Video exclusiv | Construim viitorul: De la casă normală la casă pasivă – ce înseamnă performanța unei locuințe
Construirea unei case nu mai înseamnă doar ziduri și acoperiș, ci un proces complex care implică proiectare atentă, autorizare, bugetare realistă și alegeri tehnice cu impact pe termen lung. Arhitectul Sergiu Petrea explică, pentru Gândul, diferențele esențiale dintre o locuință obișnuită și una pasivă, de la costuri și execuție până la amortizarea investiției și confortul real al locuirii. Construcția unei case este drum care începe cu ideea și se finalizează abia atunci când este nu doar terminată, ci și funcțională, eficientă și adaptată nevoilor reale ale celor care o vor locui. Potrivit arhitectului Sergiu Petrea, primul pas esențial este înțelegerea procesului în ansamblu. „O casă înseamnă să parcurgi niște pași în proiectare, să obții o autorizare – mai simplă sau mai complexă – și apoi să construiești respectând ceea ce a fost proiectat și autorizat, astfel încât rezultatul final să fie fericit atât din punct de vedere al bugetului, cât și al performanței”, explică Sergiu Petrea. Autorizația și performanța energetică, impuse sau recomandate Autorizarea unei construcții nu este doar o formalitate birocratică, ci include cerințe tot mai clare legate de performanța energetică și, în unele cazuri, de sustenabilitate. Acestea provin din legislația europeană și sunt transpuse în legislația națională prin norme și reglementări specifice. „Aceste cerințe pot fi impuse sau doar recomandate, depinde de caz. Important este ca beneficiarul să știe de la început ce își dorește de la proiect, ce așteptări are de la viitoarea clădire și care este bugetul disponibil”, a continuat specialistul. Complexitate mai mare, investiție mai mare Diferențele dintre o locuință „normală” și una cu performanțe ridicate sunt semnificative, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Pe măsură ce crește nivelul de performanță dorit, crește și complexitatea execuției, dar și nevoia de constructori capabili să respecte proiectul. „Pe măsură ce crește nivelul de complexitate, crește și nivelul de implicare financiară. Mai apare un factor foarte important: capacitatea constructorului de a transpune proiectul și de a atinge obiectivele stabilite”, a mai spus arhitectul. Amortizarea investiției, pe termen lung O casă performantă presupune o investiție inițială mai mare, însă aceasta poate fi recuperată în timp prin costuri reduse de exploatare: „Există o durată de amortizare care poate fi de 10, 15 sau chiar 20 de ani. Totul depinde de soluțiile stabilite la început de drum și de variabilele luate în calcul”, explică arhitectul Sergiu Petrea. Din punct de vedere al performanței energetice, o locuință obișnuită respectă un consum reglementat prin normative legale, calculat fie în kilowați-oră pe metru pătrat pe an, fie prin soluții constructive standard. „O casă normală poate fi realizată din zidărie de blocuri ceramice sau BCA, peste care se adaugă termoizolație și finisaje. Se montează o tâmplărie bună, de preferat cu trei foi de sticlă, și se adaugă sisteme de încălzire moderne, cum ar fi pompele de căldură”, mai spune arhitectul. La acestea se pot adăuga sisteme fotovoltaice și, recomandat, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, pentru limitarea pierderilor energetice. Casa pasivă: standarde mult mai stricte Prin comparație, casa pasivă duce toate aceste principii la un nivel superior. Izolația este mai groasă, ferestrele sunt certificate și extrem de performante, iar punțile termice trebuie eliminate aproape complet. De ce? Explică tot arhirectul Sergiu Petrea: „La o casă pasivă vorbim despre absența punților termice – acele zone prin care căldura se pierde spre exterior, cum sunt balcoanele sau fundațiile neizolate corespunzător”. Ventilația cu recuperare de căldură nu mai este opțională, ci obligatorie, pentru a asigura aer proaspăt fără pierderi mari de energie. Un alt element-cheie este etanșeitatea clădirii „Casele pasive trebuie să respecte un standard foarte clar de etanșare. Pierderile mici, însumate, pot duce la neatingerea standardului de performanță”, a conchis arhitectul Sergiu Petrea. În concluzie, alegerea dintre o casă „normală” și una pasivă nu este doar o chestiune de buget, ci una de viziune pe termen lung. După cum subliniază specialistul, deciziile luate la începutul drumului influențează nu doar costurile inițiale, ci și confortul, consumul și calitatea vieții pentru zeci de ani. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDARDEA AUTORULUI: Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3) S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani
