Autor: Ilias Gabriel

O scurtă istorie a TCL, cel mai mare brand chinezesc de TV-uri din lume

Fix în perioada în care în Shenzhen se ridica primul zgârie-nori al Chinei și țara se deschidea timid și paranoic înspre economia liberă, la 100 de km de Shenzhen, în orășelul Huizhou din provincia Guangdong, doi prieteni apropiați, Li Dongsheng și Luca Situ, întemeiau o mică firmă producătoare de casete audio numită TTK. Dacă numele amintește de celebra companie japoneză TDK, asemănarea nu este deloc întâmplătoare. De la TTK la TCL: copiere, adaptare, supraviețuire TTK era… o chinezărie, una dintre acele firme care copiau nu doar produsele, ci căutau să se și numească asemănător cu companiile well-established, gen Abibas–Adidas, Mike–Nike etc. Evident că manevra n-a ținut, pentru că, în 1985, TDK i-a dat în judecată pentru încălcarea proprietății intelectuale, iar TTK și-a schimbat numele ca pe șosete, redenumindu-se TCL, inițialele de la Telekom Corporation Limited. 20 de ani mai târziu, prin 2014, în dulcele stil chinezesc, aveau să-și reinterpreteze aceste inițiale ca însemnând The Creative Life. What ever that means. Dar anticipam. Întorcându-ne la origini, în anii ’80, casetele produse de ei și telefoanele lor fixe erau foarte populare în China, iar la începutul anilor ’90 au început să construiască și primele televizoare color, care au fost bine primite și cumpărate de zeci de mii de familii chineze. Secretul celor de la TCL în acele vremuri a fost scalarea într-un ritm extraordinar și, în felul acesta, au reușit să-și zdrobească numeroșii competitori domestici. Li Dongsheng, fondatorul TCL, făcea pe atunci o remarcă profetică: am făcut, zicea el, The Right Thing at the Right Time in the right place with the right people. Tot Li Dongsheng mai spunea așa: „Cererea pentru electronice și electrocasnice era mare în acele vremuri, iar companiile chinezești, printre care și TCL, au învățat să promoveze produse ieftine într-o manieră rapidă și localizată. Am creat centre de distribuție în fiecare oraș, care controlau fiecare mic retailer local. Ceea ce ne-a făcut puternici a fost faptul că am lansat produse noi rapid, la fel de rapid am implementat politici noi și, prin urmare, încasările au venit și ele rapid.” Dar la inceputul anilor 2000 lucrurile au devenit complicate prin aparitia a nenumarate firme chinezesti care faceau exact acelasi lucru pe piata locala, iar TCL erau gata sa se sufoce. Clientii incepusera sa caute TV-uri din ce in ce mai subtiri si mai mari, deziderate care iata au ramas neschimbate pana in ziua de azi, iar nou venitii ofereau exact asta, amenintand TCL cu extinctia. Primii pași spre expansiunea TCL Salvarea a venit din afară: în 2001, China a fost admisă în Organizația Mondială a Comerțului, ceea ce a însemnat că TCL nu trebuia să se mai bată doar pe piața domestică, extrem de aglomerată, în care cererea oricum începuse să scadă, ci i se deschidea în față o lume întreagă. În 2002, TCL a achiziționat activele și mărcile comerciale ale celebrului brand german Schneider, cunoscut oficial sub numele de Schneider Rundfunkwerke AG, o companie cu o istorie de peste 100 de ani, pentru 8,2 milioane de euro. Interesant este că, în 2001, Schneider vânduse în Europa peste 400 de mii de televizoare, un număr care depășea vânzările combinate ale primilor șapte producători chinezi de pe piața europeană. Dar TCL a făcut această mișcare în ideea de a fenta barierele tarifare și de a-și îmbunătăți vizibilitatea și imaginea de brand în Europa. Trei ani mai târziu, în 2005, TCL închidea fabrica Schneider din Germania, pe motiv de prețuri prea mari de producție. Apoi a venit rândul celor de la Thomson, un reper în industria de electronice, o marcă franceză ce pionierase televizoarele color. TCL deținea 67% din noul joint venture și, la momentul respectiv, deal-ul părea o afacere bună pentru Thomson, care își vânduse business-ul de TV-uri tocmai pentru că bătea vântul schimbării în industrie, iar CRT-urile pe care le fabricau ei nu mai erau competitive. Dar TCL au fost, de fapt, cei deștepți, pentru că s-au ales cu brandul, cu inginerii talentați ai lui Thomson și cu accesul pe piața din Franța. Dongsheng a considerat că fereastra de timp oferită de business-ul de CRT-uri al lui Thomson este suficientă cât să propulseze TCL pe scena internațională. Mai mult, abilul CEO al celor de la TCL a luat pentru treaba asta și Legiunea de Onoare, cea mai înaltă decorație a statului francez. Fabrica din Polonia a celor de la Thomson a fost și ea un pion extrem de important pentru expansiunea TCL în Europa, aflându-se într-un punct strategic, în apropierea celebrului port Gdansk. TV-urile asamblate aici au putut fi rapid transportate la Hamburg, Frankfurt sau Paris într-o singură zi și puteau ajunge oriunde în Europa în maximum trei zile. Așadar, tariful de 14% impus de europeni pe TV-urile importate nu mai era o problemă. Fabrica din Polonia a creat și alte avantaje pentru TCL în termeni de logistică, management al timpului, costuri și capacitate de producție. Deci scalarea despre care vorbea Li Dongsheng nu era doar o vorbă-n vânt. Alcatel și anii pierderilor. Globalizarea nu vine gratis Tot în 2004, TCL puneau mâna pe încă un brand cu o istorie fabuloasă, unul de care mulți dintre voi ați auzit cu siguranță: Alcatel. Nu în întregime, ci doar afacerea de telefoane mobile. Fondată în 1898, Alcatel era o multinațională, tot franceză, care producea echipamente și servicii în domeniul telecom în peste 130 de țări. TCL deținea 55% dintre acțiunile noului grup, iar Alcatel restul de 45%. Acest aranjament făcea din TCL prima companie din istorie care să achiziționeze business-ul de telefoane mobile al unei companii vestice majore. Dar ascensiunea TCL n-a fost un galop de sănătate. În 2004–2005, pe fondul scăderii cererii de televizoare și telefoane mobile, dar și în urma achizițiilor menționate mai înainte, TCL au avut pierderi uriașe, de ordinul sutelor de milioane de dolari, și au fost etichetați pe bursa din Shenzhen drept o investiție riscantă. Așadar, drumul spre globalizare a fost plin de hopuri, dâmburi și controverse, TCL ratând, în acest proces, și câteva oportunități istorice: n-au reușit să dezvolte tehnologia LCD pentru televizoarele lor

