Autor: Ilias Gabriel

Orașul din România în care un apartament cu 3 camere costă doar 13.000 acum, în ianuarie 2026

Într-un oraș din România poți găsi locuințe vândute la prețuri mai mici. De pildă, un utilizator a încărcat pe platforma OLX un anunț prin care oferă spre vânzare un apartament cu 3 camere la prețul de 13.000 de euro. Piața imobiliară românească a cunoscut creșteri ale prețurilor, în ultimii ani, iar, pentru unii dintre cetățeni, achiziționarea unei locuințe pare să se transforme într-un vis îndepărtat. Tot mai mulți cetățeni români au ales să se reorienteze către instituțiile bancare, cu scopul de a face împrumuturi pentru a-și cumpăra un apartament sau o casă. Altfel, impozitele au crescut de la începutul lui 2026, aspect care a creat, în anumite circumstanțe, o revoltă din partea unora dintre cetățeni. De pildă, un bucureștean s-a trezit cu un impozit de 300 ori mai mare decât în 2025. Gândul.ro v-a arătat AICI detaliile. Apartament cu 3 camere la prețul de 13.000 de euro În anumite zone din România, în schimb, cetățenii găsesc posibilitatea de a-și cumpăra o locuință la un preț mai mic. De exemplu, în Uricani, județul Hunedoara,  o persoană oferă spre vânzare un apartament cu 3 camere la prețul de 13.000 de euro (preț negociabil). Potrivit anunțului, clădirea va intra în proces de anvelopare, iar locuința este goală și nu are îmbunătățiri. „Apartament în Uricani, Aleea Brazilor, etajul 2, trei camere, două băi, două terase! Apartamentul este gol și fără nici o îmbunătățire! Blocul va intra în procesul de anvelopare!”, se arată în anunțul postat de un utilizator, pe platforma Olx. În Uricani, județul Hunedoara, un apartament cu 3 camere poate fi achiziționat la prețul de 13.000 de euro / foto: Olx Autorul recomandă: Unde mai poți găsi apartamente sub o sută de mii de euro în București. Ce face diferența între cartierele Capitalei Ofertă ireală într-un oraș din România. Prețul infim cu care se vinde un apartament renovat și mobilat complet, scos la vânzare acum, în 2026 Cartierele din România în care se află cele mai scumpe locuințe, la începutul lui 2026. Zonele în care plătești aproape 5.000 de euro/m² util Unde se află cele mai ieftine case din Europa, acum, la final anului 2025. Cu cât s-au scumpit locuințele în România Cât de greu este pentru un tânăr român să-și cumpere un apartament. Visul locuinței proprii, tot mai departe Sursă foto: Olx

Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026

Guvernul vine cu explicații, duminică, după ce atât contribuabilii, cât și o parte din autoriățile locale și-au exprimat nemulțumurile odată cu creșterea impozitelor locale impusă de Executiv de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se aşteaptă la venituri mai mari cu 30 de procente, comparativ cu anul trecut, în urma majorării impozitelor pe locuinţe, terenuri şi mijloacele de transport, suma colectată în plus la buget fiind, potrivit estimărilor, de 3,7 miliarde de lei.  „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, transmite Guvernul Bolojan, într-un comunicat dat publicităţii duminică. Executivul arată că „sumele colectate din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situaţii punctuale, pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează reprezentanții Executivului. Impozitarea clădirilor și terenurilor În ceea ce priveşte clădirile şi terenurile, prin actualizarea bazei de impozitare se elimină utilizarea unor valori istorice sau depăşite care nu mai reflectau realitatea economică. „Baza de impozitare pentru clădiri şi terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piaţă începând cu 1 ianuarie 2027. Creşterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu naţional realist de construire, corespunzător unei locuinţe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referinţă tehnică prudentă şi uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piaţă. Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaţionalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăţilor şi introducerea impozitării la valoarea de piaţă şi pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027”, mai explică Executivul condus de Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ciolacu îl ia peste picior pe Bolojan: „Felicitări Guvernului Bolojan care a construit bugetul pe 2025! Este 9 ianuarie și nu avem buget pe 2026” Unde alţii văd sărăcirea românilor, premierul Bolojan vede dezvoltare: „Cum am reuşit acest rezultat fără precedent? Este rezultatul unui efort”

