Autor: Ilias Gabriel

Planul premierului Bolojan pentru a opri explozia prețului la pompă: să aștepte să se redeschidă strâmtoarea Ormuz. Speranța este că într-un termen cât mai scurt să se clarifice lucrurile în această zonă și să se deschidă

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu ministrul Energiei legat de creșterea prețurilor carburanților din România, ca urmare a escaladării războiului din Iran. Conform declarațiilor premierului, planul este, în acest moment, să se redeschidă strâmtoarea Ormuz. „Ceea ce trebuia să facem, pe de o parte, și am discutat cu ministrul Ivan. Pentru a limita efectele asupra economiei românești, asupra costului aprovizionării cu motorină și benzină, suntem activi și urmărim ce se întâmplă pe piețe. Ce se întâmplă pe piața globală ne interesează. Speranța este că într-un termen cât mai scurt să se clarifice lucrurile în această zonă și să se deschidă strâmtoarea Ormuz. Facem tot ce ține de guvern pentru a limita acest efect”, a spus, joi, premierul Ilie Bolojan. El a adăugat că plafinarea prețurilor la gaze va continua după 1 aprilie, dar sub altă formă, pentru consumatorii casnici, „Unde putem să influențăm semnificativ lucrurile, unde este piața de gaz unde avem o anumită independență energetică, era normal să facem.” Despre prețurile la energie electrică, premierul a spus că a discutat cu ministrul Energiei și că va veni cu un plan până la finalul lunii martie. „Avem un plan pe care l-am discutat și pe care îl vom anunța la finalul lunii martie.” Prețul la pompă a trecut de 9 lei pe litru Prețurile carburanților au sărit de 8 lei pe litru pentru toate tipurile de combustibil, după escaladarea războiului din Iran. Motorina premium este deja la 9 lei pe litru. Iranul, în urma atacurilor americane și israeliene, a închjsi strâmtoarea Ormuz, pe care o controla și prin care trecea 20% din petrolul global. Prețul barilului de petrol a  crescut pe piața internațională. AUTORUL RECOMANDĂ:

WhatsApp Plus, versiunea WhatsApp cu abonament se lansează în curând. Cât va costa și care sunt beneficiile

Acum că reclamele pe WhatsApp sunt o prezență comună în aplicația de mobil, următorul pas va fi lansarea unui abonament lunar pentru eliminarea acestora. Dar abonamentul WhatsApp Plus nu va fi doar despre ascunderea reclamelor, utilizatorii care fac această alegere primind numeroase beneficii care să le îndulcească experiența de utilizare în ansamblu. Potrivit informațiilor obținute de WABetaInfo, nivelul bb premium va oferi mai multe opțiuni de personalizare, inclusiv o selecție de 14 pictograme pentru personalizarea scurtăturii WhatsApp, personalizarea interfeței în accente de culoare și teme exclusive. Lista beneficiilor continuă cu acces la stickere exclusive, tonuri de apel și reacții la mesaje mai captivante. Pe lângă asta, WhatsApp Plus va permite utilizatorilor să fixeze până la 20 de conversații  (față de 3 în versiunea gratuită). Deși nu pare mare lucru, posibilitatea de a fixa mai multe conversații în Inbox poate fi extrem de folositoare acelor utilizatorii care comunică cu multe alte persoane pe WhatsApp (colegii de școală, clienții unei agenții imobiliare sau magazin online). Sursa citată precizează că WhatsApp va rămâne gratuit, viitorul abonament Plus fiind doar un plan opțional care oferă avantaje sus-menționate. Cert este că nu va fi prima dată când WhatsApp lansează o versiune cu abonament, precedentul fiind stabilit încă din anul 2016, când WhatsApp introducea un abonament lunar în valoare de 0,99 USD. Dar dacă acel plan a fost abandonat în scurt timp, pe motiv că interesul arătat de consumatori era la un nivel foarte scăzut în ciuda tarifului mai degrabă simbolic, de data aceasta situația este diferită. Numărul de utilizatori noi platforme WhatsApp a crescut în mod considerabil, la fel și costurile. Meta a investit considerabil în noi funcționalități bazate pe inteligență artificială iar acum trebuie să găsească o modalitate pentru monetizarea acestora. Curând, vei mai putea folosi WhatsApp în mod gratuit doar prin acceptarea implicită a reclamelor în interfața aplicației și chiar în ecranul de conversație. WhatsApp a început să afișeze reclame în secțiunile Status și Channels încă de la mijlocul anului 2024. Reclamele apar doar în tab-ul Updates, nu și în lista cu mesaje personale sau în chat-urile de grup. Meta folosește pentru personalizarea reclamelor afișate un set limitat de informații personal identificabile, cum ar fi țara de origine, limba și canalele pe care le urmărești, pentru a direcționa aceste reclame. Iar dacă ai acceptat conectarea WhatsApp cu Facebook sau Instagram, reclamele devin și mai personalizate. În ce privește costul abonamentului WhatsApp Plus, putem lua drept reper abonamentul Meta Verified, deja lansat cu prețul de 15 dolari pe lună (valabil pentru utilizatorii din SUA), sau opțiunea de abonare oferită utilizatorilor Facebook și Instagram din Europa, tarifele solicitate în schimbul eliminării reclamelor din aplicație și oprirea colectării datelor în scop publicitar fiind de 9.99 euro/lună.

