Istoric: cum s-a votat în București la ultimele alegeri pentru Primăria Capitalei și ce știm despre prezență
Locuitorii Capitalei sunt așteptați – pentru a șaptea oară în aproximativ un an și jumătate – în secțiile de vot, de data aceasta pentru a vota un nou primar general, după ce câștigătorul de la alegerile din iunie anul trecut, Nicușor Dan, a fost ales șef al statului prezidențialele din acest an. Primarul desemnat câștigător în urma scrutinului de duminică, 7 decembrie, va avea un mandat mai scurt decât aleșii instalați în funcție după alegerile din iunie anul trecut, respectiv mai puțin de trei ani, până la termenul din 2028. Din iunie 2024 au fost 8 tipuri de alegeri la care bucureștenii au putut să își exercite dreptul constituțional: Locale + europarlamentare (9 iunie 2024) Prezidențiale (turul 1) + referendum local (24 noiembrie 2024) Parlamentare (1 decembrie 2024) Prezidențiale (tur 2, anulat) – (8 decembrie 2024) Prezidențiale (turul 1) – (4 mai) Prezidențiale (turul 2) – (18 mai) Conform celor mai recente statistici publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), numărul de alegători înscriși în Registrul electoral la data 11 noiembrie 2025 pentru circumscripţia electorală nr. 42 a municipiului Bucureşti este de 1.782.163. Ce și unde votează bucureștenii Locuitorii cu drept de vot, care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv au dreptul de a alege primarul general al municipiului București, numai la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința și doar pe teritoriul României. Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii duminică, 7 decembrie, include 17 candidați din care să își aleagă preferatul pentru a ocupa funcția de primar general. Validarea și ordinea de pe buletine au fost finalizate înainte de retragerea anunțată de doi dintre ei, respectiv independenții Vlad Gheorghe și Orlando Teordorovici. Votarea se desfășoară duminică, 7 decembrie 2025, între orele 7:00 – 21:00. Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Galeria primarilor generali ai României de după Revoluție Duminică are loc al treilea tur de scrutin parțial din Capitală, din 1992 în prezent. Cei doi primari care au câștigat mandatele în urma alegerilor parțiale au fost Viorel Lis, în 1998, și Adriean Videanu, în 2005. Primari generali aleși și interimari din 1992 în prezent: 1992: Crin Halaicu (CDR) 1996: Victor Ciorbea (CDR) – (iunie – decembrie 1996 – numit premier) Interimar: Viorel Lis – ianuarie 1997 — noiembrie 1998 1998: Viorel Lis (PNȚCD) – alegeri parțiale 2000: Traian Băsescu (PD) 2004: Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) (iunie — decembrie 2004, ales președinte) Interimar: Răzvan Murgeanu (decembrie 2004 – aprilie 2005) 2005: Adriean Videanu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) – alegeri parțiale 2008: Sorin Oprescu (PSD/Independent) 2012: Sorin Oprescu (PSD/Independent) (2012— septembrie 2015) Interimari: Ștefănel Dan Marin (septembrie 2025– noiembrie 2015) Ioan-Răzvan Sava (noiembrie 2015 – iunie 2016) 2016: Gabriela Firea (PSD) 2020: Nicușor Dan (Independent) 2024: Nicușor Dan (Independent) (2024 – mai 2025, ales președinte) Interimar: Stelian Bujduveanu (mai 2025 – prezent) Cele mai „strâse” rezultate și cea mai mare prezență la vot Primii doi clasați la alegerile locale în ultimul sfert de secol: Alegeri 2000: Traian Băsescu: 51,62% Sorin Oprescu: 50,22% Alegeri 2004 Traian Băsescu: 51,23% Adrian Năstase: 48,77% Alegeri 2008 Sorin Oprescu: 56,55% Vasile Blaga: 43,44% Alegerile 2012: Sorin Oprescu: 54,79% Silviu Prigoană: 17,12% Alegeri 2016: Gabriela Firea: 42,97% Nicușor Dan: 30,52% Alegeri 2020 Nicușor Dan: 42,81% Gabriela Firea: 37,97% Alegeri 2024 Nicușor Dan: 47,94% Gabriela Firea: 22,17% Prezența la vot la alegerile locale la termen, conform statisticilor electorale, a fost în scădere cu 15% din 1992 până în 2024: 2024 – 49,55% 2020 – 45,57% 2016 – 48,14% 2012 – 56,26% (din 2012 se votează într-un singur tur la locale) 2008 – 48,84% (primul tur); 48,36% (turul 2) 2004 – 54,26% (primul tur); 50,25% (turul 2) 2000 – 50,86% (primul tur); 46,97% (turul 2) 1996 – 58,73% (primul tur); 52,95% (turul 2) 1992 – 65% (primul tur) – Prezență – record postdecembristă, 50% (turul 2) În ceea ce privește Capitala, prezența a fost mai redusă decât media națională. Prezența la ultimele trei scrutine locale a fost de: 2024 – 41,19% 2020 – 36,72% 2016 – 33,23% (Sursa: AEP/Rezultate vot)
Ce pot face sportivii care se consideră abuzați? Ghid practic oferit de un expert în domeniu
