În timp ce protestele din Iran par să se stingă, un cleric radical cere execuții și îl amenință pe Trump
Iranul a intrat într-o stare de calm tensionat după săptămâni de proteste la nivel național, reprimate violent de autorități. În ciuda absenței unor noi manifestații, discursul dur al clericilor de rang înalt indică menținerea presiunii radicale și a tensiunilor profunde din Republica Islamică, scrie Politico. Protestele se sting după represiunea violentă Manifestațiile izbucnite la finalul lunii decembrie, pe fondul degradării situației economice, s-au transformat rapid în contestări directe ale sistemului teocratic. Potrivit activiștilor, reacția autorităților a implicat folosirea forței letale, soldată cu mii de morți, ceea ce a redus drastic mobilizarea publică. În ultimele zile nu au mai fost semnalate proteste vizibile în Teheran, unde viața cotidiană pare să fi revenit la normal, în pofida restricțiilor continue de internet. Autoritățile iraniene nu au recunoscut apariția unor noi tulburări în alte regiuni ale țării. În timpul rugăciunilor de vineri, clericul radical Ahmad Khatami a cerut public pedeapsa cu moartea pentru protestatarii reținuți. În discursul său, clericul i-a descris pe protestatari drept „soldații lui Trump” și „slujitorii lui Netanyahu”, susținând că acționează în interesul unor puteri străine. El a afirmat că atât Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui să se aștepte la „o răzbunare dură din partea sistemului”, folosind un limbaj amenințător. Totodată, clericul a declarat că „americanii și sioniștii nu ar trebui să se aștepte la pace”. Khatami a prezentat și primele date oficiale privind pagubele provocate de proteste, susținând că 350 de moschei, 126 de săli de rugăciune și alte 20 de lăcașuri religioase ar fi fost avariate. Potrivit acestuia, au fost afectate și aproximativ 80 de locuințe ale liderilor rugăciunilor de vineri, funcții-cheie în structura teocratică a Iranului. Declarațiile par să sublinieze amploarea furiei manifestanților față de simbolurile religioase și instituționale ale regimului. Discursul, difuzat de presa de stat, reflectă furia crescândă din rândul conducerii iraniene, în ciuda aparentei restabiliri a controlului. Trump arată reținere pe fondul creșterii bilanțului victimelor Donald Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulțumind liderilor iranieni pentru presupusa suspendare a execuțiilor în masă ale deținuților. El a reiterat că execuțiile și uciderea protestatarilor pașnici sunt considerate inacceptabile de Statele Unite și pot atrage consecințe. Între timp, Human Rights Activists News Agency estimează numărul morților la peste 3.000, cifră neconfirmată oficial de Iran. Diplomație regională și presiune din opoziție Pe fondul escaladării tensiunilor, eforturile internaționale s-au concentrat pe detensionare, președintele rus Vladimir Putin purtând discuții cu lideri iranieni și israelieni. Prințul moștenitor iranian aflat în exil, Reza Pahlavi, a cerut reluarea protestelor și a îndemnat Washingtonul să intervină. Cu toate acestea, analiștii observă un elan redus pentru reaprinderea manifestațiilor în interiorul Iranului, în condițiile actuale.
Julia Sauter, locul 11 la Campionatul European de Patinaj Artistic. Cine a luat medalia de aur
Julia Sauter a încheiat pe poziția a 11-a la Campionatul European de Patinaj Artistic de la Sheffield. Medalia de Aur i-a revenit i-a revenit, pentru a doua oară la rând, sportivei din Estonia, Niina Petrokina. Patinatoarea din România s-a clasat pe poziția a 11-a Campionatul European de Patinaj Artistic de la Sheffield. Sportiva a ieșit pe locul 18 după programul scurt, cu un punctaj de 52.53, iar la programul liber a terminat pe pozița a şasea, cu 121.94 puncte. Cu un total de 174.37 puncte, Julia a încheiat competiţia pe locul 11. Titlul european a revenit, pentru a doua oară consecutiv sportivei din Estonia, Niina Petrokina. Aceasta a fost prima la programul scurt, cu 70,61 puncte, și tot pe 1 şi la programul liber (145.53), astfel că a urcat pe prima treaptă a podiumului cu un total de 216.14, Medalia de argint a fost câștigată de Loena Hendrickx (191.26) din Belgia, în timp ce pe treapta a treia a podiumului a urcat italianca Lara Naki Gutmann (186.87).