Google îmbunătățește funcția Android Theft Protection eliminând o portiță pentru deblocarea telefoanelor furate
Disponibilă începând cu versiunea Android 15, funcționalitatea Android Theft Protection folosește AI pentru detectarea oricărei mișcări sau comportament suspect ce ar putea indica o tentativă de furt, blocând ecranul dispozitivului înainte ca hoțul să poată face ceva. Dar dacă hoțul a reușit totuși să fugă cu telefonul, ce se întâmplă după? Furturile bazate pe smulgerea telefonului de la ureche sau din mâinile utilizatorului vor deveni și mai puțin profitabile pentru infractori, Google luând măsuri pentru dezactivarea preventivă a modalităților de autentificare, după doar câteva încercări nereușite. Aplicabile dispozitivelor de care rulează Android 16 și versiuni ulterioare, noile mecanisme de protecție lasă utilizatorilor mai mult control asupra funcției de blocare automată, declanșată în cazul mai multor autentificări eșuate. Concret, Google va include o setare dedicată, care să permită securizarea mai strictă a telefonului atunci când utilizatorul eșuează în mod repetat autentificarea biometrică. Pentru a evita incidentele de ghicire repetată a parolei/codului PIN folosit la deblocarea ecranului, Google a crescut, de asemenea, timpii de blocare pentru încercările eșuate, ignorând în același timp ghicirile greșite identice pentru a preveni blocările accidentale (ex. atunci când tastezi același cod greșit, apăsând altă tastă decât cea intenționată). În plus, Google și-a extins funcția de verificare a identității, lansată inițial la începutul anului trecut. Mecanismul de verificare a identității acoperă de acum toate aplicațiile și instrumentele care utilizează scanarea biometrică a unui telefon Android, inclusiv aplicațiile bancare terțe și Google Password Manager. Concret, verificarea biometrică va fi solicitată din nou pentru orice acțiuni sensibile, chiar dacă dispozitivul este deblocat. Alte îmbunătățiri vizează setul cu Instrumentele de recuperare, modificările aplicate la nivel de server adăugând suport și pentru dispozitivele care rulează Android 10 sau mai noi. Instrumentul Remote Lock include de acum și o provocare de securitate opțională, pe care o poți seta dacă vrei să te asiguri că numai proprietarul de drept poate iniția blocarea de la distanță a dispozitivului. Iar pentru utilizatorii din regiuni recunoscute pentru furturile frecvente de telefoane, cum ar fi Brazilia, funcționalitatea Remote Lock va veni de acum activată în mod implicit. Dacă hoțul închide telefonul sau îi deconectează de la internet pentru o durată mai mare de timp, funcția de autoblocare se declanșează la prima pornire a dispozitivului. Nici încercările de resetare a telefonului la setările de fabrică nu vor duce la dezamorsarea mecanismului de blocare, Android venind cu sisteme de securitate care să împiedice asta.
Hidroelectrica a încheiat un acord cu gigantul francez EDF pentru relansarea proiectului Tarnița-Lăpușești
Hidroelectrica a aprobat, marți, 27 ianuarie, înființarea unei companii mixte împreună cu compania fracneză de stat EDF Power Solutions International pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. Proiectul, evaulat la aproximativ 1 miliard de euro, a fost aprobat în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor. Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj, dateză încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. La finalul anului trecut, Hidroelectrica își anunța intenția pentru aprobarea unui parteneriat de tip Joint Venture cu francezii de la EDF Power Solutions International pentru unul dintre cele mai importante obiective strategice în echilibrarea sistemului energetic național. „Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor aprobă înființarea de către SPEEH Hidroelectrica SA împreună cu EDF power solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) în cote egale de 50% – 50% fiecare”, se arată în decizia adoptată de producătorul de energie din România. Cât ar valora proiectul și ce condiție a pus EDF pentru asociere Potrivit Bursei de Valori București, parteneriatul dintre Hidroelectrica și EDF va însemna o societate mixtă deținută 50% – 50%. Inițiativa va permite lansarea lucrărilor la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești fără să mai fie nevoie de un nou studiu de fezabilitate, după mai mulți ani de