Sportul românesc cunoaște o recrudescență a violenței în sport. Tot mai mulți copii dezvăluie abuzurile la care au fost supuși în trecut și cazurile devin publice. ProSport tocmai a publicat cazul unui antrenor de polo pe apă care și-ar fi lovit elevul cu un șlap direct în față, dar sunt nenumărate situații în care cei mici nu reacționează. De-a lungul timpului, am relatat cazuri grave din gimnastică artistică și nu numai. Ce spune Cristian Jura despre violența tot mai accentuată în sport Am apelat la Cristian Jura, expert in dreptul sportului pe plan național si internațional, care ar putea niște sfaturi utile sportivilor. Dialogul a fost unul lung, însă am spicuit teme principale, care pot fi utile și pentru copii, dar mai ales pentru părinții care nu știu să reacționeze în momentele de furie. Prosport: Se înmulțesc în România cazurile în care sportivii se plâng că au fost tratați prost, abuzați, hărțuiți, discriminați, că le-a fost atinsă demnitatea prin vorbe grele aruncate de către antrenori, că au fost încălcate principiile de safeguarding. De-a lungul timpului am văzut cazuri la gimnastică, la înot, la bob și sanie, la fotbal, la scrimă, la polo pe apă și, recent, la handbal etc. De ce nu se gestionează aceste cauze eficient? De ce nu se soluționează rapid? Ce lipsește? Cristian Jura: Este o discuție care tratează o temă foarte sensibilă. Din păcate, ceea ce înseamnă safeguarding se regăsește într-o zonă gri de legiferare. Safeguardingul se află la intersecția dintre regulamentele federațiilor sportive, fie naționale, fie internaționale, și între legislația națională care nu este foarte specifică în zona de sport. Safeguardingul se mai află la intersecția unor mentalități diferite: o mentalitate conform căreia performanța sportivă este imposibil de obținut în lipsa unor antrenamente foarte dure, care depășesc uneori anumite limite și mentalitatea conform căreia sportul trebuie să fie o experiență sigură, pozitivă și care aduce bucurie tuturor. La ce ne referim, mai exact, când discutăm despre la safeguarding? În conformitate cu Politica și procedurile de safeguarding pentru copii în sport – tds 2014 – 2020, safeguardingul reprezintă responsabilitatea unui club, asociații sportive sau federații de a se asigura că sportul este o experiență sigură, pozitivă și care aduce bucurie tuturor (sportivilor și echipei tehnice) și că toți cei implicați sunt feriți și protejați de a trăi experiențe abuzive sau cu potențial vătămător atunci când sunt implicați în activități sportive, în funcție de capacitatea lor fizică și mentală și la orice nivel, sport de performanță, sport de masă sau mediu recreațional. Se poate suna la 119, adică un 112 pentru abuzuri Afirmați că safeguardingul se află într-o zonă gri de legiferare. Ce înseamnă acest lucru și care este impactul asupra sportivilor? Safeguardingul se află la intersecția dintre regulamentele Comitetului Internațional Olimpic, a federațiilor internaționale și a federațiilor naționale și a legislației naționale, cu precizare că în acest moment nu există o legislație națională specifică dedicată gestionării abuzurilor în sport. În acest caz, ce poate să facă un sportiv care se consideră abuzat? Nu are nicio posibilitate să se apere? Sportivii care se consideră abuzați au două posibilități: fie să se adreseze comisiilor de disciplină din cadrul federațiilor, fie să se adreseze autorităților publice. Chiar dacă nu este special dedicat protecției împotriva abuzurilor în sport, în România există o legislație consistentă împotriva bullyingului (ca formă de hărțuire) în unitățile de învățământ. Atrag atenția asupra unui instrument mai puțin cunoscut! Este vorba despre Procedura privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și a personalului unității de învățământ, precum și al altor situații corelate, în mediul școlar și a suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar (Ordinul de ministru nr. 6.235/2023). S-a modificat articolul 102 Faptele de violență verbală, fizică, psihologică – bullying, emoțională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât și orice alte activități sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari și a personalului din învățământ, sunt gestionate la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de către Direcția Siguranță Școlară din cadrul Poliției Române. Orice persoană care este victimă sau suspectează un caz de violență asupra copilului trebuie să sune la 119? Numărul 119 este gratuit din orice rețea fixă sau mobilă și este operat de către consilierii direcțiilor de asistență socială și protecția copilului. Mai atrag atenția și asupra modificării art. 102 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, modificare în vigoare din 2024, care prevede următoarele: „În cazul în care abuzul, neglijarea, înstrăinarea părintească, exploatarea și orice formă de violență asupra copilului a fost săvârșită de către persoane care, în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură, asigurau protecția, creșterea, îngrijirea sau educația copilului, angajatorii au obligația să sesizeze de îndată organele de urmărire penală și să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflați în grija sa”. „Este nevoie de o gestionare unitară a acestor cazuri” În concluzie, un sportiv care consideră că a fost abuzat are posibilitatea să își soluționeze situația fie în cadrul federației sportive, fie făcând apel la autoritățile statului. Care ar fi soluția la ieșirea din zona gri și a avea niște norme clare pentru a soluționa cazurile de abuzuri împotriva sportivilor? Cred că este nevoie de o gestionare unitară a acestor cazuri, de clarificări legislative, eventual despre ce instituție ar fi competentă să soluționeze astfel de cauze.