Economia atenției pe social media. Simona Halep și FCSB domină pe Facebook. Pe ce loc e Hagi și care sunt marile surprize
Dincolo de performanțele de pe teren, bazin sau din ring, sportivii concurează și pe social media, unde își pot crește baza de fani prin interacțiunile cu aceștia. Deși nu mai activează în circuitul WTA, fostul număr 1 mondial Simona Halep rămâne cel mai urmărit sportiv român pe Facebook, în timp ce campioana en-titre din Superligă, FCSB, are cea mai mare comunitate de fani pe cea mai populară rețea de socializare din România. Pagina Simonei Halep de pe Facebook, creată în 2014, numără în prezent nu mai puțin de 1,7 milioane de urmăritori. Pe locul 2 se află tot un constănțean, legendarul Gheorghe Hagi, fost fotbalist și actual conducător al Farului Constanța. Pagina oficială a acestuia, creată în 2010, are 967.000 de fani online. Marea surpriză din Top 3 este fostul luptător Cătălin Moroșanu, actualmente antrenor și promotor al galelor Dynamite Fighting Show. Poreclit „Moartea din Carpați”, Moroșanu și-a creat pagina în 2011 și a strâns 965.000 de urmăritori, cu doar 2.000 mai puțin decât Hagi. Fostul campion mondial la box profesionist, Lucian Bute, retras de aproape un deceniu din ring, are și el 681.000 de urmăritori, deși în ultima perioadă s-a concentrat mai mult pe viața din Canada. Cel mai în vogă sportiv român al momentului, David Popovici, a ajuns la 424.000 de urmăritori, în timp ce fostul atacant al Fiorentinei și ultima oară antrenor la Petrolul Ploiești are 524.000 de urmăritori și ocupă Top 5. Printre alți sportivi cu sute de mii de urmăritori se numără Ciprian Marica (400.000) și Sorana Cîrstea (343.000). FCSB, cea mai urmărită echipă și în online Dincolo de audiențele TV, FCSB are și cea mai mare bază de fani pe Facebook, cu 1,7 milioane de urmăritori de la crearea paginii oficiale în septembrie 2010. Pe poziția a doua se află pagina oficială a Federației Române de Fotbal pentru Echipa Națională, creată în 2014, cu 585.000 de urmăritori. Podiumul este completat de RXF, organizație de fighting care bagă influenceri în cușcă să lupte între ei, cu 444.000 de urmăritori în cei 15 ani de activitate. Rivala FCSB, Dinamo, are 436.000 de urmăritori pe pagina de Facebook creată în 2011. Surpriza din Top 5 vine de la organizația de kickboxing a lui Cătălin Moroșanu, creată acum 7 ani, Dynamite Fighting Show, care are deja 431.000 de urmăritori și continuă să crească. Universitatea Craiova se apropie de 320.000 de urmăritori, iar Superliga României, fostă LPF până în 2022, a ajuns la 161.000 de urmăritori. Cealaltă echipă de fotbal a Bucureștiului, Rapid, are doar 150.000 de urmăritori pe Facebook. Clubul Sportiv al Armatei Steaua București, deși are 36 de secții sportive care acoperă majoritatea ramurilor de sport, a strâns doar 55.000 de urmăritori. Pagina sa de Facebook a fost creată la 22 iulie 2011. Captură Facebook FCSB și CSA Steaua CFR Cluj vs Universitatea Cluj Un detaliu interesant a atras atenția în derby-ul Clujului, cel dintre CFR și Universitatea. Deși „Șepcile roșii” aduc mai mulți suporteri la stadion decât rivala din oraș, pe Facebook situația este invers. Universitatea Cluj