De unde provine Dedeman, brandul care i-a făcut miliardari pe frații Pavăl

Dedeman este brandul care i-a făcut miliardari pe frații Pavăl, oficial cei mai bogați frați din România. Povestea de succes are legătură și cu acest nume. Nu puțini români se întreabă de unde vine denumirea brandului și cum s-a născut cel mai mare business antreprenorial de pe piaţa locală. Rețeaua magazinelor Dedeman este extinsă în întreaga țară, iar brandul creat de frații Adrian și Dragoș Pavăl s-a remarcat ca una dintre cele mai de succes afaceri românești post-Revoluție. Însă, cum a fost ales numele magazinelor de bricolaj prezente în aproape toată țara? Proprietarii sunt unii dintre cei mai bogați oameni din România și își conspolidează averea pe zi ce trece. Afacerea s-a născut la Bacău, în anul 1992 Magazinele Dedeman sunt prezente în România de peste 3 decenii. Antreprenorii Adrian și Dragoș Pavăl și-au dezvoltat treptat afacerea de bricolaj, aceasta atingând o performanță reamarcabilă în ultimele două decenii. Dedeman a reușit să se impună în fața marilor jucători străini ai retailerului de bricolaj din România, fiind pe primul loc în acest domeniu extrem de competitiv. Astfel, conform renumitei reviste americane Forbes, Dragoș Pavăl are o avere estimată la 2 miliarde de dolari, iar Adrian Pavăl ar avea o avere estimată la nu mai puțin de 1,3 miliarde de dolari. Împreună cei doi dețin o avere fabuloasă, care însumează 3 miliarde de euro. Averea familiei Dedeman o depășește inclusiv pe cea a lui Daniel Dines, directorul unicornului IT UIPath, care era cotat, la data de apariție a topului american, cu o avere de 2,7 miliarde de dolari. Antreprenorii și-au lansat afacerea în zorii capitalismului românesc, mai exact în anul 1992 la Bacău. Primul magazin de bricolaj l-au deschis abia în 1995, potrivit Ziarului Financiar. Aproape 10 ani mai târziu, în anul 2003, a fost deschisă și prima unitate modernă la Suceava. În prezent, la nivel național există nu mai puțin de 64 de magazine sub această marcă. În luna aprilie 2925, Dedeman a finalizat o investiţie nouă la Alexandria (Teleorman), cel de-al 64-lea magazin al reţelei. Cum a fost ales numele magazinelor luate cu asalt de români Iată cum a luat naștere numele faimoaselor magazine, Inițial, cei doi oamenu de afaceri și-ar fi dorit ceva diferit, dar în final rezultatul a fost cel cunoscut de toți românii. Dragoș Pavăl a dezvăluit ce înseamnă Dedeman, dar și felul cum s-a luat decizia. Astfel, deși aveau în minte câteva denumiri care li se păreau atrăgătoare la acel moment și context istoric, majoritatea erau deja luate. În consecință, cei doi frați au fost nevoiți să ia o decizie rapidă. Dragoș Pavăl a mărturisit că inițial nu își dorea să includă numele membrilor familiei sale, dar ulterior s-a gândit că ar putea constitui singura soluție, și poate cea mai inspirată. Așa a apărut numele magazinelor Dedeman, care practic include numele tuturor membrilor familiei Pavăl, inclusiv inițiala numelui soacrei sale. „Îmi pregătisem nişte denumiri, dar erau deja luate. Cei de la registru mi-au spus să mă gândesc repede la ceva, să-mi pun numele, orice. Nu prea îmi plăcea treaba asta cu numele, dar stând acolo, la coadă, am încercat să compun ceva. Eu – Dragoş, soţia – Denise, fratele meu – Adrian. De-de-an. Nu suna bine. M-am gândit la soacră-mea, Margareta, şi am mai pus şi un M. Aşa a ieşit Dedeman”, a dezvăluit antreprenorul român pentru ZF. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Miliardarii Pavăl au pus ochii pe lanțul de supermarketuri Carrefour. Cine se mai bate să preia cele 460 de magazine Tânăra din imagine este cea mai BOGATĂ din România. Mulți români nu știu cine este, dar are o avere de 1,7 miliarde de dolari Tranzacție-record pe piața clădirilor de birouri. Frații Pavăl au cumpărat portofoliul companiei CA Immo, care astfel pleacă din România