Ce vor bucureștenii de la viitorul primar al Capitalei înainte de vot
Jurnaliștii MEDIAFAX au mers prin mai multe zone din București, într-un moment în care campania electorală este în ultima ei săptămână, pentru a lua pulsul locuitorilor înainte de alegerile pentru Primăria Generală, programate duminică, 7 decembrie. Întrebați dacă vor merge la vot, mulți dintre respondenți au spus că își vor exercita dreptul, considerând că viitorul primar are un rol crucial în gestionarea problemelor cotidiene ale Capitalei. Alții, însă, s-au arătat indeciși sau dezamăgiți de ofertele electorale. Întrebat despre prioritățile pe care ar trebui să le aibă viitorul edil, majoritatea bucureștenilor au menționat traficul, infrastructura și calitatea serviciilor publice. Printre problemele cel mai des invocate se numără blocajele rutiere, transportul în comun, starea drumurilor, lipsa parcărilor și gestionarea spațiilor verzi. Problema traficului Cetățenii capitalei percep traficul ca una dintre cele mai importante priorități ale viitoarei administrații. Maria, în vârstă de 28 de ani, doctorandă a spus: „Cea mai mare problemă a mea în București e traficul și că nu merg autobuzele cum ar trebui să meargă. Pentru că dacă ar merge transportul public bine, n-ar mai fi nevoie de atâtea mașini. E un ciclu vicios”, adăugând că viitorul primar ar trebui să se axeze pe fluidizarea traficului. Pentru Florian traficul reprezintă, de asemenea, o problemă: „În primul rând, neapărat trebuie făcut ceva în privința traficului. Traficul trebuie reorganizat, pus la punct, pentru că e un haos total”. „Având în vedere traficul, care este infernal în București. Trebuiesc suplimentate mijloacele de transport în comun față de ceea ce există la ora actuală. Mă refer pentru tot Bucureștiul”, ne-a spus Traian, 55 de ani, avocat. O doamnă care a rămas anonimă a punctat problema parcărilor „circulație cu fluidizare și parcări”. Salubritate și spații verzi O altă prioritate identificată de bucureștenii cu care am vorbit a fost curățenia stradală și gestionarea spațiilor verzi. „Pe urmă, partea de salubritate. Cred că partea asta de administrație care ține de salubritate la fel. Nu e pusă deloc la punct și trebuie organizată cumva. Pentru că-s gunoaie pe străzi. Nu știu, mi se pare că oamenii nu-și fac treaba și cineva nu ține evidența acestor aspecte”, ne-a spus Florian. Privind salubritatea, Simona ne-a spus: „În primul rând e vorba de curățenie. Sunt sectoare, chiar și aici zona unde ne aflăm, în care cred că se mătură, se adună gunoiul, frunzele și alte chestii o dată pe lună sau o dată la două săptămâni. Sunt zone de promenadă care nu sunt iluminate”. Despre același aspect, Traian a susținut: „Ar mai fi problema poluării din trafic și nu numai, prin efectuarea unei centuri verzi a capitalei. Mă refer la o centură din pădure. Astea ar fi cele mai stringente probleme pe care le are Bucureștiul în perioada asta”. Maria a spus: „Problemele cu parcul IOR, cu tăierea de copaci, amenda este foarte mică”. Rețeaua de termoficare Furnizarea de apă caldă și căldură rămâne o preocupare a populației capitalei. Liviu, un avocat de 59 de ani ne-a spus: „În primul rând cu termoficarea, dar aici ține de capacitatea tehnică a celor care fac și de posibilitățile societăților care lucrează efectiv, multe, puține, foarte multe investiții. Prioritizarea aș da înnoirii conductelor pentru termoficare, apă curentă, apă caldă și așa mai departe”. „Eu vara asta am avut o lună întreagă apă caldă tăiată. Mie mi-ar plăcea să avem apă caldă. Cred că ar trebui să se continue lucrările la sistemul de termoficare și cred că ar trebui rezolvat odată”, ne-a spus Horia, un student de 20 de ani. Urbanism și reabilitarea clădirilor cu risc seismic Starea clădirilor din București și lipsa investițiilor în reabilitarea în special a clădirilor cu risc seismic provoacă îngrijorare. „O bună parte din Bucureștiul vechi care este lăsat în paragină și sunt clădiri istorice în care nu s-a investit deloc în ultimii ani. Cred că pe aici. Doamne ferește, în caz de cutremur de ceva, sunt clădiri vechi care nu s-au reabilitat. Nu înțeleg cum de atâția ani de zile putem să trăim într-un oraș în care s-au tăiat blocuri și clădiri vechi cu bulină și nimeni nu se gândește la chestia asta”, a mai spus Florian. Simona ne-a spus: „Să se respecte PUG-urile, PUZ-urile aflate în vigoare. respectarea legislației în domeniul construcțiilor, a vizelor pentru