Celebra bancă Rothschild a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către Dedeman. Entitatea a avut de gestionat peste 800 mil. euro
Rothschild & Co, celebra bancă franceză fondată la începutul secolului XIX de către Nathan Mayer Rothschild, este cea care a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către grupul Pavăl Holding, tranzacție estimată la 823 de milioane de euro. Aceeași bancă a fost angajată în trecut de Digi pentru a consilia o posibilă listare a companiei pe bursa din Spania. Pavăl Holding a fost asistată în demersurile pentru achiziția Carrefour de către societatea de avocatură KPMG Legal – Toncescu și Asociații, împreună cu echipele KPMG și Rothschild & Co pentru achiziționarea celor aproape 500 de supermarketuri Carrefour din România. Karina Pavăl, vicepreședintele Pavăl Holding a menționat că le mulțumește tuturor pentru profesionalismul și dedicarea demonstrate pe tot parcursul procesului. De asemenea, Alexandru Ioan Rus, Country Advisor la Rothschild & Co, a transmis prin intermediul unei postării pe LinkedIn că piaţa locală de retail este pe cale să treacă printr-o transformare „interesantă”. „Suntem onorați că am oferit consultanță pentru Pavăl Holding cu privire la achiziţia Carrefour România. Piaţa locală de retail este pe cale să treacă printr-o transformare interesantă, iar faptul că Dedeman îşi duce povestea de succes remarcabilă la nivelul următor este cu adevărat inspiraţional. Urmează o provocare interesantă — şi, sperăm, foarte recompensatoare.” Rothschild & Co este unul dintre cele mai mari grupuri independente de servicii financiare din lume, controlat de familia Rothschild. Compania operează în peste 40 de țări și oferă consultanță pentru fuziuni și achziții, strategie și finanțare pentru guverne și corporații mari, gestionează activele familiilor înstărite și ale antreprenorilor și oferă soluții pentru instituții și distribuitori de fonduri. Carrefour a anunțat vânzarea operațiunilor din România pe baza unei valori de 823 milioane de euro a companiei În urmă cu o săptămână gigantul francez Carrefour și-a anunțat ieșirea de pe piața din România și a transmis că toate magazinele vor fi preluate de frații Pavăl, patronii Dedeman. De asemenea, Gândul a scris în noiembrie 2025 că frații Dragoș și Adrian Pavăl se află pe listele investitorilor care au depus oferte pentru a cumpăra magazinele lanțului Carrefour. Pe lista de ofertanți se aflau și Zabka, deținătorul brandului Froo în România și grupul francez Auchan. „Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, a transmis grupul francez. RECOMANDAREA AUTORULUI: Carrefour anunță oficial că pleacă din România. Frații Pavăl, patronii Dedeman, cumpără cu 823 de milioane de euro toate magazinele Cine sunt cei doi frații care vor cumpăra Carrefour. Proprietarii Dedeman sunt în topul celor mai bogați români, potrivit Forbes
De acum poți folosi Gemini pentru a compune propria ta muzică, pornind de la o descriere text și câteva poze
Google tocmai a deschis accesul Gemini la modelul Lyria 3 beta, dezvoltat de DeepMind, permițând utilizatorilor aplicației de mobil să genereze în mod gratuit secvențe audio de până la 30 de secunde, descriind într-o frază scurtă ideea pe care o au la momentul respectiv. Dacă ne luăm după mesajul Google, creativitatea muzicală nu a fost niciodată mai accesibilă decât acum, persoane obișnuite putând transpune o idee, fotografie sau videoclip în „mostra” unui viitor succes muzicale. De exemplu, la o solicitare pentru o melodie comică R&B lentă despre o șosetă care își găsește perechea, AI-ul Lyria 3 poate veni cu piesă completă în câteva secunde. Gemini se poate inspira, de asemenea, creativ pe scară mai largă din conținutul furnizat de tine, producând versuri pentru o anume poză importantă pentru tine, ba chiar adăuga o coloană muzicală completă. Principalele caracteristici Lyria 3: Generare automată de versuri pe baza solicitărilor Control sporit asupra genului, stării de