangarul nu ar mai fi securizat făr gard. „E o poartă veche, de lemn, dacă trage cineva de ea, o poate da la o parte. Degeaba e lacăt. Nu avem posibilitatea să plătim un paznic”, a declarat Bîndariu pentru ProSport. De altfel, în numele clubului, s-a și emis un comunicat de presă care începe cu fraza „Baza de canotaj «Florin Marian Enache» se află într-un moment critic„. Directorul spune și că antrenamentele ar decurge mai greu. „Avem acel ponton, vara oricum e plin de persoane care fumează. Vor fi și mai mulți când se dă jos gardul. Sportivii mai transpiră, mai dau jos un maieu…”, ne-a declarat directorul. Fritz vorbește de șandramale Altfel, Dominic Fritz a postat pe Facebook că se demolează șandramale: „O să urle agitatorii profesioniști, dar vestea e bună pentru oraș: Am început demolarea gardului și a altor șandramale de pe malul Begăi, aflate pe domeniul public, în zona bazelor sportive. Sunt 3.600 de mp de teren care e al orașului și care acum e îngrădit degeaba, neîngrijit și nefolosit. Aici a existat un teren de baschet care, culmea, a fost în trecut închiriat mai departe de niște unii chiar pe bani, deși e pe domeniul public„, a postat edilul pe Facebook. Practic, edilul air încearcă să inducă ideea unui privat ce face profit, deși clubul CSȘ este unul la care copii Timișoarei pot face sport gratis. Terenul de baschet nu a mai fost închiriat de mulți ani Directorul spune că închirierea terenului de baschet pe care primăria rvea să-l refacă e o poveste mai veche. „Noi am încercat să intabulăm acel teren. O vreme a fost închiriat și unor privați, dar noi ne desfășuram în continuare activitatea pe el.Asta a fost acum 15 ani, cred. Privatul a pus o suprafață pentru baschet, care a rămas și acum”, a explicat directorul. Purtătoarea de cuvânt a primăriei, Silvana Andreaș, spune că se vor mai demola niște resturi de cămine, dar nu și clădirea C3, cea cu situație juridică neclară. „Au fost niște resturi de la foste cămine. Au fost discuții cu ce putem să-i sprijinim. Dacă vor exista solicitări pentru terenul de baschet, cu siguranță vom discuta. Dar acel teren este al nostru, pe domeniul public, și va rămâne neîgrădit”,a declarat Andreaș pentru ProSport. Practic, terenul utilizat de secția de baschet a clubului va deveni unul public. Baza promisă de Lipă nu s-a mai făcut niciodată Poate că problema canotajului nu ar fi existat dacă pentru clubul CSM Timișoara s-ar fi ridicat baza sportivă promisă acum 2 ani de Elisabeta Lipă, pe atunci șefa ANS, în Parcul Rozelor. Atunci, primăria a demolat orice fost rest al Ștrandului CFR (ulterior Ștrandul Eminescu), iar canotorii CSM, continuatorii istorici ai secției de canotaj de la CFR, au trecut la baza lor din Parcul Rozelor, pe malul celălalt al Begăi. În containere metalice. „Doamnă Lipă ne-a promis când era la ANS, acum nu mai e. Discuțiile noastre s-au oprit cu factorii locali, căci ne-au cerut un PUZ și costa foarte mult, ajungeam între 35.000-40.000 de euro. Nu avem acești bani și totul s-a oprit aici”, a declarat pentru ProSport directorul CSM Timișoara Lucian Reclaru. Așadar, situația canotajului timișorean se compliă anual tot mai mult, în meandrele…. capitalismului!
Ilie Bolojan avertizează: Dezechilibre majore în administrația locală. România este mult sub media UE
Premierul a explicat că autoritățile locale din România primesc peste 83% din bugete prin transferuri de la bugetul central, față de o medie de 51% în Uniunea Europeană. „Este un dezechilibru care pune presiune constantă pe bugetul central și limitează autonomia locală”, a afirmat Bolojan. Venituri proprii foarte reduse Potrivit premierului, veniturile din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, comparativ cu media europeană de 3,68%. În cazul taxelor pe proprietate, România are 0,55% din PIB, față de 1,85% în UE. Nivelul redus al veniturilor se explică prin baza fiscală limitată, numeroase exceptări și dificultăți în colectare. Cheltuielile cu salariile depășesc resursele proprii Un alt dezechilibru important este legat de cheltuielile de personal. „În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii, în timp ce în UE aceste cheltuieli sunt acoperite din resursele locale”, a subliniat Bolojan. Investiții locale ridicate, susținute de programe naționale În același timp, România înregistrează cele mai mari investiții locale din UE, aproape 3% din PIB, aproape dublu față de media europeană. Investițiile sunt susținute de programe naționale precum Anghel Saligny și fonduri europene, deoarece resursele proprii sunt limitate. Diferențe mari între localități Premierul a atras atenția că municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică puternică se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre accentuate. Pachetul de reformă pentru o administrație eficientă Ilie Bolojan a explicat că reforma administrației locale urmărește creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor de personal în administrațiile cu exces de angajați, cofinanțarea investițiilor locale, descentralizarea competențelor și stimularea dezvoltării economice, precum și susținerea performanței în administrație. „Scopul reformei este o administrație mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, care să folosească resursele în mod responsabil și să dezvolte localitățile în mod echilibrat”, a concluzionat premierul.