amplasamente, fie că este un monument de for public, fie că este o plăcuță, fie că se construiește, se ridică o casă. Sunt foarte multe zone care par la limita existenței. Sunt și zone, spre exemplu, în sectorul 3, uitate de lume. Dacă schimbi din 3 în 3 ani bordurile, asta nu înseamnă că ai făcut ceva pentru comunitate”. Transparență și gestionarea bugetului public O altă prioritate a bucureștenilor este gestionarea corectă a finanțelor publice locale dar și o comunicare mai deschisă față de cetățeni. Un domn care nu a vrut să fie identificat a spus: „Să fie transparentă cheltuială pe care o fac. Că impozitele se strâng. În primul rând și în primul rând ar trebui ca primarul să reprezinte interesul cetățeanului”. Despre acest aspect, Simona ne-a mai spus. „Să fie deschis cu cetățenii, să nu se baricadeze într-un birou, să apară numai când e Paștele și Crăciunul. Să gestioneze banul public cu parcimonie, iar la solicitările cetățenilor să răspundă cu celeritate”. Un alt tânăr a subliniat că este necesară prezența decidenților în spațiul public pentru a stabili un contact cu populația, în special cu tinerii: „ Indiferent cine o să fie el. Să fie cât mai transparent, să fie transparent pe social media, să fie transparent cu oamenii, să posteze, să zicem, pe social media, deși lumea nu se uită, de exemplu, pe Instagram, la pagina primăriei generale. Dar, totuși, cred că tinerii o să înceapă să se uite și cred că e o chestie importantă”. Poziționarea față de centralizarea administrației și desființarea sectoarelor O parte din locuitorii intervievați s-au pronunțat și pe reorganizarea administrativă și bugetară a capitalei. „Sunt de acord cu planul urbanistic comun cu administrare unică, adică renunțarea la sectoare, la împărțirea asta”, ne-a spus Mihai. Despre acest subiect, Liviu a spus: „Nu sunt pentru desființarea sectoarelor.
E păcat. Jucătorul rus care n-a jucat la Sankt Petesburg a stârnit reacția unui alt star din ATP
Unul dintre cei mai în formă jucători ruși nu a luat parte la un turneu organizat la Sankt Peterburg, iar un conațional a reacționat. Alexander Bublik s-a arătat dezamăgit de alegerea lui Andrey Rublev. Sportivul rus nu a participat la Northern Palmyra Open, în Sankt Petersburg, un eveniment demonstrativ pe echipe mixte. Rublev a fost rugat de Bublik să se prezinte anul viitor deoarece i-ar plăcea să transforme acest eveniment într-unul legendar. Rublev, dorit cu insistență de alți sportivi la Sankt Petersburg: „Va fi un turneu legendar” Weekendul trecut, a avut loc Northern Palmyra Open. Este un eveniment demonstrativ pe echipe mixte ajuns la a patra ediție. Mai mulți jucători din circuitul ATP au luat parte la acest turneu, însă marele absent a fost Andrey Rublev. Daniil Medvedev a participat în premieră la acest eveniment, în timp ce Alexander Bublik și Karen Khachanov au devenit familiari după ce au bifat mai multe participări în ultimii ani. Cel mai așteptat nume care trebuia să își facă apariția, dar a refuzat participarea este fostul număr 4 mondial, Andrey Rublev. Bublik a oferit o reacție despre marea absență de la Sankt Petersburg. Și-ar fi dorit să evolueze alături de Rublev deoarece prezența unuia dintre cei mai buni sportivi ruși ar transforma acest turneu într-unul legendar. „Eu și Karen Khachanov cred că am fost amândoi interesați de acest turneu. Karen și cu mine vorbeam despre cât de grozav ar fi să-l aducem și pe Daniil aici. Slavă Domnului că a venit. E păcat că nu l-am văzut pe Andrey Rublev. Când am văzut că lista îi include pe mine, Karen și Daniil, plus încă un loc liber, am zis: ‘Hai, te rog!’ Deocamdată nu s-a potrivit, dar dacă Andrey citește asta, vreau să-i transmit că îl așteptăm cu adevărat anul viitor. Atunci va fi cu adevărat un turneu legendar”, a declarat Bublik pentru Championat. Pentru Bublik a fost o revenire plăcută în Rusia, deși el reprezintă Kazahstanul. S-a născut în apropiere de Sankt Petersburg și a reprezentat Rusia la începuturile carierei sale. „Să fiu aici e ca o întoarcere în copilărie. Am crescut pe aceste terenuri, aici am jucat primul meu turneu ATP. Așa că pentru mine este un pas înapoi în copilărie și în cele mai frumoase amintiri”, a mai punctat Bublik. Andrey Rublev nu mai este cel mai bine cotat jucător rus din circuitul ATP. A ajuns pe locul 16, Daniil Medvedev fiind mai bine clasat cu 3 poziții. Alexander Bublik ocupă locul 11 în clasamentul ATP, cea mai bună clasare din carieră.