întârzieri. Într-o primă etapă, compania de proiect va face o evaluare inițială a terenului și va elabora un studiu de prefezabilitate, fie intern, fie prin contractarea unui consultant extern. Costul estimat pentru această etapă este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, investiția ar urma să ajungă la 30 milioane euro. „EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”. Proiectul Tarnița-Lăpuștești se află la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe Someș. Evaluat la aproximativ 1 miliard de euro, proiectul ar urma să aibă o putere instalată de 1.000 MW. Centrala va funcționa ca o „barieră naturală” și va stoca energie în perioadele de surplus apoi o va livra în sistem atunci când consumul este ridicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Facturile Hidroelectrica vor întârzia în luna ianuarie. Furnizorul desfășoară lucrări de mentenanță la sistemul informatic Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem
Xiaomi 17 Max e mai mult decât Ultra: telefonul Xiaomi cu cea mai mare baterie
Vrei telefonul cu cele mai bune camere foto, alegi Xiaomi 15 Ultra. Vrei Max-autonomie a bateriei, atunci alegi Xiaomi 17 Max, telefonul Xiaomi cu cea mai mare baterie de până acum. Rival pentru modelul Honor Win, Xiaomi 17 Max este ceva mai mult decât un telefon cu baterie mare, noul dispozitiv oferind și un aranjament de camere foto cât se poate de competent, având ca element central cameră principală de 200MP, bazată pe celebrul senzor Samsung HPx de 1/1.4-inch. Sigur, acesta e doar senzorul camerei Periscope la modelul 15 Ultra, dar nu ai de ce să te plângi. Mai ales că echiparea Xiaomi 17 „vanilla” oferă doar o cameră de 50MP. Și pentru că acumulatorul nu ocupă chiar tot spațiul disponibil la interiorul carcasei, Xiaomi 17 Max mai are de oferit o cameră periscope telephoto de 50MP (senzor Sony IMX8 de 1/1.95-inch), plus o cameră ultrawide tot de 50MP. Iar pentru că povestea din spatele Xiaomi 17 Max în primul rând despre baterie, viteza de încărcare nu poate trece pe planul doi. Telefonul suportă încărcare rapidă la 100W prin USB-C și 50W în modul wireless, dacă folosești un adaptor Xiaomi oficial. Configurația lui Xiaomi 17 Max ar urma să fie bazată pe Snapdragon 8 Elite Gen 5, cel mai avansat cipset Qualcomm a momentului, dezvoltat pentru telefoane-flagship. Potrivit informațiilor obținute deocamdată „pe surse”, designul lui Xiaomi 17 Max va fi asemănător modelului Xiaomi 17 „vanilla”, cu mențiunea că acumulatorul mai mare va adăuga probabil la greutatea și grosimea finală a telefonului. Back to top button
Cel mai ieftin curent electric din Europa, lecția Bulgariei pentru România
Bulgaria are unele dintre cele mai mici prețuri la energia electrică pentru gospodării din Europa. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, România a pierdut peste 20% din producţia de energie, caz UNIC la nivel european. Rezultatul? Prin scumpirea impresionantă a energiei din ultimii ani, românii ajung să suporte practic cele mai mari facturi din Europa. La costurile mari a contribuit și liberalizarea haotică a energiei, care a avantajat băieții deștepți din sistem, așa cum a scris Gândul (detalii AICI), dar și lipsa investițiilor în sistemul energetic. Potrivit agenției de presă Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai reduse costuri ale energiei electrice din Europa. Ministrul Energiei din țara vecină, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa continuă să aibă unele dintre cele mai mici costuri ale energiei electrice din Europa. Bulgaria și Ungaria se laudă cu facturi foarte mici la curent electric Prețurile energiei electrice pentru gospodării din Bulgaria concurează doar cu Malta și Ungaria pentru cele mai scăzute niveluri de pe continent. „În comparație cu Germania, Belgia și Danemarca, energia noastră electrică este de aproximativ 4 ori mai ieftină”, a remarcat ministrul Stankov, subliniind poziția favorabilă a Bulgariei în acest clasament, în ciuda crizei guvernamentale și protestelor de la Sofia, care s-au soldat cu căderea Guvernului odată cu demisia premierului Jeliazkov, la finalul lui 2025, dar și cu demisia președintelui Rumen Radev pe 20 ianuarie. Proteste în Bulgaria. Foto: Twitter Petinka98. Comparând creșterile de prețuri sub diferite administrații, Stankov a remarcat că, în timpul actualului guvern de la Sofia, facturile la energie electrică au crescut cu doar 2,58%, în timp ce, în timpul mandatului lui Vassilev ca ministru al finanțelor, creșterile cumulate au ajuns