Se reaprinde scandalul legat de dopaj cu Jannik Sinner, iar Simona Halep e dată exemplu
Scandalul legat de dopajul lui Jannik Sinner, fost lider ATP, se reaprinde, iar Simona Halep este dată exemplu în privința dublei măsuri a legislației antidoping. În februarie 2025, la scurt timp după ce a câștigat trofeul la Australian Open, Sinner a fost suspendat pentru numai trei luni de către WADA, deoarece a încălcat regulile antidoping. Măsura a fost considerată încă de la acel moment una scandaloasă, în comparație cu suspendarea de patru ani pe care a primit-o Simona Halep în octombrie 2022, în cazul dopajului cu Roxadustat, și care a fost apoi redusă de TAS la numai nouă luni, cu posibilitatea de revenire imediată în circuit, în martie 2024. Scandalul dopajului lui Sinner, reaprins înainte de Australian Open. Simona Halep, retrasă din circuit, este dată exemplu Scandalul legat de dopajul involuntar al lui Jannik Sinner, cu clostebol, se reaprinde, iar Simona Halep, retrasă din circuit în februarie 2025, este dată exemplu pentru sistemul „dezechibrat” în care se cântăresc încălcările legislației antidoping. Suspendarea lui Sinner a venit la scurt timp după Australian Open, ca urmare a utilizării involuntare a substanței clostebol, care fusese inclusă pe lista substanțelor interzise de WADA, fiind astfel încălcate două articole din Programul Antidopind din Tenis (TADP). La acel moment, Sinner a susținut că respectiva substanță a intrat în organismul său din neatenție, după ce fizioterapeutul său i-ar fi aplicat un spray ce conținea susbtanța, pentru a-i trata o rană. În 2024, ITIA a refuzat inițial suspendarea lui Sinner, considerând că nu a existat „nicio vină sau o neglijență” din partea sa și, prin urmare nu exista niciun motiv pentru suspendare. WADA a contestat această decizie în septembrie 2024, deoarece în opinia sa, concluzia ITIA privind „absența vinovăției sau neglijenței” era în contradicție totală cu principiul răspunderii stricte. Multe voci, din lumea sportului și nu numai, au criticat modul în care Sinner a beneficiat de o reducere consistentă a pedepsei, în condițiile în care pentru dopajul involuntar, așa cum a susținut italianul, suspendarea variază între 11 și 18 luni. „De exemplu, Nicolas Jarry și Simona Halep au primit suspendări de 11 luni, respectiv 18 luni pentru dopaj involuntar, în temeiul aceleiași dispoziții privind «absența unei culpe semnificative» pe care Sinner a evitat-o. De la cazul Sinner, ITIA a continuat să impună suspendări îndelungate pentru încălcări involuntare. Doar două dintre ultimele nouă cazuri de după cel al italianului, care au fost anunțate public pe site-ul ITIA, au dus la suspendări mai scurte de trei luni – ambele implicau circumstanțe în care sportivul avea mai puțin control asupra dopajului decât în cazul contaminării legate de anturajul lui Sinner. Nu este vorba despre o conspirație, ci sistemul este dezechilibrat”, scriu cei de la The Roar. Sinner, în lupta pentru al treilea trofeu la rând la Australian Open Jannik Sinner se pregătește să intre în lupta pentru al treilea trofeu consecutiv la Australian Open, iar în spațiul publuc încep să apară întrebările legitime privind participarea sa, care este una „discutabilă” , fără a i se pune la îndoială „abilitățile sportive”, având în vedere că în ultimii ani a ridicat ștacheta tenisului la un nivel foarte înalt. Sinner a cucerit anul trecut Turneul Campionilor, după o finală în care l-a învins pe ibericul Carlos Alcaraz. Cei doi și-au împărțit trofeele majore în sezonul trecut, după trei finale consecutive. În 2025, Sinner a câștigat Australian Open și Wimbledon, în timp ce Alcaraz s-a impus la Roland Garros, după o finală istorică de peste cinci ore, și la US Open. Liderul ATP este Carlos Alcaraz, cu 12.050 de puncte, fiind urmat de Sinner, cu 11.500 de puncte și Alexander Zverev, cu 5.105 puncte. Novak Djokovic, cel mai titrat jucător de tenis din istorie, cu 24 de titluri majore și unul olimpic, se află pe locul 4, cu 4.780 de puncte. La Melbourne, Djokovic deține recordul, cu zece trofee câștigate (2008, 2011, 2012, 2013, 2015, 2016, 2019, 2020, 2021 și 2023).