Anunț despre revenirea Serenei Williams în WTA. Venus Williams a rupt tăcerea despre sora ei
Venus Williams a vorbit despre posibila revenire în tenisul profesionist a surorii sale, Serena Williams. Zilele trecute au circulat zvonuri potrivit cărora Serena Williams ar fi gata de o revenire în circuitul WTA, la 44 de ani. Jurnalistul Ben Rothenberg a stârnit un val de reacții când a anunțat că sportiva a fost reinclusă în ITIA. Fanii americancei au fost uimiți de veste, dar chiar ea a anunțat pe rețelele de socializare că nu se pune problema să mai joace tenis. Chiar și sora fostului lider mondial a anunțat că Serena nu se mai antrenează de multă vreme, astfel că e puțin probabil să mai fie în forma de altă dată. Venus Williams, prima reacție despre revenirea Serenei pe terenul de tenis: „Nu se antrenează” Serena Williams este foarte implicată în viața de familie și afacerile sale, după ce a renunțat la tenis. Nu a mai fost zărită pe teren de foarte multă vreme. Chiar sora sa, Venus Williams, a dezvăluit că nu mai reușește să o convingă să joace tenis. Venus Williams a fost protagonista unui meci demonstrativ cu Madison Keys la Charlotte Invitational. La capătul meciului pierdut în fața campioanei en-titre de la Australian Open, a pus capăt zvonurilor privind revenirea Serenei Williams „în iarbă”. Fosta sportivă a dat de înțeles că Serena nu se antrenează de multă vreme și că nu crede că ar mai avea motivația necesară să joace la 44 de ani. „Pot vorbi doar în numele meu. Tot ce știu este că nu reușesc s-o scot pe teren, nu se antrenează, așa că mie mi se pare foarte puțin probabil”, a spus Venus Williams pentru Channel 9. Serena Williams s-a retras din tenisul profesionist în 2022, după ce a încercat la US Open să cucerească al 24-lea turneu de eGrand Slam. A părăsit competiția în turul 3, iar de atunci nu a mai jucat, deși în 2023 s-a gândit pentru câteva momente să revină pe teren. Serena Williams a pus rapid capăt speculațiilor: „Zvonurile se răspândesc nebunește” Deși s-a zvonit că ITIA a reintrodus-o în programul de testare anti-doping, Serena Williams a anunțat pe X că nu se pune problema să mai revină în circuit. Ea a pus capăt tuturor speculațiilor și s-a arătat uimită de cât de repede a ajuns toată lumea să vorbească despre revenirea sa. „Omg, oameni buni, NU revin. Zvonurile astea se răspândesc nebunește”, a scris fosta campioană de 23 de ori la turneele de Grand Slam pe X.