la 12,2%. El a criticat, de asemenea, angajamentele anterioare față de Comisia Europeană, explicând că, dacă acestea ar fi fost puse în aplicare, gospodăriile ar fi fost confruntate cu o creștere a prețurilor de 61% până în decembrie. De exemplu, o gospodărie care plătea 200 de leva (aproximativ 102 euro) ar fi trebuit să plătească 320 de leva (aproximativ 163 euro). În ceea ce privește centralele electrice pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a subliniat că, în conformitate cu Planul de redresare și durabilitate semnat de Vassilev, aceste centrale urmau să își înceteze activitatea în această iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10 000 de locuri de muncă directe și peste 40 000 de locuri de muncă indirecte. Datorită renegocierilor, centralele continuă să funcționeze, asigurând locuri de muncă și aprovizionarea cu energie. Cum a ajuns România una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa Din nefericire, România este fruntașă în spectrul opus al topului, din perioada 2020-2021, odată cu liberalizarea pieței de energie, ocupând constant unul din primele locuri și uneori chiar primul loc la nivelul Europei. La prețul uriaș al energiei contribuie cumulat mai mulți factori. Mai mult, Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană din 33 de capitale la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. 1. Am închis mai multe unități de producție decât am inaugurat În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut la închiderea în serie de unități de producție. Noile unități inaugurate nu le-au suplinit pe cele desființate. 2. Lipsa investițiilor Pe cale de consecință, România a ajuns una dintre cele mai scumpe pieţe de energie europene, unul din motive fiind, arată ZF, acela că nu s-a investit în producţie, deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma scumpirilor, creşterea preţului fiind alimentată chiar de lipsa de investiţii. 3. Liberalizarea haotică și ”cu dedicație” a pieței, din care au avut de câștigat enorm anumite firme (detalii AICI) În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. În 2025, media locală a fost de 108 euro/MWh, România devenind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. Mai mult, de când a lovit cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele 3 surse pentru acoperirea cererii interne. Prin lipsa investițiilor, România a pierdut 24% din capacitatea de producție în ultimii 10 ani, caz UNIC în Europa Prima şi cea mai importantă explicaţie pentru prețul mare al energiei este lipsa investiţiilor majore în sistemul de producţie, investiţii care pot asigura un flux continuu de energie. Sursa foto: Pexels Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraunhofer, Germania, în perioada 2015-2025, majoritatea statelor europene au adăugat unităţi de producție la capacitatea proprie. De exemplu, Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie și a devenit cel mai mare exportator de electricitate din lume. Polonia, Ungaria, Germania, Austria au lucrat intens pentru a-şi creşte capacitatea de producţie. În schimb, România și-a închis termocentralele pe cărbuni. Datele energy-charts.info atestă că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european. Astfel, de la 23 GW de putere, România a ajuns la numai 17,4 GW de capacitate de producţie de energie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă
WhatsApp adaugă noi setări pentru protejarea contului de utilizator
Urmând numeroaselor incidente unde schimburile de mesaje pe WhatsApp au fost interceptate în cadrul unor atacuri informatice bine orchestrate împotriva unor ținte de profil înalt, Meta anunță disponibilitatea unor setări mai stricte pentru protejarea contului de utilizator. Intenționată în primul rând pentru utilizatorii WhatsApp aflați în situații care îi expun la tentative de interceptare/cenzură, noua secțiune Strict Account Settings adaugă opțiuni care limitează într-un fel sau altul funcționarea corectă a aplicației de mesagerie, dar cu motiv întemeiat. Concret, sunt dezactivate acele funcții WhatsApp identificate ca reprezentând potențiale vulnerabilități, gata de exploatat în operațiuni de ascultare întreprinse cu ajutorul unor echipe de hackeri profesioniști. Spre exemplu, atacuri îndreptate împotriva unor ținte valoroase, cum ar fi politicieni, jurnaliști incomozi, sau persoane din cercul de conducere a unor mari companii. Deși WhatsApp oferă suport pentru securizarea comunicațiilor folosind algoritmi de criptare end-to-end funcționalitate