Clubul din prima ligă din România se retrage! Federația a fost deja înștiințată
Știința București, club din prima ligă de handbal feminin din România, a transmis că se retrage din competiție, din cauza problemelor financiare. Potrivit celor mai proaspete informații, Federația Română de Handbal (FRH) a fost deja înștiințată de reprezentanții Științei, căreia nu îi va lua locul nicio altă echipă în Liga Florilor. Așadar, sezonul 2026-2027 din handbalul feminin românesc va alinia la start 13 formații, nu 14. A promovat în Liga Florilor cu greu, dar se retrage din competiție! Decizie luată de Știința București Știința București a promovat în Liga Florilor, prima divizie de handbal feminin din România, la capătul sezonului 2025-2026, după ce s-a impus cu greu în grupa de baraj. Gruparea din Capitală a înregistrat o înfrângere, 28-29 cu Zalău, și două victorii, 27-24 cu CSM Galați și 39-36 cu CSM Roman. În urma acestor rezultate, Știința Bacău a terminat pe locul 2 în grupă și și-a asigurat promovarea, alături de Zalău, care a încheiat pe prima poziție. Din nefericire pentru susținătorii echipei, la nici două luni distanță de la succesul cu Roman, care a asigurat promovarea, Știința București a transmis că se retrage din competiție. Potrivit Fanatik.ro, clubul din Capitală s-a confruntat cu mai multe probleme financiare în ultimele luni și a sperat că le va rezolva, astfel încât să poată face față pe prima scenă a handbalului românesc. Însă, lucrurile nu au mers înspre bine, iar în cele din urmă s-a ajuns la decizia dramatică de a retrage echipa din competiție. Conform sursei citate, oficialii FRH au fost deja informați de reprezentanții Științei și au decis să nu primească în Liga Florilor o altă echipă pentru sezonul 2026-2027. În acest context, campionatul care va debuta în finalul lunii următoare, intervalul 20-21 august mai exact, după cum au comunicat cei din FRH, va alinia la grila de start doar 13 echipe, nu 14. Acestea sunt următoarele: Gloria Bistriţa, CSM Bucureşti, Corona Braşov, SCM Râmnicu Vâlcea, Dunărea Brăila, CSM Slatina, Rapid Bucureşti, Minaur Baia Mare, SCM Craiova, CSM Tg. Jiu, HC Zalău, CSM Iaşi şi CSM Târgu Mureş Programul din debutul sezonului, dat peste cap. Dunărea Brăila nu va juca în prima etapă Programul pentru turul sezonului 2026-2027 din Liga Florilor fusese deja stabilit, iar în runda inaugurală, Știința București trebuia să primească vizita celor de la Dunărea Brăila. Acest lucru nu se va mai întâmpla, iar gruparea de lângă Dunăre va sta pe „tușă” în prima etapă a stagiunii. Celelalte 6 partide sunt următoarele: SCM Râmnicu Vâlcea – CS Minaur Baia Mare HC Zalău – Corona Brașov Gloria Bistrița – CSM Iași SCM Universitatea Craiova – CSM Slatina Rapid București – CSM București CSM Târgu Jiu – CSM Târgu Mureș Sursa citată mai sus amintește și de faptul că nici în Liga Zimbrilor, prima divizie de handbal masculin din România, lucrurile nu sunt mai bune. Aceasta va lua startul cu 12 echipe în loc de 14, după ce Sighișoara și Medgidia s-au retras ambele din competiție.