Macron despre Groenlanda: Dacă suveranitatea unui aliat este afectată, efectele de domino ar fi fără precedent
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri că ar putea apărea consecințe grave dacă suveranitatea unui stat european și a unui aliat ar fi pusă în pericol, scrie Reuters. Declarația a avut loc în cadrul unei ședințe de cabinet și a vizat inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Macron a spus că Franța tratează subiectul cu maximă seriozitate. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, liderul de la Paris a transmis un mesaj în acest sens. „Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, a spus Emmanuel Macron. Președintele Franței a insistat că impactul ar putea fi unul major pe care o astfel de situație l-ar putea avea la nivel internațional și european. „Dacă suveranitatea unei țări europene și a unui aliat ar fi afectată, efectele în lanț ar fi fără precedent. Franța monitorizează situația foarte atent și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca și suveranitatea sa”, a adăugat Macron. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are o legătură solidă cu Groenlanda și comunică constant cu oficialii de acolo. Von der Leyen a declarat că populația acestui teritoriu se poate baza pe sprijinul Uniunii Europene. Contextul declarațiilor vine după mai multe săptămâni de tensiuni generate de afirmațiile lui Donald Trump la adresa Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub autoritatea Danemarcei. În acest cadru, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmează să se întâlnească miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele american JD Vance.
David Popovici a reuşit o nouă performanță uluitoare pentru România!
David Popovici, unul dintre cei mai emblematici sportivi români din epoca modernă, a reușit o nouă performanță incredibilă. Înotătorul a fost desemnat de un organism mondial al natației drept cel mai bun al anului 2025. Fanii l-au aplaudat în comentarii pe cel care ne-a făcut mândri indiferent de competiție. Că a fost vorba despre Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale sau Campionate Europene, David Popovici a fost întotdeauna la înălțime. Supercampionul român a fost desemnat acum cel mai bun înotător al anului trecut de către Euro Aquatics. David Popovici, desemnat cel mai bun înotător al anului 2025 Printr-o postare pe rețelele de socializare, reprezentanții Euro Aquatics au dezvăluit că David Popovici a fost nominalizat și a câștigat chiar titlul de cel mai bun înotător masculin din anul 2025. Postarea s-a viralizat rapid și a strâns mii de aprecieri. „David Popovici a fost votat drept cel mai bun înotător masculin al anului!”, au scris cei de la Euro Aquatics pe pagina oficială de Instagram. Fanii români au apărut imediat în comentarii pentru a-l lăuda pe sportiv. Andreea Esca sau Raiffeisen Bank l-au aplaudat pe român la postarea forului din natație. „Eu zic că este al secolului!”, „Bine meritat! GOAT!”, „Performanță incredibilă”, „Felicitări, campionule”, „Chiar meritat, David!” au fost câteva dintre comentariile fanilor de la postarea Euro Aquatics. David Popovici este o prezență tot mai frecventă la competițiile de top. 2025, an incredibil pentru David Popovici Anul 2025 a fost unul incredibil pentru David Popovici, care a arătat o formă fulminantă. Sportivul a obținut rezultate magnifice la Campionatele Mondiale de înot de la Singapore, acolo unde a cucerit două medalii de aur, la probele de 100, respectiv 200 de metri liber. Înainte de a face furori pe tărâm asiatic, David Popovici a participat la Campionatele Europene de Juniori din Slovacia. Românul a devenit doar al cincilea sportiv care a cucerit două medalii de aur la Campionatele Mondiale, la proba de 200 de metri liber, după Michael Gross, Ian Thorpe, Michael Phelps și Sun Yang. Totodată, David Popovici este nominalizat și la titlul de „Cel mai bun sportiv din Balcani”, acolo unde se luptă cu nume importante ale sportului. Pentru a pune mâna pe marele trofeu, românul trebuie să treacă de nume mari din volei, haltere, baschet sau judo. Concret, „Chlorine Daddy” se luptă cu voleibalistul bulgar Aleksandar Nikolov, bulgarul Karlos Nasar (haltere), baschetbalistul turc Alperen Şengün, judoka Distria Krasniqi (Kosovo), grecul Emmanouil Karalis (atletism), schioarea Zrinka Ljutić, din Croația, sârbul Nikola Jokić, din baschet, canotorul grec Stefanos Ntouskos și starul NBA Giannis Antetokounmpo.