are 116.000 de urmăritori pe Facebook, în timp ce fosta campioană CFR Cluj a ajuns la 175.000 de urmăritori. Top 15 pagini de Facebook ale sportivilor, echipelor sau federațiilor din România 1. Simona Halep – 1.700.000 de urmăritori 1. FCSB – 1.700.000 2. Gheorghe Hagi – 967.000 3. Cătălin Moroșanu – 965.000 4. Lucian Bute – 681.000 5. Echipa națională de fotbal a României – 585.000 6. Adrian Mutu – 524.000 7. RXF – 444.000 8. Dinamo București – 436.000 9. Dynamite Fighting Show – 431.000 10. David Popovici – 424.000 11. Ciprian Marica – 400.000 12. Andrei Stoica – 387.000 13. Sorana Cîrstea – 343.000 14. Universitatea Craiova – 318.000 15. Cristina Neagu – 282.000
Simona Halep şi-a pus din nou fanii pe jar cu o imagine misterioasă: Love
Simona Halep a divorțat în urmă cu patru ani de Toni Iuruc, iar de atunci s-a tot speculat în fel și chip despre viața sa amoroasă. Ultima fotografie postată pe Instagram de fostul lider mondial al ierarhiei feminine ridică din nou la fileu cârcotașilor acest subiect tabu din viața ex-sportivei. „Simo” a publicat o fotografie care indică un mic-dejun romantic alcătuit din fursecuri cu fulgi de ciocolată alături de o cană de cafea cu un mesaj inscripționat cu „Love”! Imagine misterioasă postată de Simona Halep pe Instagram Simona Halep este o femeie liberă din anul 2022, atunci când a divorțat de soțul său, Toni Iuruc. Din acele vremuri s-a tot speculat despre fel de fel de pretendenți la inima sa. Ultima fotografie postată în social media de fostul număr unu mondial WTA dă din nou apă la moară cârcotașilor. Ex-sportiva a publicat o fotografie care simbolizează un mic-dejun romantic cu fursecuri din fulgi de ciocolată, alături de o cană de caffe latte fierbinte, cu mesajul „Love” inscripționat cât se poate de sugestiv. Postarea Simonei vine la doar câteva zile de alta de același gen, de data aceasta cu palmierii la Dubai, iar titlul melodiei ce trona pe fundal era „Love story (n.r. – Poveste de dragoste)”, semn că fosta sportivă trăiește la cote maxime o frumoase poveste de iubire. La masă cu fiul unui afacerist din Top Forbes Simona Halep s-a fotografiat în primele zile ale noului an la Dubai, alături de Patrick Ciorcilă, băiatul omului de afaceri român Horia Ciorcilă. Întâlnirea celor doi nu este ceva inedit, fosta mare tenismenă fiind văzută deseori alături de bărbatul în vârstă de 29 de ani, acesta fiind cel care o manageriază în momentul de față. Co-fondator al Sports Festival, Patrick Ciorcilă este fiul președintele consiliul de administrație al Băncii Transilvania, deținătorul unei averi de 300 de milioane de euro și locul 24 în topul Forbes al celor mai bogați români. Simona se relaxează după bunul plac după anii grei petrecuți în tenis. Se împarte între afacerile din România și vacanțele în Dubai, acolo unde deține de ceva timp o locație de lux. Nu are de gând să revină ca antrenoare în sportul care i-a adus atâtea satisfacții. „Nu am energia necesară. Chiar acum, nu, nu mă gândesc la asta. Probabil mă voi gândi. Nu am energia de a face asta acum, ar însemna să călătoresc mult, din nou. Acum vreau să petrec mai mult timp acasă”, a precizat Simona Halep, pentru Tennis Channel.