Irineu Darău contestă amenda de 104.832 de lei: Mi se impută întârzieri dinainte să fiu ministru
Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a anunțat joi că a contestat în instanță amenda de 104.832 de lei primită de la AMEPIP, pe care o descrie drept „cea mai mare sancțiune aplicată până acum unui ministru”. „Mi se impută sute de zile în care nici măcar nu eram ministru” „Nu o fac pentru că un ministru ar trebui să fie deasupra legii, ci din contră! Cred că legea trebuie respectată de toată lumea. Mai ales instituțiile care o aplică nu au voie să își bată joc de proceduri, de litera legii și de interpretarea ei”, a precizat ministrul. AMEPIP îi reproșează că până la 31 martie 2026 nu au fost finalizate procedurile de selecție pentru administratorii a cinci companii de stat. Darău a preluat funcția de ministru la 23 decembrie 2025, iar până la termenul de 31 martie 2026 trecuseră doar 98 de zile de mandat. În aceste condiții, el spune că este tras la răspundere pentru întârzieri acumulate înainte de a deveni ministru. „Întârzierile pe care mi le impută erau deja acumulate de foarte mult timp: unele proceduri aveau întârzieri de aproape doi ani și parcurgeau mandatele a 3-4 miniștri diferiți. Practic, mi se impută inclusiv sute de zile în care nici măcar nu eram ministru”, a menționat acesta. Ministrul acuză AMEPIP că a contribuit la blocarea procedurilor După preluarea mandatului, Irineu Darău a reorganizat comisiile de selecție pentru a debloca procedurile și a include experții solicitați chiar de AMEPIP. El susține însă că autoritatea avea, la rândul său, obligații legale care nu au fost îndeplinite la timp. „În mai multe dintre aceste proceduri, chiar AMEPIP avea obligații legale fără de care selecțiile nu puteau continua. Instituția trebuia să își desemneze reprezentanții în comisii într-un termen foarte scurt. În unele cazuri, a întârziat peste două luni”, a spus ministrul. Oficialul mai spune că AMEPIP ar fi reziliat contractul expertului independent necesar derulării selecțiilor și că există procese-verbale care demonstrează că o parte dintre întârzieri au fost provocate de amânările și de neparticiparea reprezentanților desemnați de autoritate. „Instituția care avea un rol esențial în desfășurarea procedurilor ajunge să mă sancționeze pentru blocaje la care chiar ea a contribuit”, a transmis Darău. Darău: ”Nu cred în coincidențe” Una dintre companiile invocate de AMEPIP este Romfilatelia, unde, potrivit lui Irineu Darău, Ministerul Economiei nu era acționar direct și ministrul nu avea competența legală de a numi administratorii. De asemenea, Darău susține că în alte situații similare AMEPIP nu a aplicat amenzi miniștrilor, ci doar a solicitat continuarea procedurilor. „Nu cer tratament preferențial. Cer doar același tratament pentru toți”, afirmă Darău. În același timp, ministrul lasă să se înțeleagă că sancțiunea ar avea și o componentă politică. „Nu cred în coincidențe. Am remarcat graba și chiar precipitarea. S-a urmărit în mod expres un cuantum mare, prin aplicarea tendențioasă a unor premise care nu au nicio legătură cu realitatea. Voi merge până la capăt cu contestarea acestei amenzi”, a transmis acesta. Ce reprezintă amenda aplicată de AMEPIP AMEPIP este autoritatea care monitorizează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și verifică respectarea regulilor privind selecția administratorilor și directorilor companiilor de stat, potrivit prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă. În acest caz, sancțiunea a fost aplicată pentru nefinalizarea, până la termenul legal, a procedurilor de selecție pentru conducerile a cinci companii aflate în coordonarea ministerului. Printre acestea se numără Conversmin, Societatea Națională a Apelor Minerale, Romfilatelia, Radiocomunicații și Telegondola Mamaia. Finalizarea procedurilor de selecție face parte din angajamentele asumate de România prin PNRR în domeniul guvernanței corporative. Respectarea acestor termene este urmărită de AMEPIP pentru îndeplinirea țintelor convenite cu Comisia Europeană privind reducerea numărului de conduceri interimare din companiile de stat.