Cât plătești pentru un teren arabil în România și ce prețuri sunt practicate în alte state ale Uniunii Europene, potrivit INS

Institutul Național de Statistică (INS) a emis noi date referitoare la prețurile percepute pentru un teren arabil în România și cele practicate în alte state ale Uniunii Europene, în anul 2024. De menționat faptul că aceste date statistice au fost furnizate de statele membre UE și diseminate de Eurostat. Iată informațiile mai jos, în articol. Documentul conține date referitoare la prețurile aferente terenurilor agricole (teren arabil, pășuni permanente). Prețul acestor terenuri agricole este stabilit în funcție de mai multe criterii. Și anume: Factori naționali (așa cum prevede legislația); Factori regionali (clima și apropierea de rețele și sisteme de irigații); Factori de productivitate localizați/specifici (calitatea solului, panta sau drenajul). În acest sens, datele colectate și analizate arată că în România, anul trecut, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 43.280 lei / ha (circa 8.656 de euro). Datele arată că cel mai mic preț a fost înregistrat la 37.693 de lei (circa 7.539 de euro) în regiunea de nord-est a României. Cel mai scump hectar s-a vândut cu 62.477 lei/ha (circa 12.496 de euro) în zona București-Ilfov, precizează Mediafax. Ce mai arată datele colectate pentru 2024 Comparativ cu 2023, în 2024, în România, a fost observată o creștere cu circa 4% a prețului mediu per teren arabil. În Oltenia, de exemplu, a fost înregistrată cea mai mare creștere (cu 8,3% mai mult). Datele mai arată că prețul mediu al pășunilor permanente a crescut cu 3,6%, anul trecut, la nivel național. Cea mai mare creștere a fost cu 7,3%, în Sud-Est și Sud-Muntenia. Prețul mediu al unui hectar de teren arabil în spațiul Uniunii Europene (raportat la 22 de stat) a fluctuat. Cel mai mic a fost de 4.825 euro/ha, în Letonia. Cel mai mare a fost în Malta, de 201.263 euro/ha. Prețurile pentru un teren agricol diferă în funcție de țară / foto: Mediafax Foto Ce arată Eurostat Datele Eurostat arată că, în anul 2024, prețul mediul al unui teren agricol în România a fost de peste 8.700 de euro. Cel mai scump teren a fost vândut în zona București-Ilfov, la un preț de peste 12.000 de euro. Altfel, cel mai ieftin teren a fost dat în partea de nord-est a țării. Un hectra de teren arabil în spațiul UE, în schimb, poate să depășească suma de 200.000 de euro, arată datele. Autorul recomandă: Surpriză de proporții în Europa. Liderul producției de lapte la nivelul întregii UE este din România Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta „dependenței” economice și poziția României: „Dacă Germania strănută, România face gripă” Parlamentul aprobă norme mai simple și un sprijin mai mare pentru fermieri O nouă finanțare pentru o anumită categorie de fermieri, în 2026. Anunțul făcut de Ministrul Agriculturii Economia României ar putea intra în recesiune tehnică. Care sunt prognozele analiștilor pentru 2026 Sursă foto: Mediafax Foto