Parlamentul Ucrainei a desemnat noul ministru al Apărării. Mykhailo Fedorov mizează pe tehnologie și reformă
Parlamentul Ucrainei a aprobat miercuri numirea lui Mykhailo Fedorov în funcția de ministru al Apărării. Acesta a anunțat că scopul său este să susțină inovația și schimbarea profundă a sistemului militar, scrie Reuters. În vârstă de 34 de ani, Mykhailo Fedorov a ocupat anterior funcțiile de prim-viceprim-ministru și ministru al transformării digitale. Din aceste funcții, el a influențat în mod semnificativ strategia tehnologică a Ucrainei după declanșarea invaziei rusești în februarie 2022. Unul dintre rezultatele lui Fedorov cele mai importante a vizat întărirea comunicațiilor armatei ucrainene de pe front, prin introducerea terminalelor Starlink. Această soluție a permis o legătură mai strânsă între unități, chiar și în zonele de luptă intense. Tot el a stat la baza dezvoltării așa-numitei „linii de drone”, un sistem defensiv conceput pentru a produce pierderi semnificative trupelor ruse. Inițiativa a devenit un element central al apărării moderne a Ucrainei. „Astăzi, este imposibil să lupți cu tehnologii noi folosind o structură organizațională veche. Avem nevoie de schimbări cuprinzătoare”, a declarat Mykhailo Fedorov în fața parlamentarilor, înainte de votul final. „Scopul nostru este să schimbăm sistemul: să reformăm armata, să îmbunătățim infrastructura de pe linia frontului, să eradicăm minciunile și corupția și să facem din leadership și încredere o nouă cultură.”, a mai declarat acesta. Preluarea mandatului are loc la câteva săptămâni după un scandal major de corupție din domeniul energiei, care a generat reacții din partea populației față de guvernul condus de Volodimir Zelenski. Numirea sa face parte dintr-o reorganizare amplă a conducerii politice și de securitate, decisă de președintele Volodimir Zelenski. Pe teren, armata ucraineană se confruntă cu un dezavantaj numeric, dar și din punct de vedere al echipamentelor. Trupele rusești înaintează în estul regiunii Donețk și cresc frecvența atacurilor aeriene asupra orașelor situate departe de linia frontului. Mykhailo Fedorov a precizat că planul său pune accent pe digitalizarea forțelor armate, extinderea utilizării dronelor, integrarea inteligenței artificiale și aplicarea soluțiilor tehnologice moderne.
Americanii vor construi un drum pe teritoriul unei țări care va fi folosit de altă țară. Se va numi Calea Trump către Pace
Americanii au anunțat că vor merge mai departe cu planul privind realizarea unui coridor care traversează Armenia pentru a conecta Azerbaidjanul cu teritoriul Nakhchivan, potrivit Le Figaro. În prezent, Nakhchivan este o enclavă care nu are o legătură terestră cu țara de care aparține. Coridorul care reprezintă de mult timp o solicitare din partea autorităților de la Baku va fi numit „Calea Trump către Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP – Trump Route for International Peace and Prosperity). Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că americanii vor continua planul privitor la coridor. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri cu ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoyan. Anul trecut, Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord la Washington, sub auspiciile președintelui american Donald Trump, pentru a pune capăt disputei teritoriale care ține de decenii. Acordul prevede, printre altele, crearea unei zone de tranzit (coridorul TRIPP) care trece prin Armenia și conectează Azerbaidjanul la enclava Nakhchivan. O companie, deținută în proporție de 74% de SUA, va fi însărcinată cu construirea infrastructurii feroviare și rutiere de-a lungul fâșiei de teren, a transmis Departamentul de Stat. Americanii vor să facă afaceri în zonă Americanii sunt interesați de proiect deoarece va facilita investițiile SUA și accesul la „minerale critice și elemente de pământuri rare”. „Acordul TRIPP va deveni cu adevărat un model pentru întreaga lume, demonstrând cum se poate deschide calea către activitatea economică și prosperitate fără a contesta sau compromite în niciun fel suveranitatea și integritatea teritorială. Acest lucru va fi bun pentru Armenia, bun pentru Statele Unite, bun pentru toți cei implicați”, a declarat Marco Rubio la întâlnire. Iranul se opune formării coridorului, temându-se că influența sa în zonă se va diminua și că acesta va aduce investiții străine aproape de granița sa. La rândul său, prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a declarat că securitatea coridorului care leagă Azerbaidjanul de Nakhichivan va fi asigurată „de Armenia și nu de o țară terță”. Conflictul teritorial dintre Armenia și Azerbaidjan a vizat în special Nagorno-Karabah, o zonă muntoasă. Aceasta dispută a provocat două războaie, unul la prăbușirea URSS și celălalt în 2020. Azerbaidjanul a recucerit zona de la separatiștii armeni în urma unei ofensive fulger în 2023.