spirit, tempo-ului și stilului vocal Rezultat mai realist și mai complex din punct de vedere muzical Poți folosi Gemini în mai multe moduri pentru generarea de muzică: Text: Descrii un gen muzical, o stare de spirit, o amintire sau o altă piesă muzicală de folosit ca reper Fotografie sau videoclip: încarci fișiere de folosit ca și repere vizuale, AI-ul generând muzică și versuri aliniate cu tema, cum ar fi o melodie despre un câine care face drumeții prin pădure. Sugestii bazate pe inspirație: Solicită chatbot-ul Gemeni să interpreteze creativ poza sau secvența video încărcată de tine, în loc să descrie pur și simplu ce se află în imagine. Și pentru ca experiența creativă să fie completă, fiecare „piesă” include o copertă personalizată generată de Nano Banana și poate fi descărcată sau distribuită folosind un link direct. Noua funcționalitate Gemini bazată pe Lyria 3 este disponibilă inițial pentru vorbitorii de limba engleză, germană, spaniolă, franceză, hindi, japoneză, coreeană și portugheză, dar va fi extinsă și utilizatorilor din alte regiuni în viitorul apropiat. Pentru accesarea acestei funcții este necesară folosirea unui cont Google validat pentru un utilizator cu vârsta de 18 ani și peste. Back to top button
Nazare îl contrazice pe Câciu: Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, îl contrazice pe Adrian Câciu, fostul ministrul PSD al Finanțelor și spune că România se împrumută la o dobândă mult mai mică decât cea de acum 2 ani. Nazare a subliniat că aplicarea consecventă a reformelor se va reflecta și în bugetul României prin cheltuielile mai mici cu dobânzile pe termen lung. Adrian Câciu a criticat într-o postare pe Facebook faptul că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Alexandru Nazare a raspuns tot prin intermediul unei postări în care îl contrazice pe fostul ministru de Finanțe și susține că obligațiunile României s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului, după decizia de miercuri a CCR. „Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului.” De asemenea, Alexandru Nazare a subliniat că România se împrumută la dobânzi care au coborât spre nivelul de 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani. Referitor la scăderea dobânzilor la credite, ministrul Finanțelor a spus că aceasta va veni treptat. În plus, oficialul a transmis că în viitor cheltuielile cu dobânzile pe termen lung vor fi mai mici și că vor exista mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. „Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani. Scăderea dobânzilor la credite va veni treptat, însă faptul că statul se împrumută mai ieftin este un prim pas necesar. Iar consecvența reformelor se va vedea direct și în buget, prin cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung — adică mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. România merită încrederea tuturor”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc” România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
Deși par sigure, parolele generate de AI sunt adesea cele mai ușor de spart
În timp ce unii resping cu totul ajutorul inteligenței artificiale, o categorie tot mai numeroasă de utilizatori a dezvoltat o dependență veritabilă de instrumente AI, pe care le folosesc cu orice ocazie. De la generare/trimitere mesaje email, până la automatizări complexe care pot scuti mult timp, atunci când funcționează. Dar unele lucruri pur și simplu nu ar trebui lăsate în seama „altcuiva”, cu atât mai puțin când acel cineva nu este nici măcar o persoană reală. Un răspuns nepotrivit trimis unui e-mail important, sau accesarea unui link infectat special formulat pentru a păcăli acel asistent AI pe care îl folosesc toți angajații dintr-o firmă, poate da peste cap întreaga activitate. Dar puțin probabil să te fi gândit că AI-ul poate da greș într-o sarcină care pare ideal de gestionat cu ajutorul unui computer. Cum ar fi, schimbarea periodică a parolelor folosite pentru diverse