activată în mod implicit pentru mesaje și apeluri, WhatsApp spune că anumiți utilizatori – cum ar fi jurnaliștii și persoanele care interacționează cu publicul – ar putea necesita măsuri de protecție mai puternice împotriva amenințărilor rare, dar sofisticate. Și din pură coincidență, recent a ieșit la lumină o acțiune judecătorească în care acuzatori din diferite colțuri ale lumii pun la îndoială sinceritatea companiei Meta, care și-ar fi alocat privilegii sporite în ce privește decriptarea și interceptarea „la liber” a comunicațiilor așa zis securizate. Noul set de opțiuni gata de bifat adaugă un nivel suplimentar de protecție, prin aplicarea automată a celor mai restrictive controale de securitate la nivel de cont. Conform WhatsApp, Setările stricte ale contului sunt utile în special pentru: Jurnaliști și cercetători Activiști și membri ai societății civile Personalități publice Utilizatori care cred că ar putea fi vizați de amenințări cibernetice avansate Pentru majoritatea utilizatorilor, protecțiile implicite existente ale WhatsApp rămân neschimbate. Pe lângă aceste îmbunătățiri, Meta susține că a luat și alte măsuri pentru consolidarea securității platformei de mesagerie, folosind limbajul de programare Rust pentru rescrierea securizarea majorității rutinelor de procesare din aplicația WhatsApp. De asemeni, compania precizează că a adoptat Rust în domenii precum gestionarea fișierelor media pentru a ajuta la reducerea riscurilor generate de imagini, videoclipuri și documente create cu rea intenție. Back to top button
Schimbare la vârful BNR după 25 de ani. Cine este Mugur Tolici, cel care va avea imprimată semnătura pe fiecare bancnotă din România
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a anunțat pe pagina sa de Facebook, că, înceând de la 1 februarie 2026, Mugur Tolici va prelua funcția de director al Direcției Emisiune, Tezaur și Casierie (DETC) din cadrul Băncii Naționale a României. Ion Nițu îi va ceda lui Mugor Tolici funcția de director al Direcției emisiune, tezaur şi casierie (DETC) din cadrul BNR. În postarea de pe rețelele de socializare, Cristian Popa a menționat că Tolici ”nu doar că este unul dintre directorii cu experiență internațională ai băncii, coordonând până acum o direcție importantă, ci este și un manager foarte bun, muncitor și proactiv. Iar, ca bonus pentru colecționarii de bancnote, are și o semnătură frumoasă”, a scris Popa. Cine este Mugur Tolici. Cum arată CV-ul său Tolici este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Finanţe-Bănci, promoţia 1993, iar în anul 2010 a obţinut titlul de doctor în economie în cadrul aceleiaşi instituţii. În 1998 a urmat cursurile unui program de afaceri internaţionale la Georgetown University din Statele Unite ale Americii. Tolici și-a început cariera la Banca Naţională a României în anul 1994 și de-a lungul timpului a ocupat mai multe poziţii de conducere, printre care director al Direcţiei de politică monetară până în 1999, consilier al viceguvernatorului Cristian Popa în perioada 2000–2004 şi director de cabinet al guvernatorului Mugur Isărescu între decembrie 2004 şi martie 2008, după care a fost director adjunct al DETC timp de aproape doi ani. De asemenea, în perioada 2018–2019, Tolici a reprezentat România la Fondul Monetar Internaţional. Într-o declaraţie transmisă de BNR, Mugur Tolici a transmis că preluarea conducerii Direcţiei emisiune, tezaur şi casierie reprezintă o responsabilitate pe care şi-o va asuma cu profesionalism şi respect, „Preluarea conducerii Direcţiei emisiune, tezaur şi casierie reprezintă o responsabilitate pe care mi-o asum cu profesionalism şi respect, aşa cum mi-am îndeplinit toate rolurile profesionale în cei peste 30 de ani de activitate în Banca Naţională”, a afirmat Mugur Tolici. AUTORUL RECOMANDĂ Avertisment dur de la BNR. Cel mai mare pericol pentru economie este situația politică. Ce spune purtătorul de cuvânt
HUAWEI Mate X7, regele fotografiei în lumea pliabilelor (review)