Guvernul ia în calcul reducerea accizelor la carburanți. Ministrul Energiei: Lucrăm la mai multe scenarii, inclusiv acesta

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că se lucrează la mai multe scenarii în ceea ce privește prețurile carburanților, unul dintre acestea fiind reducerea accizelor, conform Mediafax.  Bogdan Ivan a spus că în România s-au înregistrat până miercuri creșteri ale prețurilor la motorină de 20 de bani și 25 de bani până joi dimineața, dar a subliniat că în ate țări din vestul Europei creșterile sunt mai mari. Potrivit ministrului, în această perioadă au fost luate două măsuri importante, respectiv blocarea creșterii artificiale a prețurilor și rute alternative de transport pentru combustibili. „În același timp, începând de anul trecut, după criza din octombrie, am început, împreună cu toate companiile din România, să creăm rute alternative de aprovisionare de combustibil, fără să știm că va urma acest eveniment. Și acest lucru ne-a dat flexibilitatea de a ne asigura stocuri pentru cel puțin 5 luni de zile de acum înainte, de a ne asigura rute alternative pentru luni de zile, iar în momentul de față, undeva la sub 7% din tot ceea ce consumăm în România, ca importuri, ca și petrol rafinat, ajunge să fie adus prin strâmtoarea Ormuz”, a spus Bogdan Ivan. De asemenea, ministrul spune că se lucrează la extinderea contractelor comerciale mai vechi, la scenarii prin care să fie repornite facilitățile de rafinare pe teritoriul României și la scenarii în care să fie crescute importurile de petrol pe rutele clasice Azerbaidjan și Kazahstan. Întrebat dacă se ia în calcul reducerea accziei la carburanți, Bogdan Ivan a spus că lucrează la mai multe scenarii împreună cu premierul, colegii din coaliție și ministrul Finanțelor. „Nu sunt ministrul de Finanțe. Dar este evident că împreună cu ministrul de Finanțe, împreună cu Primul Ministru, cu colegii din coaliție, lucrăm la mai multe scenarii, printre care și acest scenariu”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Energiei s-a răzgândit: „Dacă va depăși barilul 110-120 dolari, s-ar putea să ajungem și la pragul psihologic de 10 lei” Psihologia inversă a ministrului Ivan încurajează speculatorii. ”E nevoie doar de o scânteie ca să ne trezim cu cozi uriașe la benzinării”

Cât costă o garsonieră și un apartament cu 2/3 camere, în martie 2026, în funcție de orașul (din România) în care locuiești