conturi online. Știu, e un inconvenient destul de mare să schimbi parola contului e-mail la fiecare două săptămâni, așa că ajutorul unui asistent AI disponibil să facă asta pentru tine e binevenit. Însă puțini înțeleg de fapt cum funcționează modelele lingvistice mari. Par puternice, dar sunt de fapt nesigure printr-o limitare tehnologică fundamentală: funcționează cu date existente, centralizate din tot felul de surse și asimilate ca și „experiență digitală”. Dar în realitate niciun LLM nu poate genera informații complet noi, ci doar reîmpacheta/mixa informații existente, iar dacă ai acces la aceleași surse de informații, atunci rezultatul este în mod fundamental predictibil. Pentru a determina capacitatea modelelor populare de inteligență artificială de a acționa ca și generatoare de parole, compania de securitate Irregular a întreprins un studiu în care le-a cerut celor mai populari chatboți (Claude, ChatGPT și Gemini) să genereze parole sigure, formate din 16 caractere, care includ caractere speciale, cifre și litere – și, în unele cazuri, fraze de acces. Și da, modelele sunt capabile să genereze șiruri de caractere ce apar ca orice parolă generată automat de managerul de parole sau de instrumentele de parole încorporate furnizate de Google sau Apple. Au fost chiar evaluate ca fiind parole puternice conform unor instrumente de verificare online precum KeePass . Dar în realitate, toate aceste șiruri de caractere aparent aleatorii s-au dovedit ușor de ghicit. De exemplu, când cercetătorii au cerut modelului Claude Opus 4.6 de la Anthropic să genereze 50 de parole unice, acesta a folosit de fapt un model foarte previzibil. Fiecare parolă generată începea cu o literă, majoritatea fiind un „G” majusculă. Al doilea caracter era aproape întotdeauna cifra „7”. Caracterele „L”, „9”, „m”, „2”, „$” și „#” apăreau în toate cele 50 de parole, iar cea mai mare parte a alfabetului nu apărea niciodată în niciuna dintre cele 50 de opțiuni. Iar asta ne spune că parolele nu sunt generate cu un motor de numere aleatorii special creat pentru acest scop, ci un răspuns predeterminat găsit cu aceiași algoritmi folosiți pentru a răspunde la orice întrebare pusă unui chatbot, potrivind expresia de căutare cu „amprenta” informații care se potrivește cel mai bine criteriilor respective. Alte modele au avut probleme similare. ChatGPT de la OpenAI a început aproape fiecare parolă cu caracterul „v” și aproape jumătate din toate parolele au folosit „Q” ca al doilea caracter. La fel ca Claude, ChatGPT a rămas cu un subset restrâns de caractere atunci când a generat o parolă, în loc să utilizeze alfabetul complet. Gemini de la Google a avut aceleași tipare, majoritatea parolelor sale începând fie cu „K” majusculă, fie cu „K” minusculă. Caracterele care urmau erau aproape întotdeauna o variație a „#”, „P” sau „9”. Ce putem observa aici este că niciunul dintre modelele AI interogate nu poate refuza o solicitare pentru care nu are un răspuns potrivit, însă pot fi extrem de convingătoare când vine vorba de furnizarea unor parole care par aleatorii, dar de fapt nu sunt. Spre exemplu, sunt evitate caracterele repetitive în parolele generate, dar asta e doar o aparență care maschează folosirea unor tipare fundamental predictibile. Recunoscând această limitare, Gemini chiar afișează o notificare cum că nu ar trebui să folosești parole generate de AI pentru securizarea unor conturi sensibile. Dar majoritatea utilizatorilor ignoră pur și simplu această recomandare, delegând codarea și alte sarcini agenților de inteligență artificială. Iar acești agenți sunt predispuși să se bazeze pe alte LLM-uri pentru a crea parole, conducând la aceleași rezultate predictibile. Cercetătorii au spus că au reușit să găsească modele comune create de LLM căutând pe GitHub și alte documente tehnice, ceea ce înseamnă că există aplicații și servicii aparent de încredere, dar care își bazează protecția pe parole și metode de securizare care invită să fie sparte.