Campionul olimpic la canotaj a murit la 50 de ani. A fost găsit inconștient la ferma familiei
Norvegianul Olaf Tufte, dublu câștigător al medaliei de aur la simplu vâsle în cadrul Jocurilor Olimpice din 2004 și 2008, a murit la vârsta de 50 de ani. Presa nordică a anunțat că acesta a decedat la un spital din Oslo. Anterior, el fusese găsit inconștient la ferma familiei sale. Olaf Tufte, campion olimpic la canotaj, a murit la doar 50 de ani Familia lui Olaf Tufte a dat vestea în cursul zilei de marți, 21 iulie 2026. Norvegianul a fost prezent la șapte ediții ale Jocurilor Olimpice și a mai câștigat argintul și bronzul la dublu vâsle, în 2000 și în 2016. Într-un pasaj al jurnaliștilor din Norvegia, preluat de către britanicii de la The Sun, se menționează: „Personalul medical a sosit rapid la fața locului și a fost acordat primul ajutor, înainte ca Tufte să fie transportat cu elicopterul la spital pentru tratament suplimentar. Nu au existat martori la incident sau suspiciuni legate de un posibil accident de lucru”. Tufte avea o soție și doi copii, iar Federația Internațională de Canotaj a oferit o reacție cu privire la decesul său: „Și-a încheiat cariera competitivă la Jocurile Olimpice de la Tokyo, la vârsta de 45 de ani, vâslind alături de colegi suficient de tineri pentru a se fi născut după debutul lui olimpic. Mentorul veteran, încă pe apă, prin puterea exemplului. Pe lângă canotaj, Tufte a condus ferma familiei, a lucrat ca pompier voluntar și a construit afaceri, inclusiv o companie de beton, marca de haine Tufte Wear și o fabrică de bere”. NU RATA: Apare prima bază de canotaj din România omologată internațional! Elisabeta Lipă, prezentă la evenimentul de lansare a proiectului Premierul Norvegiei: „A fost unul dintre cei mai mari eroi sportivi ai țării” Premierul norvegian Jonas Gahr Store (66 de ani) a reacționat, la rândul lui, ridicându-l în slăvi pe Olaf Tufte. „Ne-a adus o bucurie imensă prin sport. A fost unul dintre cei mai mari eroi sportivi ai Norvegiei, un atlet olimpic decorat, unul dintre cei mai buni canotori pe care i-am avut vreodată și un model extraordinar pentru mulți”, a transmis prim-ministrul Norvegiei. După retragere, Olaf Tufte a devenit antrenor și a ajutat-o pe Birgit Skarstein (37) să câștige o medalie de argint la Jocurile Paralimpice. „Cu profundă tristețe, World Rowing deplânge trecerea în neființă a norvegianului Olaf Tufte, cvadruplu medaliat olimpic și medaliat de șase ori la Campionatele Mondiale. Competitor redutabil pe apă și un prieten deosebit pentru toți cei din afara ei, Olaf a fost, de asemenea, laureat al Medaliei Thomas Keller, cea mai înaltă distincție din acest sport. Suntem alături de familia lui Olaf, de Federația Norvegiană de Canotaj și de întreaga comunitate a canotajului”, se arată pe pagina de Facebook „World Rowing”
Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE
Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”
De ce nu-și schimbă un pensionar mașina Dacia Logan break cu 315.000 kilometri la bord
Francezii au descoperit un pensionar care nu ar renunța pentru nimic în lume la Dacia Logan break care are deja 315.000 kilometri la bord. Loganul face senzație peste hotare, iar un pensionar francez a dezvăluit că nu va mai renunța la mașina sa până la moarte. Joel are o mașină cu 315.000 kilometri la bord, iar bărbatul a ales această mașină ținând cont de bugetul pe care îl avea la dispoziție, dar și de resticțiile din zonele cu emisii reduse. Pensionarul de 62 de ani nu renunță la Dacia pe care alții ar fi dus-o de mult timp la fiare vechi Un fost șofer de autobuz și tramvai, stabilit în Cregy-les-Meaux, Franța, străbate suburbiile estice ale Parisului de mai bine de 15 ani cu aceeași mașină. Joel e extrem de mulțumit de Dacia Logan break cu care își face treaba fără să aibă costuri uriașe de întreținere. Chiar dacă e o mașină veche de mai bine de 15 de ani, nu l-a interesat să o vândă sau să o dea la fier vechi. Își asumă decizia de a continua să o folosească chiar dacă va risca să plătească taxe uriașe din cauza nivelului de poluare. „Dacia mea are peste 315.000 km. Și ce dacă? O voi păstra până la capăt!”, a declarat Joel pentru Le Parisien. Mașina își trăiește a doua tinerețe, iar Joel a peticit-o cât a putut de mult. Se remarcă uzura de peste ani, dar și faptul că la interior s-au deteriorat majoritatea accesoriilor. Timp de mai bine de 15 ani, a străbătut străzile Parisului și simboliează mașinile pe care proprietarii continuă să le folosească din greu, fără să țină cont de uzura excesivă. Și francezii au proprietari de mașini care nu mai renunță atât de ușor la bunurile lor. Durata medie a crescut de la cinci la șapte ani. Vârsta medie a parcului auto la francezi a crescut foarte mult, fiind tot mai multe mașini vechi de peste 10 ani aflate încă în circulație. Prețul crescut au autovehiculelor noi a influențat foarte mult piața, astfel că francezii sunt mai rezervați în ceea ce privește schimbarea mașinii. Modelele producătorului Dacia, deținut de Renault, sunt fiabile și cu costuri reduse de întreținere, astfel că vânzările în Franța sunt peste așteptări an de an. Pentru Joel, dar și alți pasionați de Dacii vechi va fi o problemă să mai circule pe multe rute parizene. Din cauza zonelor cu emisii reduse, accesul a început să fie restricționat. Noile restricții vor afecta aproape 1 milion de mașini în următorii ani.