Piața imobiliară din România a continuat să crească moderat în prima parte a anului 2026, cu 10-15%, pe fondul inflației și a scumpirilor constante la materiile prime. Cu toate acestea, încă se observă o cerere ridicată pentru locuințe în marile orașe din țară. Chiar dacă prețurile au crescut aproape peste tot, iar sectorul forței de muncă în construcții s-a scumpit, românii tot sunt interesați să cumpere apartamente. Care este cel mai scump oraș din România Pe fondul creșterilor, diferențele dintre orașele mari și cele mai mici s-au accentuat ușor. Centrele universitare și economice puternice au continuat să atragă investiții și proiecte noi, deci și un număr ridicat de cumpărători, cu efect imediat asupra prețurilor. Chiar dacă în orașele mai mici ritmul de creștere a fost ceva mai temperat, tendința generală rămâne aceeași: o locuință devine din ce în ce mai scumpă în România. Și în 2026, Cluj-Napoca își consolidează poziția de cel mai scump oraș din țară în ceea ce privește achiziția unui apartament. Pe Someș, o garsonieră ajunge la aproximativ 118.000 de euro, în timp ce un apartament cu 2 camere depășește 175.000 de euro, iar unul cu 3 camere se apropie de 235.000 de euro. Deja „capitala” Transilvaniei depășește valorile pe metru pătrat înregistrate în București, care este a doua cea mai scumpă piață rezidențială din țară. Aici, o garsonieră ajunge la aproximativ 88.000 de euro, în timp ce un apartament cu 2 camere se vinde cu 132.000 de euro, iar unul cu 3 camere costă, în medie, 175.000 de euro. Dacă vorbim de celelalte mari centre regionale, observă că și acolo prețurile au crescut constant. La Brașov, de exemplu, o garsonieră are un preț de 85.000 de euro, iar un apartament cu 2, 128.000 de euro. Pentru 3 camere, cumpărătorii trebuie să plătească în jur de 168.000 de euro. La Constanța, unde interesul pentru litoral rămâne ridicat, o garsonieră costă aproximativ 75.000 de euro, un apartament cu 2, 115.000 de euro, iar unul cu 3 camere, 155.000 de euro. În Iași, unul dintre cele mai mari centre universitare, prețurile sunt următoarele: 71.000 de euro pentru o garsonieră, 106.000 de euro pentru 2 camere și 140.000 de euro pentru 3 camere. Unde sunt prețuri mai accesibile Prețuri ceva mai accesibile găsim în orașele de dimensiuni medii sau în cele mai puțin dezvoltate economic. Însă, și aici s-au înregistrat creșteri în ultimul an. De exemplu, în Ploiești, o garsonieră costă în jur de 55.000 de euro, iar un apartament cu 2 camere, aproximativ 82.000 de euro. Pentru 3 camere, prețul mediu ajunge la 108.000 de euro. La Sibiu, o garsonieră ajunge la aproximativ 72.000 de euro, un apartament cu 2 camere, 108.000 de euro, iar unul cu 3 camere, 142.000 de euro. Cele mai ieftine locuințe sunt în orașe precum Vaslui, Târgoviște sau Târgu Jiu. Aici, garsonierele pornesc de la 48.000 de euro (Târgoviște), iar apartamentele cu 2 camere se găsesc chiar și la 68.000 de euro (Vaslui). Specialiștii din imobiliare estimează că piața rezidențială va continua să crească și în următorii ani, dar într-un ritm ceva mai temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Cât a ajuns chiria pentru un apartament cu 2 camere în CLUJ/Ce arată datele celui mai recent studiu de piață Localitatea din România în care îți poti cumpăra o CASĂ cu doar 5000 de euro. Terenul are 1264 mp Orașul din România cu cei mai fericiți locuitori în 2025 (și nu numai). Există însă și un revers al medaliei