Curând vei putea juca fără să plătești orice joc din Google Play Store

Știam deja că poți „returna” orice joc de Android cumpărat și instalat din Play Store, cu condiția să nu depășești limita de timp impusă de regulile trasate de Google. Dar în curând vei putea juca înainte și plăti mai târziu, dacă ți-a plăcut jocul respectiv. Inspirată de conceptul jocurilor demo cu care veteranii jocurilor de PC sunt bine familiarizați, Google testează opțiunea care îți permiteți să instalezi orice joc din magazinul Play Store și să-l folosești fără niciun fel de restricție, chiar dacă pentru o durată limitată de timp. Diferența este că dacă un joc demo pentru PC îl puteai savura oricât de mult doreai, dar limitat la harta/segmentul de gameplay ales de producător, acum vei putea începe orice joc de Android deblocat în versiune „full”, cu mențiunea că îl vei putea „savura” până la capăt doar dacă îl achiziționeze integral. Aș spune că e un aranjament mai bun, care nu te limitează doar la o experiență de gameplay dinainte selectată și intenționată pentru a forma o impresie cât mai pozitivă despre jocul respectiv. Funcționalitatea denumită “Try before you buy” pare intenționată pentru acele jocuri, tot mai rare, pe care le cumperi cu o singură achiziție care deblochează totul. Nu jocuri „free” în care deblochezi tot felul de beneficii plătind pe parcurs. Chiar dacă funcționalitatea încă nu este anunțată oficial, putem afla câteva indicii pe baza analizei mostrelor de cod încă inactive în codul aplicației Google Play. Spre exemplu, perioadele de probă nu vor avea o durată fixă, ceea ce înseamnă că dezvoltatorul jocului poate stabili cât durează perioada de încercare. Iar în timpul perioadei de probă gratuite, utilizatorii vor avea acces complet la întreaga experiență de joc, iar durata începe să se contorizeze odată ce jocul este deschis, nu momentul instalării. Iar când perioada de probă se termină, utilizatorii vor putea decide dacă să cumpere jocul complet fără a pierde progresul în joc obținut până la momentul respectiv, fapt ce ar putea încuraja dezvoltatorii să acorde perioade de încercare mai lungi, sau măcar până la atingerea unei anume etape în experiența de joc. Cel mai probabil, experiențele demo vor putea fi accesate o singură dată per joc, pentru contul de utilizator respectiv. Back to top button

Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026

După ce a anunțat vremuri mai bune și o evoluție a economiei în acest an, Guvernul Bolojan vine cu o surpriză în plus pentru români. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că inflația României va scădea până la 3,6% spre finalul lui 2026.  După un an în care românii au strâns cât de tare s-a putut cureaua, 2026 se anunță a fi un an în care presiunea începe să scadă. Inflația, controversa economiei românești care a marcat anul 2025, pare că se va redresa. Totuși, bugetul României pe 2026 este încă inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai mult decât atât, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană dar, previziunile Guvernului rămân optimiste și arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. Însă „surpriza” Executivului nu va veni fără sacrificii din partea românilor. În decembrie, România arăta ca o țară care a crescut pe hârtie, dar care a rămas cu aceleași greutăți în buzunar și la intrarea în noul an. De la 1 ianuarie românii s-au lovit de noile presiuni fiscale, taxe și impozite care s-au dublat, sau chiar triplat în unele cazuri, dar și de înghețarea veniturilor care vor avea un impact direct asupra consumului. Conform ultimelor date publicate de INS, economia românească gâfâie, consumul a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. 2025 a rămas pe retinele multora drept anul în care au fost afectați direct de pachetele de austeritate ale Guvernului Bolojan. Și, deși Executivul e optimist cu privire la perspectivelele pentru noul an, economiștii avertizează că 2026 va fi cel puțin la fel de greu ca 2025. Rămâne de văzut însă dacă măsurile fiscale și sacrificiile românilor vor conta atunci când se va trage linie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026 Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre

