Autor: Ilias Gabriel

INS: Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 12,7% în trimestrul patru din 2025

Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 12,7% în trimestrul IV din 2025 față de același trimestru din 2024, la 151.662 vehicule. De asemenea, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 13,4%, la 30.507 vehciule, anunță Institutul Național de Statistică (INS).  Numărul înmatriculărilor noi a urcat vizibil comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, cu avansuri la majoritatea categoriilor de autovehicule, semn că cererea internă rămâne solidă în ciuda contextului economic dificil. În comparație cu trimestrul IV din 2024, au fost înamtriculate 134.533 vehciule rutiere pentru transportul pasagerilor și 26.908 vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor. „Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 12,7% în trimestrul IV 2025 faţă de trimestrul IV 2024 ṣi cu 13,4% în cazul înmatriculărilor noi de vehicule pentru transportul mărfurilor. În trimestrul IV 2025, autoturismele noi au reprezentat 33,2% din total înmatriculări noi de autoturisme, cu 5,5 puncte procentuale mai mult faţă de acelaşi trimestru al anului 2024. La sfârṣitul trimestrului IV 2025 circa 5% din stocul de autobuze ṣi microbuze erau vehicule electrice”, arată datele INS. Pe categorii, în trimestrul IV din 2025, față de trimestrul IV din 2024, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat creșteri la toate categoriile. La autobuze și microbuze creșterea a fost de 24,8%, la autoturisme cu 12,8% și la categoria mopede și motociclete cu 9,2%. La înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost înregistrate creșteri la toate categoriile, la autotractoare cu 19,8%, la remorci și semiremorci cu 17,9% și la categoria autocamioane cu 8,7%. Sursa: Institutul Național de Statistică Din punct de vedere al normelor europene de poluare, 66,2% dintre vehiculele rutiere înmatriculate la sfârșitul trimestrului IV din 2025 respectau normele Euro 4, Euro 5 sau Euro 6, iar 9,6% erau clasificate Non-Euro. Pentru autoturisme, ponderea cea mai mare a fost de 32,1% pentru Euro 4, pentru autovuze și microbuze predomină Euro 6, iar pentru mopede și motociclete predomină Non-Euro, 21,7%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un nou record marca Bolojan. România înregistrează cea mai mare inflație din UE. O confirmă și Eurostat Rata șomajului s-a menținut la 6% în luna decembrie 2025, același nivel înregistrat și în noiembrie 2025. În rândul tinerilor a ajuns la 26,9%

Pensii cu 31 de lei mai mici pentru această categorie de pensionari din România. În condițiile în care viața este cu 600 lei mai scumpă

În cazul unei categorii de pensionari, deși viața este cu 600 de lei mai scumpă, pensiile sunt cu 31 de lei mai mici. Un raport din 2024 arată că pensiile încasate de seniorii români au crescut în medie cu 40%, însă nu în cazul tuturor. Acum, în 2026, nu s-ar lua în calcul vreo creștere de pensii. Ultimele creșteri consistente ale pensiilor au avut loc în 2024, potrivit unui raport, când s-a produs indexarea cu 12%. În medie, acestea au crescut cu 40%, fără să aibă o bază economică. Apoi, în următoarele 17 luni, pensiile au fost majorate cu doar 38 de lei. Pensii de invaliditate cu 31 de lei mai mici Totuși, în cazul persoanelor care încasează pensii de invaliditate a fost sesizat o scădere cu 31 de lei. În medie, în 2025, pensiile au crescut cu 520 de lei. Însă, de la data de 1 ianuarie nu s-a mai produs vreo indexare a pensiilor. Vezi AICI ce se întâmplă cu pensiile în 2027. În anul 2024, raportul arată că aceste creșteri ale pensiilor s-au bazat pe împrumuturi, ceea ce a generat și o explozie a deficitului bugetar, arată Newsweek.ro. Pensii cu 31 de lei mai mici pentru această categorie de pensionari din România Inflația avea să „topească” creșterile pensiilor. Așadar, între septembrie 2024 și 1 ianuarie 2026 s-a produs o majorare infimă a acestora. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a arătat că pensiile de invaliditate, de exemplu, au scăzut cu 31 de lei. În contextul în care, acum, viața e mai scumpă cu 600 de lei. Comparație între 1 septembrie 2024 și 1 ianuarie 2026 1 septembrie 2024 3.670.998 de pensionari încasau o pensie de limită de vârstă de 3.127 de lei; 390.571 de cetățeni încasau o pensie de invaliditate de 1.125 de lei; 438.681 de cetățeni încasau o pensie de urmaș de 1.471 de lei; 1 ianuarie 2026 3.679.218 de pensionari încasau o pensie de limită de vârstă de 3.165 de lei; 397.517 persoane încasau o pensie de invaliditate de 1.094 de lei; 439.930 de persoane încasau o pensie de urmaș de 1.518 lei. Care sunt diferențele? Pensia de limită de vârstă a crescut cu 38 de lei; Pensia de urmaș a crescut cu 47 de lei; Pensia de invaliditate a scăzut cu 31 de lei. În condițiile în care indexarea pensiilor nu ar fi fost anulată, atunci s-ar fi înregistrat o creștere cu 19% (pensia medie ar fi crescut cu 590 lei). În 2026, pensionarii vor primi, în schimb, un ajutor financiar. Ajutor financiar de 1.000 de lei pentru pensionarii care au pensii de până la 1.500 de lei; Ajutor financiar de 800 de lei pentru pensionarii care au pensii între 1.500 și 2.000 de lei; Ajutor financiar de 600 de lei pentru pensionarii care au pensii între 2.000 și 3.000 de lei. Autorul recomandă: Lovitură pentru pensionari. Gratuitatea pe care Primăria Capitalei vrea să o taie Cu cât au crescut pensiile magistraților în 2025. Cea mai mare pensie specială a ajuns la aproape 70.000 de lei Harta pensiilor din România. Top 10 județe în care se încasează cele mai mari pensii medii Bani în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează, de fapt 1.300 lei lei în plus la pensie, din luna martie 2026, pentru acești pensionari din România