Tarifele impuse de Trump determină Canada să își regândească relațiile comerciale globale
Canada și China fac pași pentru a repara relațiile tensionate, pe măsură ce tarifele americane și presiunile politice determină Ottawa să își diversifice comerțul, scrie The Washington Post. Vizita premierului Mark Carney la Beijing semnalează o resetare prudentă după ani de tensiuni diplomatice. O resetare strategică, sub presiunea SUA Carney a anunțat un „nou parteneriat strategic” cu China după o vizită de patru zile menită să reducă fricțiunile comerciale de durată. Discuțiile au loc în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, intensifică măsurile tarifare și retorica ce au afectat perspectivele economice ale Canadei. Canada a acceptat să reducă tarifele pentru până la 49.000 de vehicule electrice chinezești, iar China a diminuat taxele pentru importurile canadiene de semințe de rapiță. Analiștii spun că acordul reflectă efortul Canadei de a-și reduce dependența de SUA, pe fondul incertitudinilor crescânde în relațiile bilaterale. Relaxarea tarifelor, testarea încrederii China, al doilea partener comercial al Canadei, impusese anterior tarife agricole ridicate ca represalii pentru măsurile canadiene împotriva produselor chinezești. Aceste tarife fuseseră introduse în linie cu politica SUA, contribuind la un îngheț diplomatic prelungit între Ottawa și Beijing. În timpul vizitei, Carney s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping, care a descris discuțiile drept un punct de cotitură în relații. Experții avertizează că progresele rămân limitate, concentrându-se pe „fructe la îndemână”, în timp ce unele aspecte sensibile legate de securitate și viziune politică nu au fost depășite. Echilibrarea relației cu China și riscurile față de SUA Apropierea aduce riscuri politice, întrucât Canada rămâne strâns legată de comerțul cu SUA prin acordul USMCA. Trump a pus sub semnul întrebării valoarea pactului, alimentând temeri că acesta ar putea fi slăbit sau abandonat la o viitoare revizuire. Companiile canadiene depind puternic de piața americană, peste 70% din exporturi fiind direcționate spre sud. Pe plan intern, Carney se confruntă cu presiuni concurente din partea fermierilor care cer relaxări dar și a liderilor din industria auto, îngrijorați de competiția chineză. Un peisaj public și geopolitic în schimbare Opinia publică reflectă tensiunile, sondajele recente indicând o îngrijorare tot mai mare în Canada față de acțiunile și tarifele SUA. În același timp, scepticismul față de China rămâne ridicat, din cauza crizelor diplomatice anterioare și a acuzațiilor de interferență politică. Cu toate acestea, analiștii spun că mediul comercial global în schimbare obligă Canada să navigheze cu atenție între cei doi mari parteneri.
Sorana Cîrstea, încărcătură emoțională puternică. Iubita lui Ion Ion Țiriac, în fața unui moment important
Sorana Cîrstea se pregătește pentru începutul sezonului 2026, care va fi și ultimul din cariera sa profesionistă. Sportiva în vârstă de 35 de ani, ocupantă a locului 43 WTA, a publicat pe rețelele sociale o imagine de la antrenamente, însoțită de mesajul „pentru ultima dată” – în contextul participarii sale la Australian Open. Sorana Cîrstea și-a anunțat deja retragerea La începutul lunii decembrie 2025, Sorana Cîrstea și-a anunțat public decizia de a se retrage din tenis la finalul sezonului competițional 2026. Până atunci, jucătoarea română și-a stabilit obiectivele pentru debutul anului. Pentru Sorana Cîrstea, ediția din 2026 a Australian Open va reprezenta a 18-a prezență pe tabloul principal al turneului de la Melbourne și, totodată, ultima participare din carieră la competiția australiană. Australian Open 2026 se va desfășura în perioada 18 ianuarie – 1 februarie. România va avea trei jucătoare calificate direct pe tabloul principal: Jaqueline Cristian, Sorana Cîrstea și Gabriela Ruse. Sorana Cîrstea își va încheia cariera la finalul sezonului 2026, după peste două decenii petrecute în circuitul profesionist. Sorana Cîrstea, ultimul an în circuitul WTA În 2024, dupa mai multe probleme de sănătate care au impus o intervenție chirurgicală, Sorana Cîrstea se gândea serios să pună punct carierei la finalul sezonului. Lucrurile au evoluat însă mult mai bine decât se aștepta sportiva: recuperarea a decurs excelent, iar rezultatele din circuit au confirmat revenirea sa, cu două titluri cucerite în 2025: unul la dublu, la Madrid, și altul la simplu, la Cleveland. Aceste performanțe au determinat-o să-și schimbe planurile, astfel că jucătoarea aflată în prezent pe locul 43 WTA va continua să evolueze și în 2026. Totuși, a confirmat că va fi ultimul ei an într-un mesaj postat pe Instagram. „Iubesc tenisul… Iubesc disciplina, rutina, munca grea. Competiția și adrenalina îmi hrănesc sufletul. Dar ca orice lucru ăn viață, trebuie să ajungă la un sfârșit. Anl viitor va fi al 20-lea în turneu ca jucătoare profesionistă de tenis. Nu m-am așteptat niciodată să concurez atât de mult timp, dar ultimii doi ani au fost cei mai fericiți de pe teren și m-au făcut să continui. Acestea fiind spuse, am decis acum că 2026 va fi ultimul meu an în circuit. Când iubești ceva atât de mult, nu e ușor să spui «la revedere»”, a scris Sorna Cîrstea pe contul său de socializare.