Jaqueline Cristian, calificare facilă în sferturile de la Adelaide
Jaqueline Cristian (27 de ani, locul 37 WTA) a reușit o calificare facilă în sferturile turneului WTA 500 de la Adelaide, după ce s-a impus în fața Dariei Kasatkina (28 de ani, locul 48 WTA), scor 6-4, 6-0, într-o oră și 31 de minute de joc. Pentru cea mai bună româncă a momentului, aceasta a fost prima victorie în disputele directe cu jucătoarea din Rusia, care de anul trecut reprezintă Australia. În runda următoare, Jaqueline Cristian o va avea ca adversară pe Kimberly Birrell (27 de ani, locul 107 WTA). Pentru calificarea în sferturile de finală, Jaqueline Cristian va primi 195 de puncte WTA și și-a asigurat un premiu de 33.470 de dolari. Jaqueline Cristian, victorie categorică și calificare în sferturile de la Adelaide Jaqueline Cristian (locul 37 WTA) s-a impus fără probleme în fața Dariei Kasatkina (locul 48 WTA) în optimile de finală la Adelaide, turneu de WTA 500, scor 6-4, 6-0. Kasatkina a fost dublă finalistă a acestei competiții (2023 și 2024) și a câștigat toate meciurile directe pe care le-a avut cu jucătoarea din România. Ambele seturi au fost intens disputate, în ciuda scorului. În setul inaugural, Jaqueline Cristian a urmărit-o constant pe Daria Kasatkina, iar desprinderea s-a făcut pe serviciul româncei, în gameul șapte, pe care l-a câștigat la zero. Adversara sa a mai reușit să smulgă un game, însă finalul setului i-a aparținut lui Cristian, care a închis setul cu a treia minge de set. În actul secund, Cristian a avut trei mingi de break, reușind un total de opt break-uri pe parcursul întregului meci. „Înainte de meciul de miercuri, era corect să ne întrebăm dacă Jaqueline Cristian are o problemă cu Daria Kasatkina. În cele două întâlniri anterioare, românca pierduse de fiecare dată, deși Kasatkina era la vremea respectivă clasată mult mai sus în ambele ocazii. De data aceasta, rolurile s-au inversat. Cristian a intrat în meci de pe locul 37 mondial, în timp ce Kasatkina a ajuns în prezent pe locul 48 în lume, ca urmare a dificultăți recente pe care le-a avut. Și, încă o dată, jucătoarea cu cel mai bun clasament a avut câştig de cauză. Cristian a supraviețuit unui prim set haotic, care a inclus nouă break-uri – inclusiv șase consecutive la începutul meciului -, înainte de a câștiga cu 6-4, 6-0, în 1 oră și 31 de minute. Cristian i-a spart serviciul Dariei Kasatkina de opt ori, transformând opt din cele 18 mingi de break ale sale. De partea cealaltă, Daria s-a chinuit enorm la serviciu, terminând cu nouă duble greșeli. Rezultatul i-a adus lui Cristian a doua victorie la rând în seturi consecutive, după ce a învins-o pe Ekaterina Alexandrova, cap de serie numărul 4, în prima rundă,”, au scris cei de la WTA Tennis pe site-ul oficial. Jaqueline Cristian, o nouă adversară din Australia În sferturile de finală, Jaquelin Cristian o va întâlni pe Kimberly Birrell (locul 107 WTA), o altă jucătoare din Australia, care a avansat în această fază a competiție după ce Marketa Vondrousova s-a retras din cauza unei accidentări înaintea meciului din turul 2. Cristian și Birrell s-au mai întâlnit de două ori, fiecare dintre cele două a câștigat un meci. Birrell în 2024, la Hobart (hard), iar Cristian în 2025, la Roland Garros (zgură). Pentru Jaqueline Cristian acesta este al doilea an în care participă la Adelaide, iar în premieră se află pe tabloul principal. Anul trecut a pierdut în turul inaugural al calificărilor. În acest sezon, Jaqueline Cristian a jucat și la Brisbane, însă a pierdut încă din primul tur.