Leu peste leu. Cum au ajuns covrigăriile reginele afacerilor din România. Care este topul simigeriilor și unde se află Luca și Petru
Profiturile cumulate ale companiilor din producția de panificație și patiserie au crescut de aproape 11 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 4,7 ori, iar numărul de angajați a crescut cu 63%, arată o analiză realizată de Termene.ro. În 2024, peste 7.000 de covrigării au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de 12,9 mld. lei, un sold al profitului net de aproximativ 1,6 mld. lei și peste 60.000 de angajați. Marja netă calculată la soldul profitului net a plecat de la un minim de 1,88% în 2008 la un maxim de 5,73% în 2024. Minimul perioadei a fost 2012, cu o marjă de -0,95%, iar maximul a fost 2023, cu 9,57%. De asemenea, marja netă calculată la profitul net se situează la un maxim de 10,98% în 2023, comparativ cu un nivel de 3,7% în 2008, iar minimul a fost de 2,45% în 2012. Pe de altă parte, profitul brut cumulat al sectorului a evoluat de la 121 mil. lei în 2008 la aproape 1,3 mld. lei în 2024, o creștere de 948%. sursa foto: Termene.ro Numărul angajaților din sector a crescut cu 63% Numărul angajaților din producția de panificație și patiserie a crescut de la un minim de 37.322 de oameni în 2008 la 61.021 de angajați în 2024, adică o creștere de 63%. Minimul de angajați a fost înregistrat în 2008, iar maximul în 2024. În plus, odată cu creșterea volumului de angajați, a crescut și productivitatea de la un minim de 73.952 lei/angajat în 2008 la un maxim de 211.100 lei/angajat în 2024, o evoluție de 185%. Raportată la soldul profitului net sau al pierderii nete, productivitatea a trecut de la un profit de 1.392 lei/angajat în 2008 la un profit de 12.103 lei/angajat în 2024. sursa foto: Termene.ro Cum arată topul angajatorilor din industrie Conform analizei realizate de Termene.ro, cel mai mare angajator din producția de panificație și patiserie este Tinervis Group, companie care operează covrigăriile Luca, care a avut afaceri de 617,1 mil. lei în 2024, un profit net de 38,9 mil. lei și 2.691 de angajați. Vel Pitar urmează în clasament și a înregistrat afaceri de peste 914 mil. lei în 2024, un profit net de 99,1 mil. lei și 2022 de angajați. Podiumul companiilor din producția de panificație și patiserie este completat de Brio Group, companie care operează covrigăriile Petru, care a avut afaceri de 114,4 mil. lei în 2024, un profit net de 1,3 mil. lei și 629 de angajați. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Miracolul” din România. Orășelul mic și cochet care în anii 1990 era într-o sărăcie cruntă, dar s-a ridicat spectaculos. Acum arată ca un oraș burghez din afară Cum s-a schimbat industria produselor din care din România în ultimii 17 ani. Profiturile au crescut de 8 ori, afacerile s-au triplat
Google Maps nu mai afișează recenziile și alte informații utile pentru utilizatorii neautentificați
Dacă te numeri printre cei care foloseau Google Maps fără autentificare, astfel încât gigantul american să nu-ți poată înregistra deplasările, află funcționalitatea acestui serviciu a fost diminuată în mod considerabil. La fel ca pentru utilizatorii YouTube care încearcă să „fenteze” reclamele, Google începe să ascundă o parte din conținutul Google Maps pentru utilizatorii care evită urmărirea tiparului de activitate, accesând serviciul de hărți fără autentificare cu un cont Google. De acum, utilizatorii neautentificați sunt întâmpinați cu mesajul ”mod de vizualizare limitată”, afișat ori de câte ori pe ecran apare o secțiune cu informații restricționate de Google. Interesant este că gigantul american nu a oferit nici o informare prealabilă pentru modificările aplicate deja la nivel de server. În schimb, la secțiunea de ajutor pentru utilizatorii serviciului se precizează că vizualizarea limitată poate apărea dacă Maps „întâmpină probleme”, dacă se detectează „trafic neobișnuit” în rețeaua dvs. sau dacă extensiile browser-ului interferează cu încărcarea diverselor informații. Tot acolo, utilizatorii sunt încurajați să se conecteze la conturile lor Google pentru a evita experiența Maps limitată. Cert este că de acum butonul ”Sign In” apare în mai multe locații din interfața Google Maps, marcând fiecare secțiune cu informații la care nu ai acces. Informațiile esențiale, cum ar fi adresele, numerele de telefon și programul de funcționare, sunt încă acolo, dar cam atât. Dacă ar fi să căutăm rațiunea din spatele schimbării de strategie, Google probabil că urmărește să forțeze mâna utilizatorilor care intră pe Google Maps pentru a citi recenziile de hoteluri, restaurante sau alte obiective de interes pe care plănuiesc să le viziteze. Odată convinși să se autentifice, respectivii utilizatori devin o resursă inepuizabilă pentru colectarea de informații care pot fi monetizate. Pur și simplu, Google preferă ca utilizatorii să fie conectați peste tot, astfel încât să le poată oferi experiențe personalizate (inclusiv reclame), în timp ce fiecare mișcare și activitate este adăugată la „dosarul” stufos al profilului lor digital. Un alt argument ar fi acela că Google dorește să protejeze aceste informații de un număr tot mai mare de roboți și scraperi care extrag zilnic milioane de recenzii și alte informații despre companiile listate pe Google Maps. Asigurând că doar utilizatorii autentificați pot avea acces la recenziile Google Maps, compania americană poate bloca mai eficient aceste operațiuni clandestine.
Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: Au scăzut dobânzile de au urcat la loc
Fostul ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, explică prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Acesta atrage atenția și asupra unei operațiuni recente prin care statul a preschimbat titluri de stat în valoare de 1,2 miliarde de lei. Adrian Câciu susține într-o postare pe Facebook că evoluția dobânzilor este una de scurtă durată, suficientă pentru „unul, două articole”. De asemenea, fostul ministru avertizează cu privire la o operațiune realizată de Ministerul Finanțelor în momentul în care se anunța scăderea dobânzilor la bondurile pe termen lung. „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc. Au scăzut cât să fie loc de unul, două articole, iar azi sunt la fel de sus ca alaltăieri! Marea scădere de ieri de 6 bps (numai cine nu știe cât de marginală este poate fi extaziat) a fost anulată azi, hai și cu plus 1 bps. Fix când eram anunțați că a scăzut dobânda la bondurile pe termen lung la 6,38% (repet, azi a revenit la 6,45%) au fost preschimbate anticipat niște titluri de stat, în valoare de 1,2 miliarde lei. Titlurile erau scadente în aprilie 2026 și iunie 2026. Titlurile erau în circulație cu dobânzi de 3,25 și 4,85, împrumuturi făcute în 2018 și 2020”, spune fostul ministru PSD al Finanțelor. Fostul ministru de Finanțe pune sub semnul întrebării oportunitatea acestei decizii, având în vedere diferența mare de costuri. Adrian Câciu spune că nu înțelege de ce ministerul de Finanțe a decis să ofere dobânda cu un punct procentual peste cea a pieței. În finalul postării, acesta avertizează că aceste cheltuieli suplimentare vor fi suportate de populație. „Ok, veți spune, se închidea o maturitate și se deschide alta, pe un termen de 5 ani! Da, dar de ce le preschimbi la 7,35 dacă tot ai dobânzi de 6,4%? De ce nu le lași să expire și poate te vei împrumuta din nou la 6,2% sau 6% (dacă tot zici că dobânzile scad pentru că au încredere investitorii)? Știi ceva ce nu știm noi? Vreo problemă de finanțare? De ce dai dobânda cu 1 punct procentual peste cea a pieței? E doar inadecvare? Dacă tot pui taxe pe tot ce mișcă? Mulți nu bagă de seamă asta, dar se vede în piețe. Care acum urcă curba! Adică, tot noi plătim”, spune fostul ministru al Finanțelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil” Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?”