Voucherele la gaze anunțate de autorități prevestesc un șoc psihologic

Statul a anunțat un sprijin financiar în vederea dispariției plafonării prețului la gaze din data de 1 aprilie 2026. Însă, dacă luăm în calcul exemplul liberalizării pieței de energie electrică, soldată cu prețuri mult mai mari la facturi, ideea unui voucher pentru gaze anunțată de autorități pare să prefigureze o iminentă scumpire a facturilor, așa cum s-a întâmplat și în cazul curentului electric. Potrivit unei simulări a Asociației pentru Energie Inteligentă, apare firesc o întrebare: voucherul la gaze este un ajutor real sau o formă mascată prin care statul pune pe spatele tuturor consumatorilor efectele eliminării acestei plafonări la gaze? Altfel spus, românii vor compensa din noile taxe și accize la gaze plafonarea prețului la gaze? Așa cum a scris Gândul, furnizorii au început deja să-și prezinte ofertele în vederea eliminării, de la 1 aprilie, a plafonării asigurate de stat (detalii AICI). Trebuie amintit că, începând din iulie 2025, atât gazele cât și energia electrică s-au scumpit odată cu creșterea TVA la 21% decisă de Guvernul Bolojan.  Consumatorul își va plăti propriul voucher Asa cum arată ofertele de preț de astăzi la gaze, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună. Adică își va plăti propriul voucher, avertizează Asociația pentru Energie Inteligentă (AEI). Asociația amintește că există deja o Lege a consumatorului vulnerabil, așadar se pune întrebarea: care e scopul acestor vouchere? AEI atrage atenția că un astfel de voucher va fi plătit, în realitate, tot de consumatorul român. Suntem pentru vouchere, dar finanțate din fonduri private. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. Vouchere ar trebui să fie, dar fără să iei banii cu dreapta și să-i dai cu stânga. (…) România are deja un mecanism legal pentru sprijinirea celor cu adevărat afectați – Legea consumatorului vulnerabil. Aceasta prevede ajutoare pentru persoanele și familiile cu venituri mici, adică exact categoria care are cea mai mare nevoie de protecție. În loc ca acest sistem să fie îmbunătățit, simplificat și extins acolo unde este nevoie, statul pare să aleagă o cale paralelă: o nouă lege, un nou program, un nou voucher. De aici vine și suspiciunea – această acțiune seamănă mai mult cu populism decât cu o politică publică. Populismul funcționează simplu – nu construiește soluții pe termen lung, ci livrează măsuri rapide, ușor de înțeles și ușor de prezentat în fața camerelor. Un voucher este exact acest tip de instrument – ușor de comunicat, atractiv electoral, dar discutabil ca eficiență la modul general. Sigur, există și un argument forte în favoarea lui – ajutorul pentru consumatorul vulnerabil este adesea birocratic și nu îi cuprinde pe toți cei care se află la limită. Mulți români câștigă „puțin prea mult” ca să primească sprijin, dar „mult prea puțin” ca să treacă ușor peste scumpiri. În această zonă gri, statul poate susține că voucherul este o soluție rapidă și aplicabilă fără dosare și drumuri la primărie, susține asociația condusă de Dumitru Chisăliță (foto). AEI: Statul va strânge 500 milioane de lei după eliminarea plafonării plus 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize În continuare, Asociația prezintă scenariile acordării acestor vouchere din banii statului, adică ai tuturor contribuabililor, astfel: Circa 500.000 de români s-ar încadra să primească aceste vouchere, aspect care ar determina necesitatea unei resurse financiare de 300 milioane lei. Dacă considerăm că viitorul preț mediu al gazelor la consumatorul final se va găsi la un nivel de 360 lei/MWh cu TVA inclus (media prețului ofertat), constatăm o creștere a veniturilor din TVA ca urmare a creșterii prețului gazelor cu cca 800 milioane lei/an. În orice scenariu, statul va avea numai de câștigat, fiind vorba de un surplus financiar impresionant. Scăzând cele 300 milioane lei pentru vouchere, statul ar beneficia de 500 milioane lei la bugetul de stat. Altfel spus, creșterea prețului gazelor ar aduce posibilitatea oferirii voucherelor și obținerea unui câștig semnificativ  la bugetul de stat (la cele 500 milioane lei se mai adaugă încă cca 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize, impozite etc.). Plus de 200 lei/lunar la factură, voucher de stat de 100 lei AEI atrage atenția că statul va acorda vouchere din banii pe care îi vor plăti suplimentar toți consumatorii. De exemplu, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună). Totuși, este injust să acorzi tuturor consumatorilor aceeași sumă de bani, fără a ține seama de venituri și consum. După cum se vede în tabelul de mai jos, pentru unii consumatori, veniturile inclusiv ajutoare înseamnă 71% din venituri, pentru alții înseamnă 11% din venituri. Orice nouă schemă care se suprapune peste una deja existentă înseamnă mai multă confuzie pentru cetățeni, mai multe costuri administrative și, în final, mai mult loc pentru ineficiență și risipă, arată Asociația. Ajutorul ar trebui să fie destinat celor care chiar au nevoie Ajutorul ar trebui acordat în funcție de venituri, averi, consum și eficiența consumului, astfel încât să ajungă exact la cei care au nevoie reală de sprijin, mai arată Asociația pentru Energie Inteligentă. În același timp, orice schemă de compensare trebuie să evite transferarea costurilor către ceilalți consumatori. Nu este echitabil ca populația sau firmele care își plătesc integral facturile să suporte, prin tarife mai mari, cheltuielile generate de un ajutor prost gândit. Soluția corectă este un sistem finanțat clar, responsabil și sustenabil, care nu generează efecte în lanț asupra întregii piețe. Propunerea Asociației Energia Inteligentă, este ca voucherul să fie finanțat din fonduri private, dar trebuie explicat transparent ce înseamnă acest lucru și cum este implementat, pentru ca sprijinul să nu se transforme într-o taxă ascunsă. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. În concluzie, voucherul la gaze poate fi prezentat ca sprijin social, dar, în forma în care este propus astăzi, riscă să devină doar un exercițiu de imagine. Dacă statul dorește cu adevărat să