Strigătul unui fermier lovit de Acordul Mercosur: „Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană”/Adrian Mitroi:””

Scandalul care a izbucnit în urma pasului făcut de către Consiliul UE pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur aduce în discuție ce pierde și ce câștigă România în urma acestei înțelegeri pentru schimbul liber. În lipsa informațiilor oficiale și a studiilor de impact pentru țară pe acest acord, Gândul a făcut un exercițiu jurnalistic și a încercat să afle care sunt argumentele pro și argumentele contra acordului în ceea ce privește România. Pe de-o parte, spun susținătorii acordului, România va putea exporta mai multe produse industriale către America de Sud și va avea acces la o piață cu 270 de milioane de consumatori. Pe de altă parte, în țară ar intra produse agricole mai ieftine, care ar dezavantaja producția locală. Ştefan Muscă, preşedintele Sindicatului Fermierilor Patrioţi, spune că oamenii din agricultură pregateau dinainte de apariţia Acordului Mercosur o serie de proteste îndreptate împotriva Guvernului Ilie Bolojan din cauza taxelor mărite care afectează serios activitatea din agricultură. Însă, acest Acord a fost scânteia care a aprins şi mai mult spiritele, iar fermierii sunt hotărâţi şi mai mult să iasă în stradă. Unul dintre fermierii români, care este şi lider sindical, nu vede deloc cu optimism situaţia, în condiţiile în care marfa din America de Sud bine atât cu preţuri mai mici şi nici nu este de o calitate superioară celei româneşti. „Dezavantaj pentru România este în totalitate. După ce că nu mai aveam cui să vindem, dacă mai vine şi marfa din America de Sud, nu mai vindem absolut nimic. E total distrugerea fermierilor români. Nu mai producem tractoare. Sunt avantajate ţările care au industrie. Ori industrie noi nu mai avem decât Dacia şi Fordul. Nu mai producem utilaje agricole, tractoare. Deja sunt 200 şi ceva de mii de ferme care sunt în insolvenţă, urmează să intre în faliment. A venit acum şi Acordul Mercosur, nu mai avem nico şansă de supravieţuire. Nu vorbim numai de fermierii mici, vorbim şi de fermierii mijlocii.  Cel puţin zootehnia va fi în colaps. Cei care se ocupă de vaca de carne, când va veni la jumătate de preţ. Faţă de România, inputurile sunt la jumătate de preţ. Ei cultivă modificat genetic. Eu n-o să pot să mai exist vreodată. Aşa că, ne gândim serios dacă să închidem porţile şi să facă ce vor domnul preşedinte Nicuşor Dan şi cu domnul prim-ministru Bolojan. USR a venit la conducere ca să distrugă ţara. Nu mai avem nicio şansă”, spune Ştefan Muscă, pentru Gândul. Sindicalistul spune că fermierii români erau deja pregătiţi de proteste din cauza poverilor fiscale impuse de Guvern, din cauza cărora cresc cheltuielile cu combustibilul şi nu numai. „Avem în vedere pentru că, oricum, şi în afară de acest Acord Mercosur, noi oricum acest proces de austeritate şi taxe mărite suntem la pământ.  Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană. N-a existat nicodată aşa o presiune pe oameni să nu iasă, să tacă din gură. Toţi primarii fac presiuni pe fermieri să nu iasă în stradă. Imediat îi ameninţă.” Prof. Adrian Mitroi: „Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită” Profesorul în Economie, în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, Adrian Mitroi, ne-a vorbit despre  declanşatorul aceastei situaţii care, în opinia sa, este legat de impunerile tarifare ale SUA. Acordul este în chinuri de foarte mulţi ani. Cred eu este o măsură pală faţă de tensiunea tarifelor impuse de America. Şi atunci ţările care sunt în afara relaţiei directe cu America, cum este şi Mercosur, UE şi America de Sud, este şi asta o formă de contrabalansare a impunerilor tarifare americane care sunt foarte dure. America a fost necruţătoare cu vecinii ei de la Nord şi de la Sud.  Preşedintele Trump are această formă de negocierea, prin care îi pune ceilalţi într-o postură în care dacă le oferă jumătate, sunt foarte mulţumiţi, dar jumătatea aia e cu deficit. Noi suntem o ţară cu mare avantaj competitiv. Produsele noastre sunt de calitate impecabilă, în comparaţie cu cele din UE.  Toată carnea aia vine la un preţ mai mic.  Ele nu respectă standaredele atât de dure impuse de UE, după părerea mea.   Europa este într-o poziţie favorabilă. Noi avem o agricultură de bună calitate, bio. Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită.” Profesorul Mitroi subliniază că acest Acord nu ar fi apărut niciodată dacă SUA nu ar fi impus taxe atât de dure vecinilor săi, dar şi acelora care nu au o relaţie comercială directă cu SUA. „Eu aş fi preferat să fi amânat, să fi impus criterii foarte stricte, şi să-i oblig să certifice că îndeplinesc aceleaşi standarde de calitate şi criterii de siguranţă ca şi produsele locale. Eu nu am certitudinea asta. Europa nu mai produce bio, nu mai are agricultură de mare calitate. România are aici un culoar foarte bun.  Cred că, pentru noi, ca ansamblu, aş fi preferat să, nu. Nu ar fi venit nicodată dacă nu ar fi fost facilitat de agresiunea tarifară americană.” Economistul Bogdan Glăvan: Acordul de liber-schimb cu Mercosur este binevenit, așa cum este binevenită orice altă scădere a poverii fiscale Există şi economişti care cred exact contrariul celor spuse mai sus.  Într-o postare pe facebook, Bogdan Glăvan explică avantajele unei astfel de situaţii. „Acordul înseamnă că cetățenii din unele țări sud-americane vor putea cumpăra mai ieftin bunuri și servicii europene, iar europenii vor putea cumpăra mai ieftin bunuri produse în Brazilia și Argentina (cei mai importanți membri Mercosur), nemaifiind împovărați de taxe vamele de Evul Mediu. Am încercat să aflu ce cumpără românii din aceste țări. Soia, tutun, cafea, arahide – astea sunt principalele importuri din Argentina. Apoi ceva produse industriale slab prelucrate. Din Brazilia cam la fel. Ce le vindem sud-americanilor? Mașini, și subansamble pentru mașini, asta în primul rând. Apoi alte produse industriale relativ înalt prelucrate, cum ar fi pompe, termostate, echipamente electrice, produse chimice (medicamente). Apoi servicii (IT)”. Economistul mai spune că „acest acord are o mică relevanță pe termen mediu. Dar este binevenit, ca orice alt acord care scade