DIICOT cercetează un mare furnizor de energie pentru spălare de bani prin creșterea artificială a prețurilor la electricitate. Patru firme din grupul TINMAR, implicate
DIICOT a confirmat faptul că a declanșat urmărirea penală in rem pentru constituirea unui grup infracțional organizat, caz în care sunt implicate patru firme din grupul TINMAR, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din țară. Potrivit Hotnews, procurorii suspectează că firma a crescut artificial prețurile la energie pentru încasarea unor subvenții necuvenite, prin schema de plafonare-compensare. Din 2022 până în iunie 2025, toți furnizorii de energie electrică și gaze au primit compensații de la stat, pentru toate acestea statul a cheltuit peste 6 miliarde de euro. Ce s-a întâmplat cu TINMAR Tinmar Energy SA a fost înființată în 2015, ea a ajuns rapid unul dintre cei mai mari furnizori de energie din România. Cu 80 de angajați, compania a avut în 2022 o cifră de afaceri de 9,2 miliarde de lei, în plină criză, echivalentul a 1,8 miliarde de euro. Profitul în 2022 a fost de 523,7 milioane lei (100 de milioane de euro), cu 266% mai mare decât în anul precedent. În martie 2024, Tinmar Energy a primit din partea ANRE o amendă record, de 364 milioane lei, pentru manipularea pieței energiei, alături de alți trei furnizori. DIICOT efectuează urmărirea penală in rem În noiembrie 2025, în cadrul operațiunii Jupiter 4, au avut loc percheziții ale polițiștilor la patru firme din grupul TINMAR. Ele au fost suspectate că în perioada aprilie – august 2022, au desfășurat acțiuni care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat. Astfel, două dintre firme au cumpărat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a vândut-o către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup. „La nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, este înregistrată o cauză penală având ca obiect aspectele indicate în solicitare, în cadrul căreia se efectuează urmărirea penală in rem cu privire la săvârşirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 din Codul penal, art. 273 din Legea nr. 86/2006, art. 49 din Legea nr. 129/2019, art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005”, se arată în răspunsul transmis de procurorii DIICOT la solicitarea sursei citate. La ce articole face DIICOT referire Art. 367 din Codul penal – „grup infracțional organizat”. Art. 273 din Legea nr. 86/2006 – „Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate”. Art. 49 din Legea nr. 129/2019 – „spălarea de bani”. Art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005 – „rambursări ilegale” și respectiv ”ascunderea sursei impozabile, falsul în acte contabile sau nedeclararea veniturilor”. Cine este șeful Tinmar Grupul Tinmar este controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai influenți „băieți deștepți” din piața de energie. În clasamentul Forbes 500 din 2024, Oancea ocupa locul 21, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro). Recomandările autorului:
Ungaria și Slovacia au încetat să livreze combustibil diesel Ucrainei din cauza întreruperii furnizării de petrol prin conducta Drujba
Guvernul Ungariei a anunțat miercuri suspendarea livrărilor de combustibil diesel către Ucraina. Premierul maghiar Viktor Orban și premierul slovac Robert Fico îl consideră răspunzător pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de blocarea conductei Drujba prin care Rusia livrează petrol Ungariei și Slovaciei. Conducerea ucraineană se apără: conducta Drujba ar fi fost avariată luna trecută din cauza unui atac din partea Federației Ruse. Acum, cele două țări est-europene sunt nevoite acum să recurgă la rezervele strategice de petrol. Lideri ambelor țări susțin că reparațiile au fost încheiate, dar acuză Ucraina pentru „șantaj politic” prin blocarea conductei pe motiv că Viktor Orban refuză să susțină Kievul în războiul dus împotriva Rusiei și se opune aderării la Uniunea Europeană. Slovacia și Ungaria au rămas fără petrolul rusesc Slovacia și Ungaria au amenințat Ucraina cu represalii dacă nu sunt reluate livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba. „Ucraina șantajează Ungaria, au oprit fluxul de petrol prin conducta Drujba, suntem nevoiți să eliberăm din rezervele strategice”, a comunicat Viktor Orban pe pagina sa de Facebook. Și Robert Fico a aprobat eliberarea a 50% din rezervele strategice pentru a le pune la dispoziție companiei petrochimice Slovnaft, deținută de compania maghiară MOL. Ungaria și Slovacia ripostează Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe, care a acuzat la rândul său Kievul pentru blocarea conductei, a anunțat miercuri că Ungaria a suspendat livrările de motorină către Ucraina, iar livrările vor fi reluate numai dacă conducta Drujba va fi deblocată. 