Ryzen 7 9850X3D – Noul rege al gamingului de la AMD (review)

Zilele trecute ne-a ajuns prin redacție singurul procesor nou anunțat de AMD în cadrul CES 2026, unde speram că vom vedea cel puțin 2 modele noi, adică 9850X3D-ul cu care ne-am jucat deja dar și un posibil 9950X3D2. Nu am primit decât primul dintre ele așa că ne vom mulțumi cel puțin pentru începutul lui 2026 doar cu acesta. 9850X3D Ce este noul Ryzen 7 9850X3D? Este o evoluție a mult îndrăgitului best gamer CPU din portofoliul AMD, anume Ryzen 7 9800X3D, cel mai bine vândut procesor pentru gaming în general dar și la colegii de la zona.store în special. Ca să-l citez pe Tudor, „e cel mai vândut punct. de departe. Its not even close” închei citatul. Nu cred că mai are rost să vă explic de ce sunt atât de bune procesoarele AMD cu memorie 3D V-Cache în gaming, cred că știți cu toții deja și ați înțeles de ce Intel a pierdut cursa de mult la acest capitol și nu o va recupera până când nu va lansa probabil o implementare proprie similară. Ei bine, acest 9850X3D vine cu mici îmbunătățiri peste 9800X3D pe care nu-l înlocuiește complet în sensul că producția va continua pentru ambele modele. Aceste mici îmbunătățiri includ un boost de 400 de MegaHerzi pentru frecvențele maxim atinse de procesor dar și diferite îmbunătățiri în comportamentul procesorului în regim de Overclocking, în special prin PBO. Feature AMD Ryzen 7 9800X3D AMD Ryzen 7 9850X3D Launch Date November 2024 January 29, 2026 Architecture Zen 5 (Granite Ridge) Zen 5 (Granite Ridge) Cores / Threads 8 / 16 8 / 16 Base Clock Speed 4.7 GHz 4.7 GHz Max Boost Clock 5.2 GHz 5.6 GHz (+400MHz) L2 Cache 8 MB 8 MB L3 Cache (inc. 3D V-Cache) 96 MB (32MB + 64MB) 96 MB (32MB + 64MB) Total Cache (L2+L3) 104 MB 104 MB TDP (Thermal Design Power) 120 W 120 W PPT (Peak Power Tracking) ~162 W ~162 W Socket Support AM5 AM5 Launch MSRP $479 $499 Configurația de test folosită pentru chinuirea lui Ryzen 7 9850X3D a fost după cum urmează: Noua placă de bază chipset X870E Aorus X3D ICE a celor de la GIGABYTE în combinație cu 1 Tera de stocare ultra rapidă nVME Pci Express 5, model Samsung 9100 Pro, 32 de Giga de Memorie RAM G.Skill TridentZ5 Neo RGB la 6000 de MegaTransferuri pe secundă și ajutat de un RTX 5070. Răcirea lui 9850X3D a fost asigurată de noul AIO al celor de la ASUS Republic of Gamers, nume complet Ryuo IV ARGB de 360mm, un cooler absolut masiv care are în compoziție și acest impresionant ecran curbat de 6.67-Inch 2K AMOLED. Țin să menționez că ambele procesoare au fost testate cu PBO activ, pe 90 level 1. În mod evident că poți trece la alt nivel ca să mai storci extra performanță din oricare și inclusiv poți juca cu toate setările avansate ale PBO, dar am ales standard și la fel pentru amândouă ca să avem un baseline de performanță. PBO-ul poate fi o unealtă excelentă cu ajutorul căreia să storci multă performanță extra