HUAWEI Mate X7 este primul pliabil care ajunge pe bancul nostru de test în 2026. Și, dacă e un telefon HUAWEI, atunci camerele sunt automat excelente, atenția la construcție și detalii este obsesivă, iar serviciile Google native lipsesc, la fel și conexiunea 5G. Adică este un mix de lux și frustrare. X7 este al optulea pliabil din seria Mate X, deci HUAWEI știe ce face. Din 2019 încoace, tot produc telefoane cu pliere atât spre exterior, cât și spre interior, au experimentat cu designuri ultra-subțiri și cu pliabile triple, fiind, de fapt, primii care au făcut asta, iar acum au ajuns la un produs cu adevărat matur. Mate X7 este un pachet subțire de sticlă, metal și piele, cu un modul de cameră impozant. Fotografia este principalul atu al acestui dispozitiv, într-o categorie care se ascunde adesea în spatele „productivității” ca scuză pentru camere slabe și o autonomie modestă. Probabil tocmai de aceea, Mate X7 a primit îmbunătățiri clare la camerele foto și la baterie, dar și la design, ecrane și performanță. Design, construcție și ecran Noi am primit în teste modelul negru, dar în România Mate X7 este disponibil și în varianta roșie, numită Nebula Red. Potrivit GSMArena, mai există însă și alte versiuni, Brocade White, Purple și Blue, cel mai probabil rezervate pieței din China. Cursa pliabilelor se duce acum pe două fronturi: să fie cât mai subțiri și să nu mai aibă cută. Huawei spune că nu se vede crease-ul, dar nu știu cum naiba, pentru că eu îl văd, chiar dacă este probabil unul dintre cele mai discrete de pe un pliabil mare. Da, e foarte fin, dar e acolo. Dar, de subțire, cât e de subțire? După HONOR Magic V5, cu 8,8 mm pliat, și Galaxy Z Fold7, cu 8,9 mm, cei 9,5 mm ai lui Mate X7 nu par cine știe ce pe hârtie. În realitate însă, telefonul chiar este extrem de subțire, atât pliat, cât și deschis. Greutatea? 235 de grame. În utilizare, nu se simte nici mai gros, nici mai greu decât alte pliabile. Revenind la diferențele față de generația anterioară, Mate X7 este mai subțire cu 0,4 mm și mai ușor cu 3 grame. Și, foarte important, are acum rezistență la apă și praf, certificare IP58/59. Deși dimensiunile exterioare sunt aproape identice, când îl deschizi îți dai seama că Huawei a subțiat marginile. Rezultatul? Un ecran puțin mai mare, într-un corp care nu a crescut deloc. Display-ul interior este acum un LTPO OLED cu diagonală de 8 inch, față de 7,93 inch anterior, cu rezoluție de 2.210 × 2.416 pixeli, 10-bit, rată de refresh de 120 Hz și luminozitate maximă de 2.500 niți. Suportă PWM dimming la 1.440 Hz și standardul HDR Vivid, popular mai ales în China. Ecranul exterior este tot un LTPO OLED, dar de 6,49 inci, cu rezoluție de 1.080 × 2.444 pixeli, rată de refresh de 120 Hz, PWM dimming la 1.440 Hz și suport HDR, protejat de sticlă Kunlun Glass de generația a doua. Luminozitatea este chiar mai mare aici, atingând un maxim de 3.000 de niți. Huawei a pus accent pe rezistența structurală a telefonului, nu doar pe suprafețe, iar balamaua este una dintre piesele cheie. Compania folosește un mecanism numit Advanced Precision Hinge, construit dintr-un oțel comparabil cu aliajele de titan. Rolul său nu este doar să plieze ecranul, ci să distribuie uniform stresul mecanic atunci când telefonul este deschis, închis sau lovit accidental. În combinație cu structura internă și rama din aluminiu compozit, balamaua devine coloana vertebrală a întregului dispozitiv. Huawei spune că noul mecanism menține integritatea structurală și nu se deformează ușor, nici măcar după șocuri repetate. HUAWEI Mate X7, motorizare, software și AI Sub carcasa subțire, dar rezistentă, Mate X7 (DEL-LX9) vine cu cel mai nou chipset Kirin 9030 Pro, un procesor pe 6 nm, cu un design intern optimizat față de generațiile anterioare. Nu este un campion al testelor sintetice și nici nu își propune asta, dar în utilizarea cotidiană se simte stabil, fluid și bine controlat termic, chiar și în jocuri. Configurațiile pornesc de la 12 GB RAM și 256 GB stocare și ajung până la 20 GB RAM cu 1 TB. Varianta testată de noi este una intermediară, cu 16 GB RAM și 512 GB stocare. Mate X7 rulează EMUI 15, o interfață bazată tot pe Android 12, care arată și se simte familiar pentru utilizatorii de telefoane și tablete HUAWEI. Poți instala aplicații direct din AppGallery sau din magazine terțe, precum APKPure și altele. Pentru cei care vor acces la aplicațiile native Google, există soluții precum microG și GBox, care oferă acces direct la Google Play, cu notificări, actualizări și shortcut-uri pe ecranul principal. Funcționează bine pentru aplicațiile Google de bază, Gmail, Maps, YouTube și altele, dar și pentru Instagram, Spotify sau Netflix. Totuși, rămâne o soluție de compromis, pentru că unele servicii, precum Google Wallet, nu funcționează. Mate X7 rămâne, în schimb, excelent la capitolul multitasking. Poți folosi două aplicații în paralel, pe orizontală sau verticală, poți ajusta proporțiile „ferestrelor”, nu ești limitat la un split 50/50, și poți deschide ferestre flotante peste aplicații. Tranziția dintre ecranul