6% din motorina consumată de Ucraina provine din Ungaria. Cele două țări dispun de rezerve de petrol suficiente pentru doar trei luni. La un discurs din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din primăvară, Viktor Orban a declarat că fără petrolul rusesc ieftin, maghiarii ar fi plătit la energie la fel de mult cât plătesc polonezii. Între timp, Ucraina traversează cea mai dificilă iarnă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace: multe regiuni și orașe ale țării nu dispun de energie electrică după ce Rusia a distrus mare parte din infrastructura electrică, iar valul recent de frig a produs temperaturi extreme între -20 și -30 de grade Celsius. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă:Viktor Orban declară Ucraina drept „inamicul” Ungariei. „Ne atrag într-un război”
În timp ce drumurile din România sunt sub zăpezi, șeful CNAIR ar fi în concediu, dar nu știe dacă e în țară. De ce servicii speciale ar fi beneficiat pe Aeroportul Otopeni și ce explicații a dat Cristian Pistol în exclusivitate pentru Gândul
În timp ce România se află sub avertizări severe de vreme rea, cu drumuri închise, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, ar fi în concediu. Gândul l-a contactat pe Cristian Pistol pentru un punct de vedere cu privire la situația drumurilor și la absența sa în această perioadă. Chiar dacă autostrăzile și mai multe drumuri naționale sunt afectate de ninsori și viscol, directorul CNAIR, Cristian Pistol, ar fi părăsit România, duminică, alături de familia sa, pentru a-și petrece concediul, potrivit unui material realizat de Oficiul de Știri. Mai mult decât atât, directorul companiei ar fi plecat din țară de la loja business a Aeroportului Internațional „Henri Coandă” Otopeni, mai susține sursa citată. Prin intermediul acestui serviciu demnitarii și persoanele cu bani nu sunt nevoite să mai aștepte la cozi la check-in. Problema este că directorul general al CNAIR nu este demnitar și ar fi trebuit să plătească taxa de 100 de euro/persoană pentru acest serviciu. Directorul CNAIR nu știe dacă se află în țară De asemenea, Oficiul de Știri l-a întrebat pe Cristian Pistol dacă se află, în acest moment, în concediu în țară sau în străinătate. Directorul CNAIR a evitat răspunsul. „Nu știu ce să vă spun. Nu cred că este relevantă întrebarea dumneavoastră. Suntem într-un Cod roșu, portocaliu și galben, pe anumite sectoare, în anumite județe. În momentul de față intervenim pe toate arterele pe care le avem în administrare. Dacă vreți să vorbim despre situația drumurilor, cu drag. Dacă vreți să vorbim despre altceva, după acest episod de iarnă, putem discuta”, a spus Cristian Pistol. Cristian Pistol: Mă ocup activ de coordonarea activităților de deszăpezire Directorul general al CNAIR a vorbit și în exclusivitate pentru Gândul despre situația drumurilor din România după episodul de vreme rea. „Vă asigur că mă ocup activ de coordonarea activităților de deszăpezire din această perioadă. Prioritatea mea profesională este în acest moment menținerea în condiții de circulație, adaptate la contextul actual, a rețelei naționale de drumuri și autostrăzi.” Întrebat dacă se află în acest moment în concediu și dacă s-a folosit de serviciul destinat demnitarilor atunci când a plecat din țară, Cristian Pistol a refuzat să comenteze. „În legătură cu alte aspecte care țin strict de viața personală, vă rog sa-mi permiteți să nu fac niciun comentariu.” De remarcat că nu există nicio postare pe rețelele de socializare ale directorului CNAIR referitoare la activitățile de deszăpezire desfășurate în țară. Ultima postare de pe pagina de Facebook a lui Cristian Pistol a fost făcută în urmă cu 21 ore și este legată de Drumul Expres Suceava – Siret. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bucureștenii, lăsați să se descurce singuri în fața viscolului. Stații inaccesibile și pagube în lanț după ninsoare Ministrul Transporturilor, la comandamentul pentru situații de urgență al CNAIR. „Toate instituțiile implicate sunt mobilizate” Capitala, sub Cod Roșu de ninsori. Arterele secundare sunt aproape paralizate de zăpadă, iar pe bulevardele mari se circulă cu dificultate. Utilajele intervin pe Aeroportul Otopeni. Imagini cu „cel mai crunt episod de iarnă” în București