ŞTIRI PE SURSE: Misterul banilor din afacerile imobiliare ale familiei Băluță. Un certificat de la Registrul Comerțului clarifică totul: de unde sunt sumele investite
Consultarea documentelor publice arată însă o serie de neconcordanțe între informațiile vehiculate și datele oficiale disponibile, potrivit unei analize realizate de publicația Știri pe Surse. Sursa citată scrie că dezvăluirile virale au ignorat exact datele publice care ar fi lămurit totul. Așa-zisele dezvăluiri despre sursa banilor investiți de familia Băluță s-ar fi prăbușit ca un castel de nisip dacă ar fi avut în vedere un banal certificat constatator de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Un document prezentat de Știri pe Surse arată clar structura de proprietate, vechimea, activitatea economică și situația financiară a firmei familiale BD MEDICAL 2002 SRL, invocată în ”dezvăluirile virale”. Potrivit certificatului ONRC, firma este deținută de familia Băluță, având capital privat integral românesc și funcționând din 2003. La acestea se adaugă datele financiare anuale, publice și ușor de consultat, care arată o evoluție solidă și constantă a companiei timp de aproape două decenii. Datele privind sursa fondurilor erau disponibile public Bilanțul BD MEDICAL 2002 SRL arată cifre de afaceri consistente și profituri semnificative, suficiente pentru a explica integral achizițiile prezentate în investigația Snoop. Concret, potrivit datelor publice: cifra de afaceri a firmei în 2024 este de 2.019.803 lei, cu un profit de 716.363 lei, în 2023: 1.759.801 lei cifră de afaceri, 868.084 lei profit, în 2022: 1.870.564 lei cifră de afaceri și 865.094 lei profit. Aceste date provin din bilanțurile oficiale, disponibile public și incluse în documentația certificată de ONRC. Nu este explicat în investigație de ce au fost omise cele trei bilanțuri consecutive care indică profituri între 700.000 și 860.000 de lei, precum și informațiile publice privind activitatea medicală a firmei, vechimea de 22 de ani și faptul că asociații sunt aceleași persoane despre care investigația Snoop sugerează că ar avea „surse neclare de bani” Informațiile privind pregătirea și activitatea profesională, omise Un alt aspect omis în investigație este că membrii familiei Băluță nu sunt figuranți într-o schemă imaginară, ci profesioniști medicali cu studii, specializări și venituri reale, care explică perfect posibilitatea unor investiții imobiliare. Soția lui Daniel Băluță este doctor în științe medicale, cu o carieră academică și clinică consolidată, deci venituri semnificative, predictibile, peste media profesiei. Cumnata acestuia, Denisa Băluță, este medic rezident în chirurgie maxilo-facială, profesie cu venituri peste medie și cu o traiectorie profesională clară în domeniul medical. Părinții, Florica și Marin Băluță, sunt acționari în firma de familie încă de la început; un business construit treptat, prin muncă, cu activitate licită și continuitate documentată de peste 20 de ani. Datele publice arată că nu e vorba despre o familie fără resurse și „pensionari misterioși”, ci despre o afacere medicală de familie, în care fiecare membru contribuie prin profesia, munca și specializarea lui. Veniturile firmei, activitatea economică, profesiile cu venituri peste medie și parcursurile profesionale verificabile ale membrilor familiei erau disponibile în spațiul public și puteau fi consultate cu ușurință. O prezentare realizată fără verificarea documentelor relevante În loc să prezinte tabloul real, un business medical funcțional, profitabil și transparent, investigația creează impresia unei rețele oculte de achiziții, bazate pe „coincidențe”, insinuări și imagini cu blocuri, scrie publicația Știri pe Surse. Adevărul, documentat oficial, este că: ● sursa banilor e complet legală și verificabilă, ● firma are vechime de peste două decenii, ● cifrele de afaceri justifică achizițiile, ● profesiile membrilor familiei explică veniturile, ● ONRC și bilanțurile publice sunt accesibile oricui – mai puțin, se pare, jurnaliștilor Snoop. Pentru o investigație care pretinde rigoare, omiterea acestor informații fundamentale ridică mari semne de întrebare. Promovarea investigației în context electoral La scurt timp după publicare, materialul a fost distribuit intens pe rețelele sociale de Ciprian Ciucu, contracandidatul lui Daniel Băluță. În acest context, apar întrebări privind utilizarea investigației în disputa electorală. Tocmai de aceea, au fost verificate separat datele financiare și documentele oficiale menționate în spațiul public. O analiză care ar fi inclus consultarea bilanțurilor, a certificatelor ONRC, a activității firmei și a informațiilor profesionale despre membrii familiei ar fi oferit o imagine diferită față de cea prezentată în material.