Barbie MAGA, reacție controversată despre excluderea sportivelor trans: Trebuie să protejăm fetițele în vestiare!
Excluderea sportivelor trans din competițiile feminine este un subiect care continuă să stârnească ample dezbateri în spațiul public. Sophie Cunningham (29 de ani), una dintre cele mai vehemente susținătoare ale acestei măsuri, a avut o nouă reacție controversată Blondina a devenit cunoscută nu doar prin prisma reușitelor din WNBA, competiția americană de baschet dedicată femeilor, ci și în urma punctelor de vedere exprimate de-a lungul timpului. Majoritatea se aliniază politicii lui Donald Trump, motiv pentru care a fost poreclită „Barbie MAGA”. Sophie Cunningham s-a poziționat din nou împotriva sportivelor trans În iunie 2026, Curtea Supremă a decis că statele americane le pot interzice sportivelor trans participarea la competițiile feminine universitare și școlare. Legile adoptate în Idaho și Virginia de Vest – conform cărora echipele din instituțiile de învățământ trebuie să fie alcătuite în baza sexului biologic – au fost astfel validate, în ciuda reclamațiilor de încălcare a drepturilor civile și constituționale. Sophie Cunningham a salutat această hotărâre, afirmând răspicat că nu își va schimba poziția, indiferent de criticile care îi sunt aduse. Principalul său argument vizează protejarea drepturilor femeilor biologice. „Cred că este o chestiune de bun simț că sportivele transgender să nu poată concura competițiile feminine. Este foarte important să protejăm copiii, fetițele din vestiare. Îmi mențin afirmațiile. Ele nu ar trebui să ajungă în situația de a se confrunta cu bărbați biologici. Repet, este o chestiune de bun simț și așa voi gândi mereu. Sunt aici pentru a sprijini femeile biologice și cred că există drepturi care trebuie protejate. Așa cum am spus, voi rămâne fermă în această privință. Nu voi avea nicio ezitare”, a spus baschetbalista, adăugând că nu urăște comunitatea trans. Donald Trump le-a declarat război sportivelor trans Încă din 2024, când se afla în campanie electorală, Donald Trump a abordat subiectul participării sportivelor transgender în competițiile dedicate femeilor, dând asigurări că va face toate demersurile necesare interzicerii lor. Primul pas a fost semnarea unui ordin executiv menit să excludă această categorie din sportul școlar și universitar. Asociația Națională a Sportului Universitar (NCAA) a modificat regulamentele, iar între timp s-a ajuns la validarea legii, deși contestațiile nu au întârziat să apară. Aleta Lindsay Hecox s-a adresat unei instanțe federale și chiar a obținut suspendarea provizorie a aplicării, dar cazul a ajuns la Curtea Supremă, care nu i-a dat câștig de cauză. „Băieții și bărbații nu vor putea lua locul fetelor și femeilor în sport, deoarece acest lucru nu este corect”, a susținut inițiatoarea legii, republicana Barbara Ehardt.