România, cimitirul de mașini al Europei

Îmbătrânirea parcului auto al României este o realitate, fiind accentuată de numărul tot mai mare de mașini second-hand îmbătrânite care intră anual în țară. Astfel, ne aflăm departe de media UE de doar 12,7 ani. Practic, aproape două treimi din parcul auto al României înseamnă autovehicule de peste 12 ani.  Analizând datele oferite de MAI, Direcția Înmatriculări și Registrul Auto Român pentru Gândul, România are o flotă auto îmbătrânită, deși în ultimii ani mașinile pe benzină au mai „întinerit”. Statistica anuală a parcului auto la finalul lui 2025 Parcul auto al României,  la data de 31.12.2025, totaliza un număr de 11.222.292 vehicule. Dintre acestea, 8.309.225 au o vechimea de peste 12 ani, în vreme ce un număr de 1.089.274 autovehicule au vechimea cuprinsă între 9 și 12 ani, a transmis pentru Gândul Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Vechimea parcului auto din România ne plasează în topul european, date confirmate și de cel mai recent raport al Asociației Constructorilor Auto Europeni (ACEA), în ediția 2026 a unui raport de specialitate. Însă, din acest an, în urma deciziilor Guvernelor, există mari premise ca influxul de mașini vechi pe piața second-hand să încetinească. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Profimedia Vârsta medie a parcului auto din România: 15,6 ani Concret, cea mai recentă ediție a raportului ACEA „Vehicles on European roads 2026” , publicată la începutul anului, atestă că vârsta parcului auto al României este de 15,6 ani, în contextul în care aproape 7 milioane de mașini care circulă pe arterele naționale au o vechime mai mare de 10 ani. În 2024, ultimul an pentru care există date complete, inclus în raport, numărul total de autoturisme din România era de 8,44 milioane de automobile, în creștere cu 4,2% față de nivelul din 2023 (8,1 milioane de automobile). În 2025, potrivit datelor oferite de Direcția Înmatriculări din cadrul MAI, numărul total al vehiculelor din țara noastră ajungea la 11.222.292 vehicule. După cum relevă datelor raportului sus-menționat, ne aflăm departe de media UE a unei vechimi de doar 12,7 ani. Totuși, nu suntem primii în acest clasament, fiind precedați de țări precum Cehia, Estonia, Grecia și Malta, care dețin parcuri auto chiar mai îmbătrânite decât România. Totuși, țara noastră are cel mai îmbătrânit parc de autobuze, cu o medie de vârstă de 17,8 ani în 2024, comparativ cu media europeană de 12,2 ani. Cum au evoluat preferințele românilor în ultimii 10 ani La solicitarea Gândul, Alex Costea, reprezentantul Registrului Auto Român, ne-a furnizat datele referitoare la vârsta medie a autoturismelor din România, în funcție de an și de motorizare. Dacă în 2015, vârsta medie a mașinilor pe benzină era de 10 ani, în 2025,  media „a întinerit” cu un an. Nu același lucru s-a întâmplat și în cazul mașinilor cu motoare Diesel. Dacă în 2015, vârsta medie a autoturismelor pe motorină era de doar 7 ani, în 2025, vechimea medie a mașinilor pe Diesel a crescut până la 12 ani. Românii se dau în vânt după mașini second hand Vârsta înaintată a parcului auto se datorează și numărului semnificativ de mașini second-hand care intră anual în România. Explicația este simplă: conaționalii noștri nu au resursele financiare ale celor din Occident, deci aleg tot mai mult vehicule deja rulate. Deși mașinile ”senioare” vin la pachet cu riscuri considerabile pentru siguranța în trafic, șoferii români nu par intimidați de coeficientul de risc la care se expun, expunându-i simultan și pe ceilalți participanți la trafic. Este adevărat, în ultimii ani mașinile second hand de import au vârste mai reduse, de cel mult 5-6 ani, tot mai puțini fiind cei care aleg mașini rulate din urmă cu 15-20 de ani, mai arată raportul citat. Programul Rabla 2025 – foto: Mediafax Măsurile fiscale ale Guvernului scad vânzările de mașini noi sau la mâna a doua Însă, începând din 2026, șoferii interesați de achiziția unor mașini second hand se vor confrunta cu o frânare a entuziasmului, întrucât resimt din plin efectele măsurilor de austeritate și al recesiunii. În plus, suspendarea Programului Rabla în 2025 a îngreunat accesul multor persoane la achiziționarea de mașini electrice. În primul rând, în 2025, Guvernul a crescut accizele la carburanți, ceea ce a antrenat inevitabil scumpiri la pompă. La finalul anului trecut, România avea printre cele mai mari prețuri la carburanți din regiune și era a doua cea mai scumpă piață în raport cu toate statele vecine, cu excepția Ucrainei, totuși o țară aflată de 4 ani în război. Mai mult, de la 1 ianuarie a intrat în vigoare, în cadrul pachetelor fiscale marca Bolojan, creșterea impozitului auto în funcție de gradul de poluare al mașinii deținute. Totuși, așa cum a scris Gândul, practica arată situații aberante, astfel că mașinile hibride pot antrena impozite chiar mai mari decât mașinile vechi, intens poluatoare.  AUTORUL RECOMANDĂ Care sunt cele mai mari riscuri ale mașinilor second-hand provenite din import. În România cele mai multe vehicule au kilometrajul modificat Seduse și abandonate. Orașul din România care vinde la licitație rablele culese de pe străzi Mașinile hibride preferate de europeni în 2025. Cum a evoluat piața auto în ultimul anRomânia scade puternic la mașinile ELECTRICE, din cauza suspendării programului Rabla. Cât îi costă pe români un astfel de autoturism

Comisia Europeană a lansat strategiile industriale maritime și portuare ale UE. Care sunt cele mai importante puncte ale noilor propuneri