dar am pus mâna pe procesor de puțin timp așa că nu am avut răgaz să testez toate setările posibile. Voi reveni cu siguranță în materiale următoare cu adiții asupra comportamentului lui 9850X3D la anumite praguri de PBO. Acum nu vom face un review full pentru acest model, vom lua rapid câteva aplicații și jocuri la rând ca să ne facem o idee asupra diferențelor de performanță, dacă există, desigur. Zic asta pentru că inițial recunosc că am ridicat o sprânceană, 400de MHz extra pentru un minim de 20 de dolari MSRP la costul procesorului? Merită oare? Ei bine fix de asta am pornit rapid cele mai populare sisteme de forjat procesoare, anume Cinebench, în variantă R23 și cel mai nou 2026, care iar a schimbat scara în care arată scorurile obținute, ca să fie și mai confusing, dar și Geekbench 6. CPU Benchmark Ryzen 7 9850X3D Ryzen 7 9800X3D % vs 9800X3D Geekbench 6 MC 18521 18035 2.69% Geekbench 6 SC 3520 3225 9.15% Cinebench R23 MC 23550 22806 3.26% Cinebench R23 SC 2246 2064 8.82% Cinebench 2026 MC 5649 5538 2.00% Cinebench 2026 SC 768 732 4.92% Cinebench 2026 ST 572 533 7.32% V-Ray CPU 26733 25586 4.48% Diferențele obținute le puteți vedea și pe ecran, nu sunt foarte mari, după cum și intuiam, dar ce putem vedea însă este un boost destul de mare în materie de performanță Single Core sau chiar Single Thread, ceva ce mai nou putem testa în Cinebench 2026. Ce ne spune asta? Că aplicații sau jocuri care sunt optimizate să lucreze bine pe un singur nucleu vor funcționa considerabil mai bine. Acest rezultat este susținut și de diferența de 4.5% bonus rezultat în benchmarkul V-Ray. Și să trecem și la jocuri și aici trebuie să avem un mic detaliu de avut în vedere. E important de menționat faptul că da, grosul performanței sistemului va depinde de placa video, mai ales pe masură ce urci în rezoluție și în nivelul de calitate al setărilor grafice. Unde vei vedea într-adevăr aportul procesorului, și unde vor aparea si diferențe între 9800 și 9850X3D, este în scenarii și jocuri CPU-Heavy, jocuri precum World of Warcraft sau CS2, la rezoluții mici precum Full HD. Bineînțeles că în locul lui CS2 poți insera cam orice joc multiplayer competitiv și dependent de latență. În aceste jocuri engine-ul trebuie să proceseze foarte multe informații pe secundă. Aici un procesor rapid cu latențe mici și cu un cache generos contează enorm. Chiar dacă placa video ar putea scoate sute de FPS, procesorul este cel care dictează cât de repede se pot genera efectiv acele cadre, pentru că fiecare frame are nevoie de calculele CPU înainte să ajungă la GPU. Din acest motiv, când scazi rezoluția și detaliile, nu „câștigi” doar FPS de la placa video, ajungi să vezi direct limitele procesorului, adică exact ce vrem noi astăzi. Un CPU mai rapid, cu un cache mare, si

Experții SCUT, despre dark web, rolul AI-ului specializat în hacking și limitele autentificării 2FA