Rogobete: Nu voi vota o lege a salarizării care lovește în inima spitalului, în ATI
Într-o postare publicată joi pe Facebook, fostul ministru al Sănătății spune că secțiile de ATI reprezintă „ultima linie de apărare dintre viață și moarte” și avertizează că diminuarea veniturilor personalului medical ar putea afecta grav sistemul sanitar. „Spun răspicat: noua lege a salarizării lovește exact în inima spitalului”, a scris Rogobete. „Îi invit pe toți cei care susțin actuala formă a legii salarizării să stea două minute în fața unui salon de Terapie Intensivă. Să privească un pacient intubat, aflat în comă, care respiră doar pentru că o echipă întreagă refuză să renunțe la el. Să privească un medic care, după ore întregi de luptă, trebuie să iasă pe hol și să spună unei mame că fiul ei nu a mai putut fi salvat. Să privească o asistentă care, după o gardă de 24 de ore, pleacă acasă cu imaginea ultimului pacient pe care nu a reușit să-l salveze”, spune fostul ministru. „Aici se discută despre sacrificiu, despre demnitate” Acesta susține că personalul din Terapie Intensivă nu poate fi evaluat doar prin prisma sporurilor sau a impactului bugetar, ci prin responsabilitatea și presiunea uriașă pe care le presupune activitatea din aceste secții. „Aici nu se discută despre sporuri, procente sau calcule bugetare. Aici se discută despre oameni. Despre competență. Despre sacrificiu. Despre demnitate”, afirmă deputatul PSD. Rogobete avertizează că reducerea veniturilor angajaților din ATI ar putea descuraja medicii și asistenții, accentuând fenomenul de epuizare profesională și plecarea specialiștilor din sistemul public sau din țară. „Dacă reducem veniturile celor care lucrează în ATI, dacă îi descurajăm, dacă îi împingem spre epuizare sau spre plecarea din țară, nu facem reformă. Slăbim ultima linie de apărare dintre viață și moarte”, a transmis acesta. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă” Deputatul face apel la medicii și asistenții din Anestezie și Terapie Intensivă să vorbească public despre condițiile în care lucrează și despre responsabilitatea pe care o presupune această specialitate. „Fac un apel către toți colegii mei din Anestezie și Terapie Intensivă: nu mai tăceți! Spuneți public ce înseamnă o gardă, ce înseamnă responsabilitatea pe care o purtați și cât costă, de fapt, fiecare viață salvată”, spune Rogobete. El afirmă că nu va susține un proiect de lege care, în opinia sa, afectează personalul din ATI. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă și care pune în pericol tocmai oamenii care salvează vieți în fiecare zi”, conchide Alexandru Rogobete în mesajul publicat pe Facebook.
Marea campioană a pierdut toată averea de 36.000.000 de euro: Am fost orbită de iubire
Fosta jucătoare de tenis Arantxa Sanchez-Vicario (54 de ani) a dat vina pe fostul ei soț după ce și-a pierdut averea de 36.000.000 de euro. Cvadruplă campioană de Mare Șlem la simplu, ex-sportiva din Spania a fost căsătorită cu afaceristul Josep Santacana. Mariajul lor s-a consumat în perioada 2008-2019. Arantxa Sanchez-Vicario și Josep Santacana au doi copii, iar în 2023 au ajuns în fața oamenilor legii, acuzați că au ascuns active pentru a evita rambursarea unei datorii către Banca Luxemburgului. Arantxa Sanchez-Vicario a rămas fără averea sa de 36.000.000 de euro: „Am avut încredere în el, iar banii au dispărut” Britanicii de la The Sun au preluat cuvintele exprimate de către Arantxa Sanchez în emisiunea TV „Universo Callejo”: „Am avut încredere în fostul meu soț pentru că era tatăl copiilor mei. M-am îndrăgostit orbește, iar el nu mai este chiar persoana pe care o știam”. Fosta stea a tenisului a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare și a fost obligată să achite o datorie de 5.500.000 de lire sterline. Întrebată despre pierderea averii sale, Arantxa Sanchez a declarat: „Este adevărat, aceasta este suma care a apărut în presă (n.r. – 36.000.000 de euro). M-am concentrat pe tenis și nu am gestionat niciodată partea financiară, pentru că nu am știut cum”. Totodată, ea a îndreptat vina spre fostul său soț: „Am avut încredere în el, iar banii au dispărut. Am rămas eu să suport întreaga povară”. „Nu am ajuns la închisoare pentru că plătesc băncii 50% din câștigurile mele. Mă supun, deși știu că am fost o victimă” În chestiunea referitoare la evitarea pedepsei cu închisoarea, ea a spus: „Nu am ajuns la închisoare pentru că plătesc băncii 50% din câștigurile mele”. Arantxa Sanchez-Vicario acceptă cu greu situația: „Mă supun, chiar dacă în adâncul sufletului meu știu că am fost o victimă”. De asemenea, fosta jucătoare de tenis, ajunsă pe locul 1 la nivel mondial în 1995, reprezentantă a țării sale la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, a dezvăluit că a avut nevoie de terapie. „A fost un șoc. A trebuit să merg la terapie. Nu-mi venea să cred. A fost ca și cum m-aș fi trezit dintr-un vis și m-aș fi gândit: «Nu mi se poate întâmpla mie asta»”, a adăugat ea. Arantxa Sanchez-Vicario a câștigat US Open în 1994, a ajuns în multiple finale la Australian Open și la Wimbledon, iar în 2002 s-a retras. După aceea, ea a încercat drumul antrenoratului. A lucrat cu fostul lider mondial Caroline Wozniacki (36) în 2015.