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, strategia industrială maritimă a Uniunii Europene și strategia pentru porturi, pentru a impulsiona competitivitatea, sustenabilitatea, decarbonizarea, securitatea și reziliența în sectorul european al transportului pe apă. Strategiile se concentrează pe porturi, transport maritim și construcția de nave, conform comunicatului transmis de Executivul comunitar.  Strategia industrială maritimă a UE consolidează industria maritimă și transportul naval din Europa și stabilește măsuri pentru menținerea poziției de lider global a continentului în construcția de nave de înaltă tehnologie și în tehnologiile maritime avansate. În plus, Comisia Europeană susține că această strategie va stimula crearea de locuri de muncă, inovarea, iar lucrătorii din construcțiile navale și navigatorii vor fi recalificați pentru a se adapta la noile tehnologii și practici operaționale. „Europa este un continent pe apă, cu cea mai mare zonă maritimă colectivă din lume. Sectorul său de producție maritimă este un lider mondial în domeniul construcțiilor navale de înaltă calitate și al tehnologiilor avansate. Sectorul transportului maritim este, de asemenea, un important furnizor de servicii maritime la nivel mondial, reprezentând peste o treime din tonajul transportului maritim la nivel mondial în toate segmentele.” În paralel, strategia portuară promite că va poziționa porturile drept porți esențiale pentru comerț, logistică, energie și mobilitate militară. Conform comunicatului, porturile reprezintă „coloana vertebrală a economiei europene” și facilitează aproximativ 74% din comerțul exterior și manipulează peste 3,4 mld. tone de mărfuri și aproximativ 395 mil. pasageri anual. De asemenea, strategia promovează concurența echitabilă, claritatea reglementărilor și siguranța investițiilor pentru a consolida competitivitatea pe termen lung a porturilor din Uniunea Europeană. „Porturile UE evoluează deja dincolo de rolurile lor tradiționale, servind drept centre pentru noi clustere industriale și de inovare. Ele joacă, de asemenea, un rol esențial în aprovizionarea cu energie, securitatea, apărarea și economia albastră a UE. Pentru a accelera această transformare și a asigura poziția competitivă a porturilor din UE, Comisia va promova inovarea, digitalizarea și integrarea acestora cu alte infrastructuri de transport, va elabora orientări privind proprietatea străină asupra porturilor din UE și finanțarea și investițiile UE în porturile țărilor terțe”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Planul de șoc al Comisiei Europene: piața unică de produse. Ce șanse are ”Made in Europe”, programul menit să susțină campania de înarmare a UE? Ursula von der Leyen anunță că UE va aplica provizoriu acordul cu țările Mercosur, în ciuda sesizării Curții de Justiție de către Parlamentul European

Afectează noua funcție Privacy Display calitatea imaginii pe telefoanele Galaxy S26 Ultra?