Ambasada franceză: Franța nu este nemulțumită de poziția României privind acordul UE-Mercosur
Mesajul a fost trimis pe Facebook. „Ambasada Franței în România dezminte categoric informațiile apărute recent în spațiul public potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE-Mercosur sau că ar exista vreo legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României”, a transmis Ambasada Franței. De asemenea, Ambasada transmite că „afirmațiile sunt pur și simplu false, și nu reflectă poziția autorităților franceze.” „Prezența militară a Franței în România se înscrie în cadrul angajamentelor asumate în mod ferm de Franța față de securitatea colectivă, solidaritatea Aliată și consolidarea Flancului Estic al NATO, în strânsă cooperare cu autoritățile române și cu aliații noștri. Această prezență nu face obiectul niciunei forme de condiționare politică și nu este legată de pozițiile statelor membre în negocieri comerciale ale Uniunii Europene. Ambasada Franței își reafirmă angajamentul deplin față de parteneriatul strategic franco-român și față de securitatea României și a regiunii”, a mai transmis Ambasada. Acordul UE-Mercosur, aflat în curs de semnare după peste două decenii de negocieri, ar reduce majoritatea tarifelor vamale pe o piață de peste 700 de milioane de consumatori și ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Susținătorii tratatului spun că el va stimula exporturile europene de mașini, vinuri sau brânzeturi și va consolida relațiile comerciale externe ale blocului comunitar, într-un context global tot mai protecționist. Cu toate acestea, acordul a fost întâmpinat cu critici atât în interiorul UE, cât și din partea unor parteneri externi. În Franța, Polonia și alte state membre au apărut obstacole politice, iar fermierii au protestat, temându-se că produsele sud-americane, fabricate cu standarde mai puțin stricte și costuri de producție mai scăzute, vor submina agricultura locală.
Se schimbă legea, pentru ca românii să nu mai fie supuși unei umilințe care nu exista nici înainte de 1989. ProSport a avut dreptate: proiectul a fost depus la Senat
Un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 a fost depus vineri la Biroul Permanent al Senatul României. Inițiativa are ca scop includerea meciurilor naționalelor României de handbal feminin și masculin de la Campionatele Europene și Mondiale în categoria evenimentelor de importanță majoră, care trebuie difuzate obligatoriu la televiziune și fără costuri pentru public. Meciurile naționalei de handbal masculin a României de la Campionatul European nu sunt transmise în direct la TV în țara noastră, ci numai pe platforma Voyo, contracost. Astfel, cei mai mulți dintre români nu îi vor putea urmări în direct pe „tricolori”. Demersul confirmă informațiile prezentate anterior de ProSport, potrivit cărora legea urmează să fie modificată. Inițiativa este susținută de deputatul AUR Ciprian Paraschiv, președintele Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților, care a confirmat că proiectul legislativ urmărește modificarea articolului 21 din Legea audiovizualului. Acesta reglementează regimul evenimentelor de importanță majoră și lista competițiilor care trebuie să fie accesibile gratuit publicului din România. Potrivit explicațiilor oferite de Ciprian Paraschiv, scopul este actualizarea cadrului legal existent și completarea listei stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 47/2003, astfel încât meciurile naționalelor de handbal ale României, atât cea feminină, cât