În prima ediție din 2026 a podcastului PlayGround, dedicat securității cibernetice, invitații Mădălin Dumitru (CEO SCUT) și Valentin Popa (CTO SCUT) au vorbit despre trei subiecte interesante: folosirea modelelor AI în hacking, ce este cu adevărat dark web-ul și de ce autentificarea în doi pași (2FA) nu mai este suficientă pentru a fi în siguranță online. SCUT este o companie românească de securitate cibernetică, activă în zona de prevenție și răspuns la incidente, cu experiență în protejarea infrastructurilor critice și a mediilor enterprise. Dark web între criminalitate și confidențialitate Discuția pornește de la faptul că internetul cunoscut, pe care îl folosim zilnic, este doar vârful icebergului digital. Potrivit specialiștilor SCUT, doar aproximativ 4% din trafic se află în așa-numitul „surface web”, adică zona indexată de motoarele de căutare. Restul este „deep web” (95%), unde se află majoritatea schimburilor de date dintre aplicații, servicii, baze de date, sisteme enterprise, dar și conținut privat, parolat sau inaccesibil publicului larg. Abia sub acest strat se află „dark web”, care reprezintă circa 1% din internet, dar concentrează o mare parte din activitățile ilegale.Dark web-ul nu este accesibil prin browserele clasice, ci prin browserul Tor și folosind domenii „.onion”. Site-urile din dark web au adrese complicate (ex: vww6ybal4bd7szmgncyruucpgfkq.onion), imposibil de memorat. Acolo nu există Google, iar accesul se face prin linkuri care sunt distribuite doar în comunități închise sau prin motoare de căutare care apar și dispar la anumite intervale. În acest spațiu, explică CEO-ul SCUT, poți obține acces la: servicii de hacking la comandă, atacuri DDoS închiriate, baze de date furate puse la vânzare, ransomware, trafic de droguri, dar și platforme pentru crime la comandă, cu sisteme de plată și rating pentru „servicii”. Infracționalitatea cibernetică s-a profesionalizat atât de mult încât are structuri de tip HR, KPI-uri și bonusuri de performanță. Valentin Popa adaugă că dark web-ul nu a fost conceput inițial pentru criminalitate, ci pentru protejarea identității și libertatea de exprimare a opozanților regimurilor autoritare. Exact aceeași tehnologie care oferă anonimat pentru jurnaliști și activiști este exploatată astăzi pentru activități ilegale, la fel cum criptomonedele au fost create ca alternativă financiară, dar sunt folosite și în infracțiuni. LLM-uri pentru hacking Unul dintre subiectele abordate este apariția modelelor AI specializate pentru hacking. Pe dark web pot fi cumpărate și descărcate modele de tip „WormGPT” sau „FraudGPT”, care pot ajuta la generarea de cod malițios în baza unui abonament lunar. Spre deosebire de modelele comerciale mari (ChatGPT, Claude, Gemini), care au limitări puternice de siguranță, aceste modele open-source pot fi rulate local cu restricții minime. Astfel, cei interesați pot creea bucăți de cod malițios, suficiente pentru atacuri de bază. Practic, explică Valentin Popa, un utilizator fără cunoștințe avansate de programare poate rula local un astfel de model și îi poate cere să genereze malware, să optimizeze exploit-uri sau să ofere strategii de atac. Mai mult, atacatorii pot introduce în AI rezultatele unor scanări de rețea, iar modelul va recunoaște vulnerabilitățile și va recomanda automat ce poate fi exploatat și cu ce instrumente. Hacking-ul devine astfel mai rapid, mai accesibil și mult mai periculos. De partea cealaltă, aceeași tehnologie este folosită și de companiile de securitate, dar în scop defensiv. Modelele AI ajută la analizarea log-urilor, detectarea comportamentelor anormale și accelerarea investigațiilor. Un exemplu dat în podcast este o aplicație AI, XBOW, care a ajuns rapid pe primul loc în platforma HackerOne, depășind white hackers cu mulți ani de experiență, tocmai pentru că poate identifica vulnerabilități mult mai eficient. Autentificarea 2FA, doar un alt strat de protecție Ultima temă mare a discuției este legată de autentificarea în doi pași, considerată de mulți utilizatori o „protecție absolut”. În realitate, spun experții SCUT, 2FA este doar un strat dintr-un sistem mult mai complex. Există atacuri moderne care nu fură parola sau codul SMS, ci direct sesiunea de autentificare din browser. Victima primește un link, intră pe un site real, se loghează corect, iar atacatorul interceptează sesiunea (atac de tip session hijacking prin reverse proxy) și obține acces complet, fără să mai aibă nevoie de datele de autentificare. Din păcate, există instrumente care automatizează complet acest proces, astfel încât atacatorul nu trebuie să scrie nici măcar o linie de cod. Totul se face „point and click”. Singura apărare reală nu este o soluție unică, ci un model de securitate pe mai multe straturi: filtre de email, detecție de trafic anormal, soluții endpoint, monitorizare continuă și, mai ales, capacitate rapidă de răspuns la incidente. Dacă ai antivirus, excelent, acesta e un strat. Dacă ai parolă complexă, bine, e alt strat. Dacă ai 2FA activat, foarte bine, încă un strat, sintetizează Dumitru. Dar niciuna dintre acestea singură nu te face invulnerabil. Atacatorul trebuie oprit la unul dintre straturi, iar dacă trece de primul, îl interceptezi la al doilea, și așa mai departe. SCUT beneficiază de avantajul de a fi partenerul strategic Orange Cyber Defence în România, lider european în securitate cibernetică cu peste 55.000 de clienți și 22 de centre de securitate distribuite global. Acest ecosistem permite threat intelligence în timp real, spre exemplu dacă un client din Singapore este atacat, metodologia de apărare se propagă instant către toate centrele din lume. „Threat intelligence-ul este esențial”, subliniază CEO-ul. „Dacă un client din retail în Franța este atacat, toți clienții noștri de retail știu imediat cum să se protejeze împotriva acelui tip de atac. Magnitudinea bazei de date la care avem acces face diferența.” Mesajul principal al podcastului este că nu există securitate 100%, dar poți fi pregătit pentru atacuri, poți să știi cum să reacționezi când unul reușește. Într-o lume în care AI-ul face hacking-ul mai accesibil ca oricând, igiena digitală, actualizarea constantă a metodelor de protecție și conștientizarea riscurilor devin la fel de importante ca parolele sau antivirusul. CEO-ul SCUT mai spune că trebuie să te adaptezi la viața digitală așa cum te adaptezi și la cea reală. Dacă tehnologia evoluează și atacatorii evoluează, singura opțiune care ne rămâne este să evoluăm și noi odată cu mediul și amenințările. Dacă vreți să contactați SCUT o puteți face pe site-ul