Galaxy S26 Ultra este primul smartphone cu funcție Privacy Display controlabilă prin software, o inovație în mod evident folositoare, dar care iată ridică unele semne de întrebare. Pe măsură ce primele exemplare S26 Ultra încep să ajungă la jurnaliști și cumpărătorii de rând, apar tot mai multe voci care acuză Samsung că a sacrificat calitatea imaginii pentru a face loc unei dotări „senzaționale”, adăugată pentru a oferi consumatorilor indeciși un argument credibil pentru upgrade. Din punct de vedere tehnic, S26 Ultra „rezervă” o parte dintre pixeli ecranului pentru funcționalitatea Privacy Display, aplicând acestora un filtru localizat cu acțiune asemănătoare foliilor Privacy obișnuite. Atunci când se dorește activarea modului Privacy, rândurile de pixeli nefiltrate sunt oprite pur și simplu, imaginea fiind afișată doar cu acei pixeli „înguști” care permit limitarea unghiului de vizibilitate. De aici rezultă câteva probleme: imaginea afișată în modul Privacy Display este redată la o rezoluție inferioară și mai puțin luminoasă (pentru că nu sunt folosiți toți pixelii ecranului). Dar asta nu ar trebui să fie o problemă la utilizare normală, când toți pixelii ecranului sunt folosiți concomitent. Hey Galaxy Fam 👀 I noticed a huge difference between the Galaxy S26 Ultra and S25 Ultra displays. After using the S26 Ultra for a while, my eyes felt tired and slightly uncomfortable. Note: Both phones were set to 2K resolution, and Privacy Mode was turned OFF on the S26… pic.twitter.com/XbN1DzqiyU — Tarun Vats (@tarunvats33) March 2, 2026 Din păcate impresiile lăsate de primii utilizatori Galaxy S26 Ultra sugerează că impactul Privacy Display asupra calității imaginii nu se limitează doar la utilizarea activă a acestei funcții. Pur și simplu, modificările aduse în structura ecranului sunt permanente, grupurile de pixeli „înguști” limitând unghiurile de vizibilitate a imaginii chiar și atunci când Privacy Display nu este activat. Doar că efectul este mult diluat cu ajutorul rândurilor de pixeli care nu au acest filtru pre-aplicat. Altfel spus, este cumva normal sa observăm o reducere ușoară a unghiurilor de vizibilitate, comparat ecranului S25 Ultra. Ceea ce până la urmă e un compromis absolut minor, comparat beneficiilor unui Privacy Display pe care îl poți controla după bunul plac. Problema este că unii utilizatori reclamă afectarea negativă a imaginii chiar și cu Privacy Display dezactivat. Potrivit acestora, chiar și când privești ecranul direct din față, cu Privacy Display-ul neactivat (ca în imaginile de mai sus), există o scădere apreciabilă a fidelității. Pe subreddit-ul Samsung Galaxy de pe Reddit, utilizatorul RunTillYouPuke își împărtășește experiența: ”Acest lucru creează un efect ciudat, atunci când înclini telefonul chiar și puțin, poți observa o schimbare subtilă de culoare. Este vizibilă mai ales pe culori solide, cum ar fi fundalul alb, de exemplu. Probabil că mulți dintre voi nu veți observa acest lucru, dar persoanele cu vedere bună o vor observa și s-ar putea să-i deranjeze, ca pe mine.” Încă nu se știe dacă aceasta este sau nu o problemă reală. Totuși, ecranul privit la microscop prezintă imperfecțiuni mult mai proeminente și dificil de ignorat, semn că filtrul polarizator perforat după modelul unei site induce anumite modificări neintenționate.

Corneliu Bențe, Președinte Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii, la Gândul „HR Power Players”: Avem deficit de competență

Corneliu Bențe, președintele Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii, susține că în România există deficit de competență, de forță de muncă calificată. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. Bența a mai spus că aceste probleme ar trebui să fie puse mai des pe masa decidenților pentru a putea avea dezbateri reale, astfel încât rezultatul să fie pozitiv. „Mai avem nevoie de alte întâlniri. Legislația muncii este stufoasă, este complicată, relația de muncă nu mai este pură și simplă. Avem probleme în ceea ce privește deficitul de competență, de forță de muncă calificată, de introducere a noilor tehnologii, de accesare a noilor tehnologii de către mici întreprinzători. Toate aceste lucruri ar trebui să fie puse mai des pe masa decidenților și să putem avea dezbateri reale, astfel încât rezultatul să fie unul pozitiv atât pentru angajatori, dar și pentru lucrători”, a precizat președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Jumătate din forța de muncă a României lucrează în companii mici” Corneliu Bențe consideră că, în prezent, piața muncii este volatilă. Totodată, acesta a punctat că avem nevoie de forță de muncă calificată, de competențe pentru noile tehnologii. „Volatilă. Este o piață muncii care se mișcă. Angajatorii spun că n-au forță de muncă calificată, lucrătorii spun că angajatorii nu plătesc suficient de bine. Eu chiar am prezentat o statistică și văd că jumătate din forța de muncă a României lucrează în companii mici, între 1 și 49 de salariați. Acolo avem nevoie de forță de muncă calificată, de competențe pentru noile tehnologii. Cred că angajatorii încă sunt așa, într-o nebuloasă. Nu știu ce înseamnă această nouă tehnologie, modalitatea pe care ar trebui să o adopte, ce înseamnă înlocuirea oamenilor cu roboții și dacă ne înlocuiesc roboții, cine ne plătește existența? S-a vorbit chiar despre o posibilitate de impozitare a muncii roboților, a muncii „tehnologiei”, a explicat Bențe. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice

Utilizatorii care folosesc ochelarii inteligenți Meta AI, avertizați că-și împart viața personală cu moderatorii Meta