și cea masculină, la turneele finale europene și mondiale, să fie difuzate obligatoriu la TV, gratuit. „Handbalul a fost și a rămas un ambasador extraordinar al țării noastre, românii apreciază în număr mare și urmăresc acest sport de echipă, iar prezența României la turneele finale de maximă importanță, europene și mondiale, atât în handbalul feminin, cât și cel masculin, constituie repere indubitabile prin care noile generații pot și trebuie să descopere, având acces direct și gratuit la evenimentul sportiv, valorile handbalului, performerii lui și modelele autentice ale performanței indiferent de domeniu”,își explică demersul deputatul AUR Ciprian Paraschiv. PRO TV achiziționase ulterior drepturile de difuzare Inițiativa legislativă vine după ce drepturile de difuzare pentru următoarele 12 turnee finale majore de handbal au fost achiziționate de PRO TV. Ulterior, a fost anunțată strategia prin care competițiile, inclusiv meciurile României, urmau să fie transmise exclusiv online și contracost, prin platforma VOYO. Decizia a generat reacții în rândul comunității handbalului românesc, fiind inițiată inclusiv o petiție publică prin care s-a solicitat transmiterea la televiziune a meciurilor naționalelor. Demersul a fost susținut de jucătoare din Liga Florilor și din echipa națională, dar și de reprezentanți ai mediului sportiv. Proiectul depus la Senat nu va putea produce efecte imediate pentru Campionatul European de handbal masculin din ianuarie 2026, competiție care va fi difuzată exclusiv online. În schimb, dacă modificările legislative vor fi adoptate, meciurile României de la viitoarele Europene și Mondiale, inclusiv de la Campionatul European feminin din decembrie 2026, ar urma să fie transmise obligatoriu la TV și gratuit, pe teritoriul României.
Un fost premier avertizează: prin programul Safe primim o sumă fabuloasă, 16 miliarde de euro, dar este un cadou otrăvit
Declarațiile au fost făcute vineri la România TV. „Prin programul Safe, acela de reînarmare, primim o sumă fabuloasă, 16 miliarde de euro, dar, să știți că acesta este un fel de cadou otrăvit. Nu e un cadou propriu-zis. Sunt bani pe care România va trebui să-i restituie”, a avertizat fostul premier. Călin Popescu Tăriceanu a vorbit despre modul în care vor fi folosiți banii. „Problema care se pune în momentul de față este ce facem cu acești bani? Cum îi folosim? Îi folosim pentru achiziția de echipamente militare străine? Vorbeam cu dumneavoastră, înainte de începerea emisiunii, de achiziția de tancuri. Toată lumea vede că războiul modern, și avem exemplu la nasul nostru, în Ucraina, războiul modern nu se prea mai poartă cu tancuri. Tancurile au devenit extrem de vulnerabile. Toată lumea acum mizează pe echipamente mai moderne, drone, sateliți, și așa mai departe. Și dacă noi o să achiziționăm echipamente de genul ăsta, sigur că putem să le stocăm, o să aibă armata unde să le depoziteze și o să ruginească. Și peste nu știu câți ani o să le dăm la fier vechi”, a adăugat Tăriceanu. Achizițiile SAFE să fie atent analizate El a cerut Guvernul să analizeze cu atenție ce achiziții vor fi făcute. „În loc ca guvernul să se grăbească să facă achiziții, ar trebui, sigur, un responsabil cu autoritatea din guvern să discute cum se fac aceste achiziții, în ce condiții. Achiziționăm pur și simplu sau suntem capabili, ca o parte din aceste achiziții, să însemne un transfer de tehnologie care să însemne realizarea acestor produse parțial în industria românească”, a precizat Călin Popescu Tăriceanu.