Droupadi Murmu, președinta Indiei: România este mult mai mult decât un partener bilateral. Este o poartă de intrare esențială pentru extinderea angajamentului nostru economic cu Europa
Doamnă Președintă, vizita dumneavoastră de stat în România este prima efectuată de un șef de stat indian în mai bine de trei decenii. De ce are loc această vizită acum și ce mesaj transmite ea? Această vizită de Stat are loc într-un moment definitoriu pentru evoluția relațiilor dintre India și România. Prietenia noastră de lungă durată s-a întemeiat dintotdeauna pe respect reciproc, încredere și valori democratice comune. Astăzi însă, peisajul global se schimbă rapid, iar parteneriatul nostru capătă o importanță tot mai mare. India este una dintre cele mai dinamice economii majore ale lumii, în timp ce România a devenit un partener economic din ce în ce mai important și de încredere în cadrul Uniunii Europene. Convergența punctelor noastre forte deschide oportunități fără precedent de cooperare. Pe măsură ce lanțurile globale de aprovizionare sunt reconfigurate, iar statele caută parteneri de încredere pentru tehnologie, producție, inovare și investiții, India și România sunt poziționate în mod firesc pentru a colabora mai strâns. Această vizită nu este așadar doar o sărbătorire a unei prietenii îndelungate, ci un demers de a modela împreună viitorul. Ea reflectă ambiția noastră comună de a extinde cooperarea în domeniul comerțului și investițiilor, apărării, tehnologiilor digitale, inovării, industriei farmaceutice, energiei regenerabile, educației, mobilității profesioniștilor calificați și schimburilor interumane. Acordul comercial încheiat recent între India și Uniunea Europeană marchează un nou moment de referință. El deschide căi noi pentru companii, investitori și inovatori de ambele părți, iar eu cred că România va juca un rol tot mai important în extinderea angajamentului Indiei față de Europa. Sper ca această vizită istorică să rămână în memoria colectivă drept începutul unui nou capitol, unul în care India și România transformă o prietenie caldă și durabilă într-un parteneriat dinamic, orientat spre viitor, care aduce prosperitate, inovare și oportunități generațiilor ce vor urma. Rolul României în relația Indiei cu Europa Importanța economică și strategică a României în cadrul Uniunii Europene a crescut semnificativ în ultimii ani. Cum vedeți rolul României în relația Indiei cu Europa? Pentru India, România reprezintă mult mai mult decât un partener bilateral. Este o poartă de intrare esențială pentru extinderea angajamentului nostru economic cu Europa. Ecosistemul de producție al României, infrastructura logistică, inclusiv Portul Constanța, și peisajul său de inovare în plină creștere completează punctele forte ale Indiei în domeniul producției, tehnologiei și serviciilor. Acordul comercial dintre India și Uniunea Europeană creează un cadru favorabil pentru o nouă eră a cooperării economice. Întrevăd oportunități considerabile pentru companiile românești de a-și extinde prezența în India, precum și pentru întreprinderile indiene de a face din România o destinație importantă pentru investiții, producție și cercetare în cadrul Uniunii Europene. Dincolo de comerț și investiții, cred că cele două țări ale noastre pot lucra împreună pentru a construi lanțuri de aprovizionare reziliente, a consolida cooperarea industrială și a dezvolta parteneriate tehnologice în domenii care modelează economia globală. România este, prin urmare, un pilon important al angajamentului mai amplu al Indiei față de Europa, iar eu sunt convinsă că parteneriatul nostru va continua să crească în profunzime, ambiție și relevanță. Într-o lume tot mai incertă, India a devenit o voce globală influentă, consolidându-și în același timp parteneriatele în toate regiunile. Cum vedeți rolul Indiei în