exterior și cel interior este simplă, fără să pierzi aplicația „la traversare”. Bateria de 5.300 mAh, bazată pe tehnologia siliciu-carbon, este mai mare decât la Pixel 10 Pro Fold sau Galaxy Z Fold7, dar mai mică decât cea a lui HONOR Magic V5. Încărcarea, atât pe fir, cât și wireless, este la rândul ei de top, 66 W, respectiv 50 W. În plus față de Magic V5, Mate X7 oferă și încărcare inversă pe fir pentru alte dispozitive, adică reverse wired charging la 5 W. La capitolul AI, Huawei nu merge pe ideea unui „super-creier” care controlează totul, ci mai degrabă pe o suită de funcții împrăștiate prin sistem. În EMUI 15 există totuși un hub dedicat, HUAWEI Assistant, unde o găsești pe Celia și tot ce ține de zona AI, adică AI Voice, Lens, Touch, Tips și Search. Celia este asistentul pe care îl activezi vocal sau
Guvernul crește plafonul de împrumut la aproape 100 miliarde de euro
Guvernul crește limita maximă de îndatorare prin obligațiuni emise pe piețele externe de la 90 de miliarde de euro la 99 de miliarde de euro. Practic, se crește plafonul de împrumut prin vânzarea de obligațiuni pe piețele externe. Decizia vine după ce, în 2025, Guvernul a făcut sume frumoase din succesul vânzării titlurilor de stat. În prezent mai este disponibilă doar o sumă de 3,2 miliarde euro din plafonul existent de 90 de miliarde de euro, ceea ce ar limita împrumuturile contractate în 2026 pe extern în euro și valută. Investitorii preferă contractarea emisiunilor de euroobligațiuni la începutul anului Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de HG care prevede creșterea plafonului în cadrul programului de emisiuni de titluri de stat MTN (Medium Term Notes). Contractarea emisiunilor de euroobligațiuni în prima parte a anului de către emitenții suverani este uzuală, ținând cont de interesul sporit din partea investitorilor în prima parte a anului, notează Profit.ro.În prezent, toți emitenții suverani obișnuiți de euroobligațiuni din Sud-Estul și Centrul Europei – Ungaria, Polonia, Slovenia realizează primele lor emisiuni de euroobligațiuni din anul 2026. Planul anual de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265 – 275 miliarde lei Planul anual de finanțare previzionat pentru anul în curs este estimat într-o sumă de aprox. 265-275 miliarde lei, reprezentând un nivel al deficitului bugetar conform Planului fiscal pe termen mediu de 6,4% din PIB și refinanțarea datoriei publice scadente pentru anul în curs. Ca surse de finanțare, se estimează contractarea de datorie publică de pe piața internă în sumă de 160-170 miliarde lei și de pe piața externă de 21 miliarde euro. Volumul estimat pe piața externă urmează să fie asigurat prin emisiuni de euroobligațiuni de 10 miliarde euro, restul fiind sume estimate a fi atrase prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR, SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private. Din punct de vedere al refinanțării datoriei publice scadente în prima parte a anului 2026, vârfurile de plată sunt concentrate în luna ianuarie (aproximativ 19 miliarde lei) și aprilie (aproximativ 12 miliarde lei). În anul 2026 sunt scadente emisiuni de euroobligațiuni realizate în cadrul programului MTN în valoare de aproximativ 3,25 miliarde euro echivalent. RECOMANDĂRILE AUTORULUI De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
HUAWEI FreeClip 2, bijuteria audio se întoarce mai suplă și mai puternică (review)
Acum fix 2 ani, pe vremea asta, de bunăvoie, nesilit de nimeni și din banii mei proprii și personali, mi-am cumpărat căștile HUAWEI FreeClip. Și, la vremea aia, au fost destui cei care au făcut mișto de mine, cu „ce, mă, ți-ai luat cercei?”. Motiv pentru care am ales să-mi încep review-ul de acum 2 ani… așa: „aseară ți-am luat cercei.” Dar cel mai amuzant este că unii dintre cei care făceau mișto de mine pe atunci erau de prin firme care, printre alte produse tech, făceau și căști in-ear. De ce e amuzant? Pentru că astăzi, doar doi ani mai târziu, aproape toate firmele alea au acum în portofoliu o astfel de pereche de „cercei”. Se poate spune, deci, cu toată onestitatea, că HUAWEI a fost deschizători de drumuri. De ce mi-au plăcut căștile astea din prima clipă? Pentru că erau incredibil de comode, practic singura pereche de căști pe care am putut-o purta ore întregi fără să simt că există. Pur și simplu uiți că le ai pe ureche, iar cheia în această formulare este prepoziția „pe”, și nu „în”, ureche. Le-am adorat pentru că erau extrem de ușoare, versatile și simplu de folosit. Și uite, această din