Traian Băsescu explică cum ar fi trebuit redus deficitul bugetar: Aici trebuia operat

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, crede că pentru reducerea deficitului bugetar nu era nevoie de creșterea taxelor, ci de reducerea cheltuielilor statului. Acesta susține că deficitul nu a fost provocat de întreaga populație și spune că guvernul ar fi trebuit să intervină la nivelul pensiilor, salariilor și sporurilor. Traian Băsescu a explicat că pentru reducerea deficitului bugetar nu erau necesare majorări de taxe, ci reduceri în zona de cheltuieli ale statului. Fostul președinte susține că soluția aleasă de Guvernul Bolojan este una greșită deoarece „deficitul nu s-a făcut de toată populaţia” ci de cheltuielile cu pensiile, salariile și sporurile. În opinia acestuia, reducerea deficitului nu ar fi trebuit să împovăreze întreaga economie. „De fapt, asta era toată cheia: nu era nevoie de creşteri de taxe, ci de reducerea cheltuielilor. (…) Sunt 17 taxe şi accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe, nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea. Încercam să mă pun în situaţia unui om care are o pensie de 2000 de lei. Taxa pe casă vede că s-a dublat, sau chiar mai mult, taxa pe maşină a explodat şi ea. Pe dividende sunt taxe suplimentare. Oriunde se mișcă românul, îl izbeşte o taxă crescută. De asta cred că s-a greşit foarte mult cu această soluţie. Este opinia mea, care am făcut altceva, deci eu am o experienţă, nu vorbesc că mi se pare (…) De ce insist să spun că nu e corect? Pentru că deficitul nu s-a făcut de toată populaţia, sectorul privat nu a avut nicio contribuţie, marele deficit s-a creat pe pensii şi pe salarii şi pe celebrele sporuri, asta înseamnă aici trebuia operat. Numai la bugetari s-au utilizat bani din rezervă a să crească sporurile sau salariile. De ce nu te-au dus doar acolo? De ce pui toată economia, tot sectorul, privat să fie părtaş la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit pentru ca tu, PSD, sau tu, PNL, să câştigi alegerile?”, a spus Traian Băsescu.   Băsescu a amintit și despre măsurile luate în anul 2010, atunci când țara noastră s-a confruntat cu o situație similară. Acesta a subliniat că la acel moment măsurile s-au îndreptat către „zona care a generat deficitul, nu și către sectorul privat”. De asemenea, fostul șef de stat a transmis că măsurile fiscale ar fi putut fi implementate gradual pentru a nu-l pune pe cetățean „într-o situație extrem de dificilă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

Ministrul Agriculturii iese la atac în scandalul Mercosur: Am respins memorandumul. Am cerut garanții

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3, că a respins memorandumul cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Oficialul a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE.  De asemenea, ministrul Agriculturii spune că este alături de fermierii români și susține că a cerut garanții ca semnarea acordului UE-Mercosur să garanteze că importurile din statele terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din Uniunea Europeană. „Încă din anul 2025, din luna iulie, eu am avut o întâlnire cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat pe acest Mercosur, pe de o parte respingerea, dar pe de alta garanții de bun-simț pentru fermierii români și fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene un studiu. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercosur, să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii susține că din momentul în care a respins memorandumul nu a primit nicio reacție de la Ministerul Economiei sau a Ministerului de Externe. De asemenea, Florin Barbu spune că își dorește să vadă memorandumul semnat în coaliția de guvernare. „Acum două săptămâni am respins acel memorandum. De atunci nimeni nu a mai discutat în Guvern sau cu colegii din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau și eu un singur lucru, să văd acel memorandum, pentru că eu nu l-am văzut semnat în momentul de față. Aștept în coaliția de guvernare și presupun că se va cere în coaliția de guvernare acel memorandum pe care eu l-am respins și l-am justificat prin adresă oficială scrisă plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-au cerutîn calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că spuneam mai devreme, aceste date trebuie să le aibă ei.” Acordul comercial UE-Mercosur a creat primul scandal politic în coaliție din 2026. Social-democrații au criticat Ministerul de Externe pentru votul dat în favoarea acordului, după ce Florin Barbu a atras atenția că acesta va afecta agricultura românească. Scandalul a ajuns și în Parlament, iar un grup de senatori din opoziție a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul acordului UE-Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România? Cum va juca țara și ce va exporta? Un fermier și trei economiști răspund Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”

Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela

La o săptămână după ce SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au obținut control asupra rezervelor de petrol , directorii celor mai mari companii petroliere i-au transmis președintelui american Donald Trump un avertisment: Venezuela are nevoie urgentă de reforme majore pentru a atrage investiții. Cu toate că Trump  a declarat la conferința de vineri că industria petrolieră americană va investi 100 de miliarde de dolari pentru a reclădi sectorul energetic al Venezuelei, directorii executivi ai companiilor ca ExxonMobil și Conoco Philips au transmis că nu au de gând să intre imediat în joc. În urma naționalizării din 2007, regimul lui Hugo Chavez a confiscat activele companiilor Exxon și Conoco. După aproape 20 de ani, Caracas le datorează celor două companii câteva miliarde de dolari. Recomandarea șefului Trezoreriei SUA Șeful  Trezoreriei SUA Scott Bessent a indicat joi că SUA s-ar putea baza, mai degrabă, pe mai multe companii petroliere  mici decât pe cele mari pentru a investi în Venezuela. Companiile mari care se mișcă încet, care au consilii corporative, nu sunt interesate. Vă pot spune că indivizii  și companii petroliere independente, exploratorii petrolieri (prospectori neautorizați/ilegal-exploratori) – ne-au înroșit liniile telefonice. Ei vor de ieri să se ducă în Venezuela, a precizat Scott Bessent. ExxonMobil ezită să investească în Venezuela în viitorul apropiat Directorul executiv Darren Woods al companiei Exxon descrie Venezuela drept o țară nefezabilă economic pentru a atrage investiții în situația actuală, informează CNBC. Iar directorul executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, s-a plâns că sistemul energetic al Venezuelei trebuie să fie restructurat. Am avut activele  noastre confiscate de două ori și pentru a-ți imagina să ne implicăm pentru a treia oară ar necesita niște mici schimbări semnificative  față de ce am văzut aici în trecut. Dacă ne uităm la fundamentele legale și comerciale și la cadrul în care se plasează Venezuela astăzi, este nefezabil, i-a spus Darren Woods lui Trump la Casa Albă. Șeful Exxon a declarat că este dispus totuși să trimită o echipă tehnică pentru a evalua situația curentă a industriei petroliere a Venezuelei, precum și activele. ConocoPhillips solicită restructurări și refacerea infrastructurii Venezuelei Ryan Lance l-a felicitat în numele companiei ConocoPhillips pe Donald Trump pentru că l-a înlăturat pe Maduro de la putere. A spus totuși că sectorul bancar trebuie să ajute la restructurarea datoriei Venezuelei și să furnizeze miliarde de dolari pentru a finanța restaurarea infrastructurii țării după aproape trei decenii de socialism. El a solicitat și restructurarea companiei petroliere de stat Petroleos de Venezuela (PDSVA). Întrucât ne gândim la lucruri mărețe și îndrăznețe, cred că avem nevoie să ne gâdim și la restructurarea întregului sector energetic al Venezuelei, inclusiv a PDSVA, a spus directorul companiei. Trump i-a specificat directorului Conoco că guvernul SUA nu este preocupat de recuperarea activelor companiei ce au fost pierdute în urma naționalizării din 2007. Nu ne uităm în trecut precum fac oamenii pierduți în trecut pentru că este vina lor. A fost un președinte diferit. Voi o să faceți foarte mulți bani, dar nu o să ne uităm înapoi în trecut, a spus Trump. Chevron este dispus să investească Chevron a fost singura companie petrolieră majoră care s-a arătat dispusă să investească. Vice-președintele companiei Mark Nelson a declarat că Chevron va înainta rapid producția petrolieră, care în prezent este la 240.000 de barili de petrol pe zi. Vom înainta aici în scurt timp pentru a ne crește veniturile din participația cu 100%.  Suntem capabili să creștem producția prin investiția noastră prin scheme bine planificate cu 50% în următoarele 18-24 luni, a spus vicepreședintele companiei Chevron. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei

Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026

Guvernul Bolojan anunță vremuri bune pentru economia românească și mizează pe o evoluție în acest an. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că PIB-ul României va sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026, deși creșterea economică reală va fi de numai 1%. În documentul publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), PIB-ul României este estimat să crească până la 2.045 mld. lei în 2026, în creștere față de 1.909 mld. lei în 2025 și 1.759 mld. lei în 2024. Anul 2025 a fost extrem de dificil, în special din cauza măsurilor fiscale adoptate de Executiv care au frânat creșterea economică, spun analiștii financiari. Pe termen lung, datele arată un avans modest și, în termeni reali, pentru 2026 ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimările „umflate” de statistici. Deși Guvernul „se laudă” cu recordul de 2.000 mld. lei, economia înaintează în mod realist cu pași mici iar deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024