ordinea internațională și locul pe care îl ocupă România în această viziune? Lumea traversează transformări geopolitice, economice și tehnologice profunde. Într-un asemenea moment, nevoia de dialog, încredere reciprocă și cooperare internațională nu a fost niciodată mai stringentă. Politica externă a Indiei este ghidată de principiile autonomiei strategice, respectului reciproc, coexistenței pașnice și convingerii că diplomația rămâne cel mai eficient mijloc de soluționare a diferendelor. Abordarea noastră se inspiră din filosofia indiană atemporală Vasudhaiva Kutumbakam, „lumea este o singură familie”, care ne amintește că pacea și prosperitatea durabile pot fi atinse numai prin cooperare și responsabilitate comună. India a devenit o punte între Sudul Global și lumea dezvoltată, promovând o ordine internațională mai incluzivă și mai reprezentativă, în timp ce își consolidează parteneriatele cu state de pe toate continentele. Considerăm că provocările globale de astăzi, fie că este vorba despre schimbările climatice, securitatea sanitară, securitatea alimentară și energetică sau tehnologiile emergente, impun soluții colective și instituții multilaterale eficiente. România este un partener important în acest demers. În calitate de membru respectat al Uniunii Europene și de țară care împărtășește angajamentul Indiei față de democrație, statul de drept și o ordine internațională bazată pe reguli, România are un rol important de jucat în consolidarea cooperării dintre India și Europa. Lucrând împreună, cele două țări ale noastre pot contribui la lanțuri de aprovizionare robuste, dezvoltare durabilă, transformare digitală, inovare, securitate energetică și stabilitate globală. Privesc India și România drept parteneri de încredere, care lucrează nu doar pentru prosperitatea propriilor popoare, ci și pentru o comunitate internațională mai pașnică, mai incluzivă și mai puternică. Droupadi Murmu, despre viitorul parteneriatului economic: India și România au puncte forte complementare Comerțul dintre India și România a crescut constant. Cum vedeți viitorul parteneriatului nostru economic? Creșterea constantă a comerțului bilateral din ultimii ani reflectă încrederea tot mai mare pe care mediile de afaceri din cele două țări o au unele față de celelalte. Cred însă că abia am început să valorificăm întregul potențial al parteneriatului nostru economic. India și România au puncte forte complementare. Există oportunități semnificative de aprofundare a cooperării în domeniul produselor farmaceutice, tehnologiei informației, ingineriei, tehnologiilor digitale, producției de apărare, componentelor auto, agriculturii și procesării alimentelor, energiei curate, logisticii, sănătății, infrastructurii, cercetării și inovării. Sectoare noi, precum inteligența artificială, semiconductorii, securitatea cibernetică și producția avansată, oferă, la rândul lor, posibilități interesante. Poziția strategică a României, capacitățile sale industriale și forța de muncă calificată o transformă într-o destinație atractivă pentru investițiile indiene în cadrul Uniunii Europene. În același timp, amploarea pieței indiene, ecosistemul său de inovare, baza de producție competitivă și piața de consum aflată în rapidă expansiune reprezintă oportunități excepționale pentru companiile românești. Acordul comercial dintre India și Uniunea Europeană oferă un cadru solid pentru extinderea comerțului, investițiilor, parteneriatelor tehnologice și colaborării industriale dintre cele două țări. Sunt convinsă că acesta va încuraja companiile să
Camelia Voinea, victorie la Curtea de Apel București împotriva FR Gimnastică