Samsung pregătește Polar ID, alternativă Face ID care nu necesită decuparea ecranului

În urmă cu aproape 10 ani, Samsung lansa primul smartphone cu suport pentru autentificare biometrică prin scanarea irisului, o tehnoloigie mai sigură decât scanarea amprentei și mult mai sigură decât deblocarea telefonului cu ajutorul camerei selfie. Deși promițătoare, tehnologia de scanare a irisului a fost însă abandonată pentru maximizarea suprafeței de afișare prin introducerea ecranelor bezel-less, decupate după conturul carcasei. Lansat doi ani mai târziu, Galaxy S10 a venit doar cu o cameră selfie obișnuită, asortimentul de senzori necesari pentru autentificare biometrică fiind abandonat din considerente pur-estetice. Dar iată că tehnologia a evoluat iar Samsung pare că pregătește introducerea unui nou mecanism de autentificare biometrică, folosind un asortiment de senzori parțial ascunși sub ecran. Tehnologia dezvoltată de Metalenz, o companie cunoscută pentru soluțiile sale meta-optice care pot extrage date suplimentare dintr-o singură imagine, ar putea ajunge cel mai devreme în echiparea lui Galaxy S27 Ultra. Cert este că mecanismul folosește o versiune îmbunătățită a camerei selfie, capabilă să obțină imagini și clipuri video în spectrul optic, dar și să îndeplinească funcția de scanare biometrică. Și în timp ce perforația aplicată pentru camera selfie rămâne neschimbată, o a doua componentă responsabilă cu iluminarea feței va funcționa în mod invizibil, direct prin suprafața nemodificată a ecranului OLED. Sistemul care urmează să fie promovat sub denumirea Polar ID folosește un iluminator dedicat, împreună cu senzorul ISOCELL Vizion 931 de la Samsung. Sistemul este capabil să detecteze chiar și măști 3D extrem de sofisticate și instrumente de spoofing, ceea ce îl face extrem de sigur. Funcționează în toate condițiile de iluminare și nu are nevoie de iluminarea ecranului pentru a funcționa în condiții de lumină slabă. În unele scenarii, ar putea chiar depăși Face ID de la Apple în ceea ce privește securitatea. Comparat implementării Face ID de pe iPhone-uri și iPad-uri, Polar ID nu necesită decuparea suplimentară a ecranului, putând oferi autentificare facială cel puțin la fel de sigură, fără compromisul unui Dynamic Island permanent aplicat pe ecran. Back to top button

Telefoanele Galaxy S22, S22+ și S22 Ultra vor primi mai puține actualizări. Galaxy S21, tras pe linie moartă

Lansată în urmă cu exact patru ani, seria de telefoane Galaxy S22 a primit deja patru actualizări majore de Android, iar acum a ajuns și la finalul celor 4 ani cu acces prioritar la actualizări de securitate, trecând de acum la un calendar trimestrial, în timp ce Samsung va aloca mai multe resurse pentru întreținerea dispozitivelor mai recente. Între timp, telefoanele Galaxy S21, Galaxy S21 și Galaxy S21 Ultra tocmai ce au fost scoase de pe lista dispozitivelor care primesc patch-ul de securitate pentru luna Februarie 2026. Astfel, utilizatorii de telefoane Galaxy S22 mai au doar un an să se decidă asupra unui eventual upgrade, înainte ca telefonul preferat să piardă complet accesul la actualizări esențiale de securitate. Pe hârtie, telefoanele S22 mai au doar patru sau cinci patch-uri de securitate de primit și încă o actualizare One UI (livrată fără a schimba și numărul versiunii de Android). Seria Galaxy S22 a debutat în februarie 2022, echipată cu sistemul de operare Android 12, între timp „consumând” toate cele patru actualizări majore ale sistemului de operare promise de Samsung. Spuneți voi că nu e o minunăție. Lansată în anul 2021, seria Galaxy S21 a ajuns până la versiunea Android 15 (One UI 7.0), ultima actualizare de securitate având eticheta Noiembrie 2025. Chiar dacă noi actualizări de securitate sunt teoretic posibile, acestea ar mai putea fi distribuite doar în cazuri excepționale, pentru remedierea unor probleme de importanță critică pentru buna funcționare a dispozitivelor. Vestea bună ar fi că expirarea perioadei de suport tehnic garantat este o problemă mult mai puțin presantă pentru generațiile mai noi de telefoane Galaxy, Samsung oferind (începând cu seria Galaxy S24) nu mai puțin de șapte actualizări garantate ale sistemului de operare și șapte ani de patch-uri de securitate. De asemenea, puterea de procesare a crescut iar dispozitivele suportă funcții Galaxy AI în mod nativ, oferind perspective de viitor mult îmbunătățite pentru utilizatorii care aleg să păstreze pe termen lung un astfel de telefon. Back to top button