România – Portugalia 34-40, în Grupa B de la Campionatul European de handbal masculin
20:22 SCOR FINAL: România – Portugalia 34-40, la CE de handbal masculin „Tricolorii” au pierdut clar primul meci de la competiția continentală. 20:13 Min. 54: România – Portugalia 30-36, la CE de handbal masculin Neves este eliminat pentru o intervenție dură la Ghiță. 20:00 Min. 48: România – Portugalia 25-33, la CE de handbal masculin „Tricolorii” nu reușesc să se apropie de adversari. 19:41 Min. 37: România – Portugalia 19-26, la CE de handbal masculin Lusitanii păstrează avansul, deși joacă în inferioritate. 19:26 Min. 30: România – Portugalia 15-23, la CE de handbal masculin Dezastru la pauză pentru echipa țării noastre. 19:16 Min. 22: România – Portugalia 10-19, la CE de handbal masculin „Tricolorii” iau goluri pe bandă rulantă. 19:09 Min. 14: România – Portugalia 6-10, la CE de handbal masculin Lusitanii se desprind la jumătatea primei reprize. 19:03 Min. 8: România – Portugalia 4-5, la CE de handbal masculin Lusitanii înscriu 3 goluri la rând. 19:02 Min. 1: România – Portugalia 1-0, la CE de handbal masculin Szasz înscrie primul gol al meciului. România și Portugalia se întâlnesc astăzi, 16 ianuarie, în primul meci din Grupa B de la Campionatul European masculin de handbal, într-o partidă programată la ora 19:00. Meciul poate fi urmărit pe www.prosport.ro, în format Live Text Online, dar și pe platforma de streaming Voyo. Naționala masculină de handbal a României joacă, de la ora 19:00, primul ei meci la Campionatul European, organizat de Danemarca, Norvegia și Suedia. Competiția are la start 24 de echipe și se încheie pe 1 februarie, când au loc cele două meciuri pentru medalii. România s-a calificat pentru a doua oară la rând la competiția continentală, după ce a terminat Grupa 8 pe locul 3, cu 5 puncte, după Portugalia (9 puncte) și Polonia (6 puncte), dar înaintea Israelului (4 puncte). În meciurile directe cu lusitanii, românii au cedat cu 30-37 în deplasare și s-au impus cu 28-24 la Constanța. Formația pregătită de George Buricea a ajuns la competiția continentală ca urmare a faptului că a avut linia de clasament cea mai bună dintre toate echipele clasate pe poziția a 3-a. După meciul cu Portugalia, naționala țării noastre va întâlni Danemarca pe 18 ianuarie, de la ora 21:30, și Macedonia de Nord, două zile mai târziu, de la 19:00. Ambele confruntări pot fi urmărite pe Voyo. Primele două se califică în faza următoare a competiției. George Buricea a convocat doi stranieri în lotul pentru Campionatul European În ceea ce privește lotul deplasat la Campionatul European, Buricea s-a văzut pus în situația de a-i lăsa acasă pe Andrei Drăgan, Dan Vasile, Demis Grigoraș, Gabriel Ilie, Liviu Caba și Erik Pop, toți fiind accidentați. De partea cealaltă, Portugalia este pregătită de Paulo Pereira, nimeni altul decât tehnicianul campioanei Dinamo. El este în funcție din 2016, iar cu el pe banca tehnică portughezii au ocupat locul 4 la cea mai recentă ediție de Campionat Mondial și 7 la europeanul din 2024. De parcă aceste lucruri nu ar fi suficiente, în ultimul meci de pregătire care as avut loc înainte de EURO 2026, Portugalia a învins Spania cu 34-31. „Ne așteptăm la un meci bun contra Portugaliei. Nu e ușor să joci împotriva lor, practică un handbal în viteză. Dar avem strategia noastră, nu voi vorbi acum despre ea. Știu că băieții au capacitatea și calitatea pentru a face o figură frumoasă. Sunt foarte, foarte încrezător în echipă. E un turneu important pentru mine, pentru țară, pentru toată lumea! Știu că nu vom dezamăgi”, a declarat George Buricea, potrivit forului european. Lotul convocat de selecționerul României are doi stranieri: Portari – Ionuț Iancu (Dinamo), Mihai Popescu (Potaissa Turda) Extreme stânga – Alexandru Andrei (Poli Timișoara), Denis Vereș (Potaissa) Extreme dreapta – Sorin Grigore (CSU Suceava), Ionuț Nistor (Dinamo) Interi stânga – Tudor Botea (Minaur Baia Mare), Andrei Buzle, Robert Militaru (ambii Dinamo), Răzvan Trif (Poli Timișoara), Dan Racoțea (Górnik Zabrze) Interi dreapta – Ionuț Stănescu (Wybrzeze Gdansk), Cristian Ghiță (Potaissa) Coordonatori – Daniel Stanciuc (Dinamo), Ștefan Cumpănici (Minaur) Pivoți – Călin Dedu (Dinamo), Robert Nagy (Minaur), Andras Szasz (Poli Timișoara)