Ionuț Stroe solicită intervenția lui Nicușor Dan în cazul Legii Novak. Petiție susținută de cluburi din Superliga | Reacția lui Eduard Novak
„Am transmis Președintelui României, domnului Nicușor Dan, o petiție semnată de reprezentanți ai celor mai importante cluburi sportive din România. Mesajul principal e clar: legea discriminatorie care afectează valoarea echipelor românești pe criterii de cetățenie trebuie oprită!”, a scris Ionuț Stroe pe Facebook. Legea Novak modifică regulile din competițiile sportive naționale, stabilind că echipele trebuie să includă minimum 40% sportivi români care pot evolua efectiv pe teren. Stroe menționează că pețiția a fost semnată și de oficiali importanți din Superligă: Mihai Rotaru (Universitatea Craiova), Iuliu Mureşan (CFR Cluj), Andrei Nicolescu (Dinamo), Mihai Stoica (FCSB), Cristian Munteanu (Oţelul Galaţi), Valeriu Iftime (FC Botoşani) și Dan Şucu (Rapid). Stroe afirmă că legea afectează autonomia sportului „Cei mai mulți oameni din sport spun limpede că politicul nu are ce căuta în vestiar și că autonomia sportului trebuie respectată”, a adăugat Stroe. El mai susține că măsura riscă să afecteze competitivitatea internă și să izoleze sportul românesc pe plan internațional. „Această lege nu protejează sportul românesc, ci dimpotrivă, îl slăbește și îl izolează internațional (…) Pentru a se dezvolta, sportul românesc are nevoie de investiții, sprijin financiar, academii puternice pentru copii și juniori, școli de antrenori și management sportiv adevărate, facilități acordate investitorilor în sport, programe naționale și competiții sportive școlare, reguli europene corecte, liberă competiție și autonomie în raport cu decizia politică, nu de pașapoarte numărate în vestiar după bunul plac al parlamentarilor. Când statul impune prin lege, după modelul țărilor nedemocratice, cine are voie să intre pe teren și cine nu, înseamnă că, în plan sportiv, am pierdut deja meciul ca națiune, cel puțin în competițiile europene”, a subliniat deputatul liberal. Replica lui Eduard Novák Fostul ministru al Sportului Carol Eduard Novák a reacționat dur, acuzându-l pe Stroe de lipsă de rezultate în mandatul său și de faptul că nu ar avea experiența necesară pentru a evalua impactul legii. „Fostul Ministru al Sportului, domnul Ionuț Stroe, cel mai vehement contestatar al Legii Novak, vorbește despre motivele pentru care consideră că această reglementare nu este benefică pentru sportul românesc. Sincer, pot spune că, în afară de faptul că ați apărut la televizor într-o stare incomodă, nu ați reușit să obțineți nimic semnificativ în calitatea dumneavoastră de ministru al sportului pentru România”, a scris Novak pe pagina sa de Facebook. Novak susține că parlamentarul reprezintă cluburi care investesc masiv în sportivi străini, în detrimentul celor români, și afirmă că poziția lui Stroe ridică semne de întrebare. „Toți cei pe care îi reprezentați sunt cluburi care cheltuiesc bugetul statului pe sportivi străini, iar sportivii români sunt adesea sabotati în acest proces. Acțiunile dumneavoastră sunt foarte ciudate, având în vedere faptul că ați fost ministru al sportului și sunteți unul dintre puținii parlamentari care nu a semnat legea. Este foarte dubios ce motiv vă ghidează și pentru cine acționați în acest sens”, a mai spus Novák.
România, victorie categorică în fața Senegalului! Cu cât ne-am impus la Mondialul de handbal
Naționala feminină de handbal s-a distrat cu reprezentativa similară a Senegalului în al doilea meci din grupele principale ale Campionatului Mondial. După 21-7 la pauză, tricolorele s-au dezlănțuit și în repriza a doua și au „măturat” pe joc cu echipa africană, scor final 37-17. România, succes facil cu Senegal la Campionatul Mondial de handbal feminin Naționala feminină de handbal a dat de pământ cu reprezentativa Senegalului în a doua partidă din cadrul grupelor principale ale Campionatului Mondial organizat de Germania și Olanda. Tricolorele au avut un reconfortant 21-7 la pauză, iar în repriza secundă au păstrat cadența de goluri și s-au impus la final cu 37-17. Cu Senegal, medaliata cu argint la ultimul Campionat al Africii, tricolorele s-au mai întâlnit o singură dată, în 2019, tot la turneul final mondial, atunci când naționala noastă s-a impus cu 29–24. Din lotul naționalei noastre de atunci le regăsim și acum în echipă pe regăsim pe Iulia Dumanska, Elena Roșu, Lorena Ostase, Andreea Popa și Sonia Seraficeanu. Reprezentativa africană a ajuns în această fază a competiției în urma victoriei cu Iran, scor 30-21, însă a cedat disputele cu Ungaria (17-26), Elveția (24-25) și Danemarca (26-40). Victoria este obligatorie cu Elveția pentru îndeplinirea obiectivului setat România a cedat meciurile cele mai importante, cu Danemarca și Ungaria, și a ratat accederea în sferturile de finală, însă își poate îndeplini obiectivul setat la startul Mondailului. Și anume o clasare între primele 10 națiuni, țintă care nu a mai fost realizată din 2017. Calculele sunt încă în dinamică, iar la final va conta clasamentele din celelalte 3 grupe principale. Condiția principală pentru atingerea obiectivului este ca, după succesul facil cu Senegal, România să treacă duminică și de Elveția. Surprinzător, dar selecționerului Ovidiu Mihăilă le-a trimis în tribune pentru meciul contra senegalului pe portărița Iulia Dumanska și pe extrema stângă Eva Kerekes, după ce ambele prinseseră lotul în fiecare dintre partidele de până acum la această competiție.