Aparent, dacă folosești noii ochelari Meta Ray-Ban Display angajații Meta pot interveni în orice moment pentru a inspecta imaginile filmate de camera încorporată în rama ochelarilor, obținând „priveliști de neuitat” din intimitatea locuinței tale și chiar datele cardului bancar, dacă folosești ochelarii pentru a scana și auto-completa aceste informații în formulare web prin observarea cardului fizic. Potrivit unei investigații realizată de publicația suedeză Svenska Dagbladet, Meta folosește echipe de moderatori din afara blocului comunitar, angajați pe bani puțini și fără un control temeinic asupra modului în care sunt folosite datele sensibile și imaginile care redau scene din viața privată a utilizatorilor. Contactați în mod direct de către jurnaliștii suedezi, angajații din Kenya care fac „adnotări” cu inteligență artificială le-au spus jurnaliștilor că au văzut oameni goi, folosind toaleta și angajându-se în activități sexuale, împreună cu numere de carduri de credit și alte informații sensibile. Iar înregistrarea pas cu pas a vieții personale este cumva o funcție reală, intenționată, a ochelarilor Meta. Cu ajutorul ochelarilor Ray-Ban de la Meta (sau alți ochelari dotați cu camere video și capabilități de inteligență artificială) utilizatorii pot înregistra ceea ce privesc, adresa întrebări unui chatbot și primi răspunsuri în timp real pentru probleme cu care se confruntă în viața de zi cu zi. Iar pentru ca utilizatorul să poată accesa aceste funcții bazate pe inteligență artificială trebuie doar să fie de acord cu termenii și condițiile de utilizare ale Meta, un veritabil „roman” scris în expresii și termeni pe care doar un avocat cu experiență i-ar înțelege pe deplin. Dar dacă ai răbdare să citești până la capăt, vei afla probabil că orice date captate prin intermediul ochelarilor pot fi revizuite de oameni. Acest lucru se datorează faptului că modelele lingvistice mari (LLM) ale Meta necesită adesea ca oamenii să adnoteze datele vizuale, astfel încât inteligența artificială să le poată înțelege și să-și construiască modelele de antrenament. Iar informațiile și pozele cu tine sau membrii familiei pot ajunge în locuri precum Nairobi, Kenya, unde sunt prelucrate de cine se nimerește, adesea fiind vorba de personal slab calificat și prost plătit. Astfel de acțiuni sunt supuse regulilor GDPR din Europa, care impun transparență cu privire la modul în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, potrivit unui avocat specializat în protecția datelor, citat în raport. Cu toate acestea, în cursa pentru cucerirea pieței de servicii AI regulile par mai degrabă obstacole create pentru a fi depășite, iar politicile de confidențialitate a Meta vin să testeze limitele punând cât mai mult în seama utilizatorilor responsabilitatea de a gestiona datele sensibile. Spre exemplu, documentul prevede că este în responsabilitatea utilizatorilor să nu partajeze informații sensibile în timp ce folosesc ochelarii inteligenți Meta AI. Iar dacă se întâmplă, fie din neglijență sau din necunoaștere, atunci… ghinion.

Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului la pompă

Premierul Ilie Bolojan a transmis, în cadrul unei intervenții live pentru B1 TV, că nu își dorește sub nicio formă ca prețul combustibilului să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Șeful Executivului a explicat că prețurile mari de la pompă sunt un efect al creșterii tensiunilor internaționale.  Ilie Bolojan a spus că prețurile „la pompă” au crescut din cauza faptului că ritmul de aprovizionare pe piețele globale a suferit o reducere din cauza blocării Strâmtorii Ormuz. Premierul României spune că până la reluarea livrărilor de țiței, care reprezintă 40% din prețul benzinei, comercianții de carburanți vor fi nevoiți să se aprovizioneze la costuri mai mari. „Oferta și ritmul de aprovizionare pe piețele globale s-au redus ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz, ceea ce a generat un efect de creștere a prețurilor. Până se găsește o soluție de încetare a focului, ca să se reia livrarea de țiței, comercianții se vor aproviziona la prețuri ceva mai mari, deși noi avem stocuri pentru câteva luni. Din prețul benzinei 40% este prețul țițeiului. Creșterea de prețuri poate fi influențată de creșterea tensiunilor internaționale. În momentul în care războiul din Gaza a început, are potențial de contagiune în zonă. Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan promite vremuri bune, dar de la jumătatea lui 2026: inflația scade, veniturile cresc Bolojan atacă PSD: „Comunicatul pe care l-au dat este în contradicție cu realitatea”