Camelia Voinea (56 de ani) a obținut o victorie importantă la Curtea de Apel București (CAB) împotriva Federației Române de Gimnastică (FRG), mai exact instanța a respins apelul, „ca nefondat”. Este vorba de apelul făcut de for cu privire la hotărârea Tribunalului București, care luna trecut i-a admis cererea Cameliei Voinea, prin care solicita blocarea efectelor Comitetului Executiv al FRG, acela de suspendare a activității antrenoarei. Voinea a fost acuzată de comportament abuziv asupra Sabrinei, propria fiică, pe care o și antrenează, iar cazul a dus la suspendarea dictată de către for. Camelia Voinea a anunțat că a obținut încă o victorie împotriva Federației Române de Gimnastică, de data aceasta la Curtea de Apel București, care potrivit portalului instanței a respins „apelul, ca nefondat”, decizia fiind una „definitivă”. De asemenea, CAB obligă FRG să-i plătească antrenoarei și o sumă de aproape 7.000 de lei, „cu titlu de cheltuieli de judecată”. Miercuri, după decizia CAB, Camelia Voinea a postat un amplu mesaj pe social media, unde a ținut să sublinieze că „federația sa”, cea care a suspendat-o în urmă cu câteva luni „a coborât la un nivel pe care nu îl credeam posibil!”, dar și că pentru ceea ce a reușit de-a lungul timpului în acest sport ar fi trebuit să fie respectată, nu insultată și nevoită să își caute dreptatea în justiție. „3-0 Bună seara! Meritam altceva decât jigniri publice şi acuzaţii monstruoase depuse la dosar. Meritam respect. Iar dacă nu ni-l acordaţi, cel puţin vă rugăm să nu ne insultaţi. Curtea de Apel Bucureşti a respins astăzi apelul Federaţiei Române de Gimnastică împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti prin care mi-a fost ridicată suspendarea impusă de FRG. Este a doua oară când justiţia confirmă ceea ce federaţia mea refuză să înţeleagă: suspendarea mea a fost nelegală. Aş fi vrut ca FRG să folosească timpul şi resursele sale pentru a reflecta asupra situaţiei. Din păcate, a făcut apel, iar în faţa Curţii de Apel a continuat cu aceleaşi argumente pe care Tribunalul le respinsese deja. Ba mai mult, nu a coborât un prag… ci mai multe. Dincolo de faptul că FRG a susţinut în instanţă o interpretare a legii şi propriului statut, că un antrenor de gimnastică suspendat ar putea, chipurile, să antreneze «la privat» sau în «competiţii private» (care nu există în gimnastică, unde tot ce se întâmplă profesionist se întâmplă sub egida FRG/FIG/EG), federaţia a coborât la un nivel pe care, sinceră să fiu, nu îl credeam posibil. În apelul lor, argumentele erau citate din presa de scandal cu conflictele unor adolescenţi, respectiv ale Sabrinei – episoade care nu au nicio legătură cu suspendarea mea abuzivă”, a scris Camelia Voinea într-o postare publicată pe pagina sa de ” target=”_blank” rel=”noopener”>Facebook. Reamintim că și presa internațională a reacționat în urma acestui scandal, mai ales că cele implicate erau componente ale lotului olimpic. Camelia Voinea, mesaj pentru FRG: „Nu suntem agresori” Fosta vicecampioană olimpică, cu echipa, la la JO Seul 1988, a avut un mesaj dur și pentru FRG, în care a punctat că și-a dedicat aproape toată viața acestui sport, în care a format generații de gimnaste. „Mi-am dăruit fiica acestui sport! Sabrina este una dintre cele mai bune gimnaste ale României în acest moment. Poartă în ea aceeaşi dăruire, aceeaşi disciplină, aceeaşi dragoste pentru gimnastică. În iulie a câştigat 3 medalii la o competiţie internaţională, iar federalii au cotat-o cu cele mai mari şanse ale României pentru competiţiile care urmează. Despre asta FRG nu a spus niciun cuvânt în instanţă. Noi nu suntem agresori. Suntem sportivi şi antrenori care şi-au dedicat viaţa acestei ţări. Am adus României medalii, am dat anii de tinereţe şi sănătatea. Nu am cerut niciodată în schimb decât respectul cuvenit. Nu ne-aţi văzut în presă să ne plângem de condiţii, de infrastructură, de bani. Pentru mine, pentru Sabrina, pentru sportivele mele, pentru România, continui să-mi fac munca”, a mai scris Camelia Voinea.