Franța, planuri de a deschide un consulat în Groenlanda în februarie
Franța va inaugura un consulat în Groenlanda pe 6 februarie, decizie anunțată încă de anul trecut, a declarat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot. Măsura are loc în contextul presiunilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului arctic, scrie Reuters. Jean-Noël Barrot a declarat la radioul RTL că „Statele Unite trebuie să înceteze șantajul asupra Groenlandei și să exprime dorința de a prelua controlul asupra teritoriului autonom danez”. „A ataca un alt membru NATO nu ar avea sens, ar fi chiar contrar intereselor Statelor Unite… și, prin urmare, acest șantaj trebuie evident să înceteze”, a adăugat ministrul francez. Donald Trump: SUA trebuie să „dețină” Groenlanda Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia și China să o facă, relatează BBC. „Țările trebuie să aibă proprietate, iar tu aperi proprietatea, nu aperi contractele de închiriere. Și noi va trebui să apărăm Groenlanda”, a spus Donald Trump reporterilor, vineri, răspunzând la o întrebare. El a mai spus că Statele Unite o vor face „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”. Casa Albă a precizat recent că administrația analizează posibilitatea de a cumpăra teritoriul semi-autonom al Danemarcei, membră NATO, fără a exclude însă opțiunea unei acțiuni forțate. Danemarca și Groenlanda afirmă că terenul nu este de vânzare, iar Danemarca avertizează că o acțiune militară ar duce la sfârșitul alianței transatlantice de apărare. Liderii partidelor din Groenlanda, inclusiv opoziția, au cerut într-o declarație comună de vineri seară ca „lipsa de respect a SUA față de țara noastră să se încheie”. „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi. Viitorul Groenlandei trebuie decis de poporul groenlandez.”, au spus ei.
Predicție devastatoare pentru Emma Răducanu! De cât timp are nevoie ca să devină o jucătoare de top în tenisul mondial
Emma Răducanu trăiește în continuare din succesul de la US Open 2021, atunci când a dat peste cap toate calculele hârtiei, reușind să câștige trofeul pus în joc. Ulterior, britanica nu a mai confirmat, faima ei ținând mai degrabă de marketing și publicitate decât de rezultatele sportive. Răducanu, care ocupă locul 29 în lume, va fi pentru prima dată cap de serie la un turneu de Grand Slam, după US Open din 2022 – ultimul eveniment înainte ca punctele obținute prin victoria sa la US Open din 2021 să scadă din clasamentul său. Emma are 5 victorii și 4 înfrângeri la Australian Open, ajungând în runda a treia în 2025, după eliminări consecutive în turul II, în ultimii trei ani. Pregătirile jucătoarei în vârstă de 22 de ani pentru sezonul 2026 au fost perturbate de o accidentare la picior, pe care a acuzat-o la sfârșitul sezonului 2025. Răducanu și-a început sezonul la United Cup, unde a pierdut în trei seturi în fața Mariei Sakkari în primul ei meci, jucat din octombrie încoace. Ea joacă săptămâna aceasta la Hobart International, un turneu WTA 250 la care este cap de serie numărul 1. Mats Wilander: „Emma Răducanu are nevoie de ani pentru a ajunge în top” În ciuda unei ușoare ascensiuni în plan sportiv, Emma nu este văzută ca o posibilă favorită la Australian Open. Ba chiar, fostul mare tenismen Mats Wilander a avut o predicție devastatoare în ceea ce o privește. „Nu mă aștept ca prestația Emmei Răducanu să fie suficient de bună pentru a ajunge în sferturi, semifinale sau finală, pentru că nu cred că jocul ei este suficient de bun. Și nu cred nici că e pregătită pentru asta”, a spus suedezul, fost numărul 1 mondial și câștigător a șapte Grand Slamuri. „Cred că are talent și că din punct de vedere tehnic are lovituri bune. Serviciul ei este suficient de bun din punct de vedere tehnic. În viitor, ea va putea concura cu cele mai bune jucătoare din lume, dar acum nu!”, a mai afirmat Wilander pentru TNT Sport. Fostul mare campion a dat un verdict deloc încurajator pentru sportia cu tata din România. „Emma nu are nevoie de două luni pentru a ajunge în top. Ea are nevoie de câțiva ani de turneu săptămână de săptămână ca să se întărească fizic și mental”, a punctat acesta. Emma Răducanu s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de la Hobart, beneficiind de abandonul Magdaleneu Frech.