urmă calitate e mai rară decât vă puteți imagina. Produsele tech devin din ce în ce mai complexe, până la punctul în care ajung să mi se pară inutil de complicate. Băi, e o pereche de căști, nu telescopul spațial James Webb, înțelegeți ce vreau să zic? De exemplu, la FreeClip nu contează pe care ureche le atașezi, ele fac swap automat. NU au anulare a zgomotului de fond, slavă Domnului, pentru că nu vreau să mă calce mașina în timp ce traversez strada sau alerg și nici nu vreau vreun mecanism electronic complicat care să-mi asigure… transparența. Nu este absolut stupid să consumi baterie ca să auzi ce se întâmplă în jurul tău? Iar cine mă cunoaște știe că nu fac hype aiurea acestor căști, pentru că, probabil, atunci când m-a întâlnit din întâmplare, le aveam oricum pe urechi. Atât de tare mi-au plăcut, suficient cât să fie, vreme de doi ani, căștile mele de bază, singurele pe care le port și le folosesc în draci. Dar iată că HUAWEI recidivează și, cel puțin din punctul meu de vedere de utilizator învederat, o face la țanc, fix când începe să mă lase bateria la astea. Da, HUAWEI lansează astăzi, 27 ianuarie, mai multe produse, printre care și un nou telefon, și anume spectaculosul Mate X7. Deși unii le-ar putea considera în continuare o ciudățenie, FreeClip 2 sunt, fără exagerare, unele dintre cele mai practice căști pe care le-am testat vreodată. Nu este genul de produs care să placă tuturor, dar, după ce l-ai înțeles, te întrebi de ce nu ți-ai luat așa ceva mai devreme. Designul open-ear nu e nou. A fost pionierat de Bose și Sony, dar a devenit cu adevărat o categorie odată cu lansarea primei generații FreeClip. În 2023, HUAWEI a intrat oficial în această zonă și, până în iulie 2025, FreeClip depășiseră deja 3 milioane de unități vândute la nivel global, în afara Chinei. Iar în România vorbim de circa 10.000 de bucăți, ceea ce nu e puțin pentru o pereche de căști atât de exotică. La modul general, aceste clipsuri sunt încă o categorie „în lucru”. Nu există o formă standard, nu există un tipar universal. De aceea, variațiile sunt mult mai mari decât la modelele in-ear, adică încă se experimentează, se testează, se greșește și se reinventează. Așa cum ziceam, acum doi ani, când am început eu să le port, stârneau confuzie. Oamenii nu știau ce sunt, de unde să le ia sau ce caută pe urechile mele, dar până și fetele mele, după ce le-au încercat, li s-au părut la fel de ușor de purtat și de folosit cum mi s-au părut și mie. Și a fost o fază tare chiar zilele trecute, când una dintre ele mi-a zis: „Vezi că apar unele noi, mi le dai mie pe alea vechi?” Nu! Cică „mamă, ce chitros ești”… dar i-am explicat: „Până nu mă asigur că alea noi sunt ce trebuie, nu ți le dau!” Și sunt? Hai să vedem! HUAWEI FreeClip 2, construcție și design HUAWEI FreeClip 2 vin cu o carcasă mai mică decât generația anterioară și cu patru variante de culoare: White, Black, Blue și Rose Gold. Trei dintre ele s-au lansat pe 27 ianuarie, iar a patra, Rose Gold, va veni puțin mai târziu, în jur de Valentine’s Day, la început de martie. HUAWEI spune că această nuanță este mai apreciată în Asia și, de aceea, mai dificil de produs decât celelalte. Când deschizi cutia, poziționarea căștilor nu mai este în formă de U răsturnat, ca la prima generație. Acum se suprapun elegant, părând doi pioni de șah sau, dacă vrei, ca două litere C într-un logo Chanel stilizat. Construcția se bazează pe trei elemente: Acoustic Ball, Airy C-Bridge și Comfort Bean. Adică boxa, brațul și contragreutatea, care include bateria. Airy C-Bridge-ul este realizat dintr-un aliaj care memorează forma și din silicon lichid prietenos cu pielea, fiind cu 25% mai flexibil decât la prima generație. A fost testat pentru aproximativ 25.000 de flexări, adică în jur de 3 ani de utilizare zilnică. Airy C-Bridge-ul modelului albastru testat de noi are o textură „denim-like”, realizată prin replicarea microscopică a fibrei textile. La fel și cel de la modelul alb, celelalte variante au Airy C-Bridge lucios. Fiecare cască cântărește 5 grame, cu aproape 10% mai puțin decât înainte, iar dimensiunea per total a scăzut și ea tot cu vreo 10 procente, deși spațiul intern a crescut. Căștile se pot pune în oricare dintre cele două spații din cutie, nu contează poziția. Iar când le pui pe urechi, își dau singure seama care e stânga și care e dreapta și se adaptează automat, asta apropo de simplitatea sublimă despre care vă ziceam la început. FreeClip 2 sunt gândite pentru a fi purtate always on, dacă înțelegeți ce vreau să zic: pe