Bolojan, guvernul multinaționalelor. Un economist celebru și un antreprenor român fac lumină în scandalul mutării profiturilor peste granițe. Ce ne ascunde guvernul

După ce a izbucnit scandalul mutării profiturilor peste granițe, Gândul a stat de vorbă cu un economist celebru și un antreprenor român pentru a desluși problema externalizării profiturilor peste granițe. Scandalul a luat amploare după ce Guvernul României a adoptat, vineri, ordonanța prin care a abrogat articolul 25.1 din Codul Fiscal, care limita anterior deductibilitatea cheltuielilor între firme afiliate nerezidente la 1%. Prin această decizie, companiile multinaționale pot să deducă cheltuieli mai mari pentru consultanță, management sau servicii similare prestate de firmele lor din afara României. Modificarea legislativă a stârnit un val de critici în spațiul public, pentru că este văzută ca un nou avantaj pentru marile companii internaționale, în contextul în care românii și firmele românești se confruntă cu presiunea fiscală tot mai mare. Guvernul a emis ordonanța fără ca aceasta să fie discutată public, fără pachet de legi și cu asumarea răspunderii. Aceasta a fost a doua ordonanță de acest gen, după ce, în luna decembrie a anului trecut, Guvernul Bolojan a înjumătățit taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari, de la 1% la 0,5%. Până la adoptarea acestei ordonanțe, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, serviciilor de management sau consultanță realizate către entități afliate nerezidente, în special companii din cadrul grupurilor multinaționale, puteau fi deduse doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor. Acum, după cadoul oferit de Executiv, multinaționalele au libertatea de a „externaliza” profiturile către firmele lor subsidiare din grup, fără să aibă parte de vreo restricție de deductibilitate. Firmele internaționale pot să deducă mai mult de 1% pentru cheltuielile realizate de către firmele lor afiliate din alte țări. Aurelian Dochia: România trebuie să analizeze unele prevederi legislative Analistul economic Aurelian Dochia explică pentru Gândul faptul că eliminarea plafonului de deductibilitate nu este o măsură gândită exclusiv pentru a favoriza companiile multinaționale, ci face parte dintr-un proces mai amplu de aliniere a legislației fiscale românești la standardele OCDE, la care România încearcă prin toate metodele posibile să adere. Dochia spune că limitarea la 1% a fost introdusă relativ recent în contextul în care firmele multinaționale ar fi folosit plățile pentru servicii de consultanță, management sau proprietate intelectuală către entități din grup ca instrument de optimizare fiscală, practic, să-și reducă artificial profitul impozabil în țara noastră. Companiile mari, mai ales cele multinaționale, folosesc un mecanism, legal, numit „optimizare fiscală”. Practic, prin intermediul acestui mecanism, o companie plătește taxe cât mai mici la bugetul de stat. „România trebuie să alinieze unele prevederi legislative la practicile recomandate de această organizație. Trebuie să ne amintim că limitarea deductibilității unor cheltuieli a fost o măsură introdusă recent, acum doi-trei ani, și pornea de la supoziția că firmele străine folosesc plățile către subsidiare ca o modalitate de a-și reduce baza impozabilă în România.” Feliciu Paraschiv: Topul retailerilor este „bântuit” de companiile mari Din perspectiva mediului de afaceri, Feliciu Paraschiv, proprietarul lanțului de magazine Paco Supermarkets, atrage atenția că problema nu este una doar de natură fiscală, ci ține de un dezechilibru structural între marile lanțuri de retail, în mare parte multinaționale, și firmele românești de dimensiuni mici și medii. Antreprenorul a explicat pentru Gândul că, în retail, marjele de profit sunt foarte reduse și se situează între 2 și 3% profit net. Cu toate acestea, există situații în care companii foarte mari, cu sute sau mii de magazine, raportează pierderi ani la rând, un fapt destul de ilogic în mediul de business. „Marjele de profit sunt undeva între 2–3% profit net. Deși sunt companii care raportează pierdere de foarte mulți ani, lucru destul de ilogic în business. Adică dacă eu generez pierdere cu 1.400 de magazine, de ce mai fac business?” De asemenea, Feliciu Paraschiv subliniază că retailerii mici sunt dezavantajați de negocierile cu furnizorii și nu reușesc să obțină profituri la fel de mari precum companiile internaționale. Din această cauză, aceștia obțin discounturi mai mici, au costuri logistice mai mari și o capacitate redusă de a-și optimiza operațiunile. În opinia acestuia, deși există câteva rețele românești care au reușit să intre în topul celor mai mari retaileri din România, clasamentul continuă să fie dominat de companiile mari, internaționale. „Retailerii mici generează profit mic din cauza negocierilor mai dure. Puterea de negociere este mult mai mare la retailerii mari. La retailerii mici, discounturile sunt mai mici și costurile mai mari. Dacă nu sunt optimizate perfect, atunci profiturile sunt foarte mici. Ei încă învață. Sunt câteva rețele românești care au reușit să fie în top 25 de retaileri, dar topul este „bântuit” de companiile mari.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Populația, din ce în ce mai sărăcită, multinaționalele, din ce în ce mai ajutate. Bolojan a dat o ordonanță de guvern care ajută companiile străine să-și scoată profiturile din România, fără limite Guvernul multinaționalelor! Românii, cocoșați de taxe și impozite, se pregătesc de cele mai sărace sărbători. Companiile primesc un cadou nesperat pe final de an: Bolojan le înjumătățește impozitul