Miruță: România nu are nevoie de armă nucleară. Suntem protejați de NATO
Radu Miruță a precizat că România beneficiază deja de umbrela de securitate oferită de state membre NATO care dețin armament nuclear, precum Franța și Marea Britanie, și că relațiile cu acestea nu sunt unele tensionate. „România nu este într-o logică în care analizează dacă cei cu care a interacționat până acum devin dușmani. Dacă am ajunge acolo, situația s-ar schimba complet”, a explicat ministrul, marți, la B1 TV. Miruță: Toate sistemele Patriot sunt operaționale Întrebat câte sisteme Patriot sunt funcționale în prezent în România, Miruță a afirmat că toate sistemele achiziționate sunt operaționale, precizând că donația cunoscută către Ucraina a fost făcută cu aprobarea Parlamentului. Potrivit acestuia, România urmează să primească în schimb echivalentul în armament, nu în bani. „Am donat produs și primim înapoi produs. Nu te aperi cu portofelul, ci cu capabilități militare”, a declarat Miruță. Miruță: Alianțele mențin stabilitatea Ministrul USR susține că, atât la nivel european, cât și în cadrul NATO, toate discuțiile se poartă exclusiv în logica apărării comune, fără intenții de fragmentare sau de dezvoltare a unor strategii militare individuale. În opinia sa, o astfel de schimbare ar reprezenta o modificare radicală a ordinii de securitate globale. „Nu este în interesul nimănui din tabăra occidentală ca alianțele să se destrame. Ar profita doar adversarii. Este principiul clasic divide et impera”, a afirmat Miruță. „Țările au înțeles asta și uite că e pace pe continentul european de la al doilea război mondial”, a adăugat ministrul.
Bolojan speră că decizia CCR va fi favorabilă Guvernului. Ce spune de pensiile militarilor?
Bolojan a fost întrebat, marți seara, la TVR, ce speranțe are de la CCR, în privința deciziei 16 ianuarie. „Am căutat ca acest proiect de lege, care vine și face ordine în acest domeniu al pensiei magistraților, să respecte toate prevederile legale, să respecte toate deciziile care au fost adoptate de Curtea Constituțională pe această zonă și eu cred că acest proiect este constițional. Dacă se va lua o decizie sau nu se va lua, asta nu am de unde să știu. Dar Guvernul a făcut toate analizele în așa fel încât să venim cu un proiect bun. Asta este problema legată de legalitate. Dar aici, indiferent ce se discută legat de un proiect sau altul, există o realitate pe care nu o putem nega. Nicăieri în lume nu există sisteme în care oamenii se pensionează la 48-50 de ani, în care ies cu o pensie cât ultimul salariu. Nu există așa ceva și nu este moral, este valabil și la alte categorii, nu este suportabil, nu este sustenabil pentru economia românească și pentru sistemul de pensie individual”, spune Ilie Bolojan. Cum vede pensionarea militarilor Ilie Bolojan a fost întrebat dacă există o discuție în Guvern pentru mărirea vârstei de pensionare și pentru militari și polițiști. Premierul a afirmat că „aceasta este o realitate care privește și aceste categorii, iar aici controlul cheltuielilor nu-l faci prin reduceri de personal, pentru că este un deficit de personal, ci controlul cheltuielilor se face prin creșterea vârstei de pensionare, respectând niște reguli de bun simț”. „Cei care astăzi au vârste de pensionare și se pot pensiona li se aplică, ca și în propunerea magistraților, varianta tranzitorie, adică pot să își mențină actuale drepturi, indiferent când lucrează. Noi nu ne dorim ca un val de oameni să plece la pensie, că nu ne ajută deloc. Nici pe ei nu-i ajută și nici pe noi. Asta e un element de bază. În al doilea rând, trebuie găsite variante, cât se poate, de corecte și de cinstite, pentru creșterea vârstei de pensionare, găsind niște formule de pensionare accelerată, acolo unde, într-adevăr, se justifică. Și eu am dat exemple, nu m-am ferit să spun asta. Una este să stai în pază la o instituție, la un sediu de instituție, de dimineața până seara, fără să ai niciun fel de probleme, fără să depui efort și poți să faci asta fără niciun fel de probleme până la 65 de ani. Și alta este să fii în fața guvernului sau la un meci, sau într-o situație tensionată, unde trebuie să ai o forță fizică, unde ai echipamentul pe tine. Și atunci, în cazul unui jandarm, cei care sunt, într-adevăr, în aceste brigăzi mobile, trebuie să-i găsească o formulă de pensionare mai repede”; a explicat premierul. Întrebat când s-ar putea face aceste modificări, Ilie Bolojan a spus: „cu cât se fac mai repede, cu atât se fac mai bine. Cred că în acest an”.