Ilie Bolojan despre decizia ÎCCJ de a sesiza CCR pe legea pensiilor: Sper că acest proiect respectă prevederile constituționale”
Premierul Ilie Bolojan a comentat vineri, în briefingul de presă de la Guvern, două situații care au apărut în aceeași zi pe scena politică. Bolojan a vorbit despre Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat Curtea Constituțională cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților și despre depunerea unei moțiuni de cenzură de către opoziție. El a explicat că următoarele zile vor arăta cât de puternică este coaliția de guvernare și dacă aceasta poate rezista presiunilor politice, inclusiv celor generate de rezultatele alegerilor de duminică, 7 decembrie. Întrebat despre legitimitatea guvernului în cazul în care CCR respinge din nou proiectul privind pensiile magistraților, Bolojan a declarat că adevăratul test va fi votul moțiunii de cenzură. „Soliditatea coaliției va fi testată în momentul în care se va ajunge la un vot pe o moțiune de cenzură. Atunci vom vedea cât este de solidă coaliția. Eu mă bazez, așa cum am spus de fiecare dată, că avem cu toții o responsabilitate și că stabilitatea politică este un element de bază care ține de ratingul României, de predictibilitate fiscală și de capacitatea de a pune economia pe baze sănătoase de anul viitor, în așa fel încât să putem ieși din această situație”, a declarat premierul. În ceea ce privește decizia ÎCCJ de a sesiza CCR cu privire la noul proiect de lege privind pensiile magistraților, Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul a respectat toate procedurile cerute după prima respingere a proiectului. El a reamintit că, anterior, Curtea Constituțională considerase insuficient termenul de 10 zile pentru avizare, însă acum această problemă a fost clarificată. „Sper că acest proiect respectă prevederile constituționale. Dacă data trecută, cu un vot de 5 la 4, s-a considerat că perioada de așteptare nu a fost suficientă, acum, și prin concursul CSM, am respectat acest aspect, chiar dacă avizul a fost negativ. Aspectele de neconstituționalitate pe probleme de proceduri astăzi nu se mai pun. Sper să se ajungă pe fond și să se constate că măsurile propuse de guvern nu doar sunt corecte din punct de vedere social, al echității și al sustenabilității sistemului de pensii, dar sunt și constituționale”, a spus Bolojan. Premierul a evitat să comenteze scenariile privind o posibilă rupere a coaliției în funcție de rezultatele alegerilor.
Florin Arteni și Florin Lehaci, premiu special la Gala Mari Sportivi ProSport: Sperăm să ținem steagul sus!
Gala Mari Sportivi organizată de ProSport nu putea să ocolească performanța de excepție obținută de Florin Arteni și Florin Lehaci, aceștia reușind să ia medalia de argint la Campionatul Mondial de canotaj. Prezent la Gala Mari Sportivi, Dorin Alupei a ținut să mulțumească ProSport pentru premiu, având un mesaj special pentru toți cei care au contribuit la această performanță. Barca de dublu rame masculin, premiu special la Gala Mari Sportivi: „Le mulțumesc tuturor!” Canotajul a adus iar multe bucurii românilor, medaliile fiind obținute de sportivii noștri și în acest an, după performanțele notabile de la Jocurile Olimpice de la Paris. Dorin Alupei a fost invitat de Marian Olaianos pe scenă și a vorbit despre realizările din canotaj pe care le-am avut în acest an. Și mai ales despre performanța cuplului Florin Arteni – Florin Lehaci, aceștia reușind să pună mâna pe medalia de argint la ultima ediție a Campionatului Mondial. „Și eu mă bucur să mă aflu în fața dumneavoastră, într-o companie atât de selectă. Mulțumesc ProSport pentru acest premiu”, a transmis Dorin Alupei, în cadrul Galei Mari Sportivi 2025, unde marea vedetă a fost David Popovici. „Acest premiu aparține în mare măsură sportivilor care au concurat foarte bine în acest an, colectivului tehnic, colegilor mei care și-au făcut treaba foarte bine. Dar și colectivului medical. Ei m-au susținut în toată activitatea. Le mulțumesc tuturor și îi felicit pentru rezultatele deosebite și sperăm să ținem steagul sus în continuare”, a completat Alupei. Florin Arteni și Florin Lehaci, revenire de senzație pentru medalia de argint Florin Arteni și Florin Lehaci nu pot uita cursa palpitantă de care au avut parte la cea mai importantă competiție organizată în acest an. În China, Florin Arteni și Florin Lehaci au ajuns la un moment dat pe locul al treilea, dar finalul le-a aparținut și aceștia au reușit să ia argintul la Campionatul Mondial. La dublu rame masculin, aceștia au fost depășiți de echipajul celor din Noua Zeelandă, dar au depășit sportivii Elveției. Astfel, medalia de aur a fost cucerită de perechea Oliver Welch – Benjamin Taylor. La vremea respectivă, România obținea a doua medalie în aceeași zi, după aurul de la dublu rame feminin cu Simona Radiş şi Magda Rusu în prim-plan.