iPhone Fold, inspirat de iPad mini și… Pixel Fold?

Potrivit celor mai recente dezvăluiri circulate online, Apple s-ar fi hotărât cum va arăta iPhone Fold, alegând pentru primul iPhone pliabil un design atipic din perspectiva formei ecranului, dar totuși familiar dacă te gândești la produsele competitorilor din lumea Android. Partea cu diagonala atipică, mai lată a ecranului iPhone Fold, este indirect confirmată și cu zvonuri care prevestesc dezvoltarea unui model Galaxy Fold Wide, Samsung ajungând dintr-o dată la concluzia că există loc în „șeptelul” de telefoane pliabile și pentru acest format de ecran. Revenind la planurile Apple, iPhone Fold este descris de butoane fizice plasate marginea din dreapta sus, într-o configurație similară celei oferită pe modelul iPad mini. Această configurație se datorează, se pare, faptului că placa de bază este poziționată pe partea dreaptă. Astfel, rutarea cablurilor pe marginea din stânga ar mări complexitatea și costul de fabricație al telefonului, simultan reducând spațiul disponibil pentru acumulator. Potrivit aceleiași surse, Instant Digital, partea stângă a telefonului va rămâne complet fără butoane. La partea din față și pe ecranul pliabil, iPhone Fold va avea câte o cameră selfie aplicată prin metoda de perforare a ecranului. Camera principală va fi în aranjament wide + ultrawide, găzduită într-un platou de cameră în stil iPhone Air, însoțite de un bliț LED și microfon. Insula camerei-spate va fi finisată complet în negru, contrastând cu corpul telefonului finisat în diverse nuanțe de culoare. Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, iPhone Fold va fi lansat în două opțiuni de culoare, dintre care una va fi albă. În ce privește partea de hardware, aflăm doar că Apple a dezvoltat o placă de bază ultra-compactă, găzduită în zona insulei foto, care maximizează spațiul disponibil pentru acumulator. Altfel spus, iPhone Fold ar putea fi unul dintre cele mai subțiri telefoane pliabile de până acum. Back to top button

Performanțele Galaxy S26 în echiparea Exynos 2600, confirmate cu ajutorul Geekbench

Punând capăt speculațiilor, primele rezultate benchmark obținute cu versiunea Galaxy S26 bazată pe Exynos 2600 au apărut în catalogul Geekbench, confirmând un nivel de performanță echivalent (sau poate un pic mai bun) decât în versiunea S26 bazată pe Snapdragon 8 Elite Gen 5 for Galaxy. Dacă despre vârful de gamă Qualcomm știm deja că nivelul de performanță oferit este puternic influențat de limitările sistemului de răcire, despre Exynos 2600 nu știm mare lucru, în afara faptului că folosește un proces de fabricație Samsung pe 2nm, superior celui TSMC pe 3nm folosit de rivalul Snapdragon. Chiar dacă teste de performanță cu Exynos 2600 au apărut și în trecut, acestea păreau mai degrabă obținute cu hardware/software nefinalizat, rezultatele obținute neputând fi considerate reprezentative pentru produsul așteptat în magazinele retail. Însă cele mai recente scoruri apărute în catalogul online al aplicației Geekbench par să reflecte într-adevăr performanțele unui exemplar Galaxy S26 gata de lansare: Scor de performanță single-core: 3.336 Scor multi-core: 11.369 Pentru comparație, cipul A19 din echiparea modelului de bază iPhone 17 obține un scor de performanță single core de 3.626 puncte și un scor de performanță multi core de 9.240. Prin urmare, rezultă că telefoanele echipate cu Exynos 2600 vor egala cu ușurință, și în multe cazuri depăși, performanța unui iPhone 17 din generația actuală. Un alt detaliu esențial, confirmat cu ajutorul Geekbench, este cantitatea neschimbată de memorie RAM: 12GB pentru Galaxy S26. Potrivit tuturor informațiilor disponibile, vârful de gamă Galaxy S26 Ultra va folosi în mod exclusiv cip-ul Snapdragon 8 Elite Gen 5 în întreaga lume. Dar dacă Exynos 2600 este într-adevăr atât de puternic pe cât se arată, atunci utilizatorii S26 Ultra s-ar putea vedea în dezavantaj față de cumpărătorii modelelor S26 „vanilla” și S26+, alegându-se cu un chipset pe 3nm mai puțin eficient. Back to top button