Presiunea fiscală lovește Rompetrol. Grupul ia în calcul oprirea rafinăriilor Petromidia și Vega din februarie. Petrobrazi, singura unitate activă

Grupul Rompetrol ar putea suspenda temporar activitatea rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, începând din luna februarie, pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia, aflată încă la nivel de analiză, este pusă pe seama presiunii fiscale crescute și ar putea avea un impact devastator asupra pieței carburanților și securității energetice a României. Potrivit surselor Mediafax din industrie, oficialii Rompetrol ar fi decis deja suspendarea temporară a procesului de rafinare la Petromidia și Vega, pentru o perioadă de aproximativ 30 de zile, începând din februarie 2026, fără a fi stabilită, deocamdată, o dată exactă. Informațiile apar în contextul în care compania a reclamat public, în ultimele luni, o povară fiscală considerată excesivă, cu efecte directe asupra sustenabilității activității. „Pentru Rompetrol Rafinare, consecinţele regimului fiscal introdus în decembrie 2022, prin măsuri de suprataxare (de solidaritate) şi continuat cu noi taxe pe cifra de afaceri (ICAS – impozitul suplimentar din activitatea de petrol şi gaze şi IMCA – impozitul minim pe cifra de afaceri), începând cu anul 2024, sunt existenţiale. Spre exemplu, IMCA aplică impozitare în lanţ, taxând acelaşi litru de combustibil de mai multe ori, în fiecare verigă a lanţului de distribuţie (rafinare, distribuţie carburanţi, retail) – ducând rata efectivă de impozitare la peste 100%”, avertizau oficialii companiei în noiembrie. Aceștia subliniau și rolul strategic al companiei: „În calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, unic producător de bitum şi polimeri şi furnizorul principal de carburanţi pentru Republica Moldova, riscul discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României, stabilitatea financiară, veniturile bugetare şi credibilitatea strategică a ţării în regiune”. Costuri fiscale de sute de milioane de dolari Calculele preliminare indicau că Rompetrol Rafinare ar fi urmat să plătească, doar în 2026, aproximativ 120 de milioane de dolari din impozitul minim pe cifra de afaceri, calculat la un nivel de 1%. Chiar și în cazul reducerii cotei la 0,5%, costurile din industria petrolieră ar rămâne extrem de ridicate. În acest context, Federația Patronală a Energiei, organizație care reprezintă circa 95% din industria de petrol și gaze din România a criticat modul de elaborare a noii „ordonanțe-trenuleț”, acuzând lipsa consultării mediului de afaceri și impactul major asupra companiilor din sector. „Compania reiterează nevoia stringentă enunțată de mediul de business ca inițiative fiscale precum impozitul minim pe cifra de afaceri să fie abrogate și înlocuite cu soluții sustenabile, completate cu stimulente pentru investiții în domenii strategice, obiectivul companiei fiind să își mențină rolul în stabilitatea domeniului energetic și, ulterior, să-și diversifice și dezvolte operațiunile”, se arată într-un comunicat recent al Rompetrol, publicat odată cu rezultatele financiare după primele trei trimestre din 2025. În perioada ianuarie- septembrie 2025, rafinăria Petromidia Năvodari a procesat peste 4,3 milioane de tone de materii prime, obținând aproximativ 1,25 milioane de tone de benzină și 2,28 milioane de tone de motorină și Jet A1. Circa 60% din vânzările de carburanți au fost direcționate către piața internă. De cealaltă parte, rafinăria Vega, singurul producător intern de bitum și hexan, a procesat aproximativ 281.000 de tone de materie primă în primele nouă luni din 2025, nivel determinat direct de cantitățile livrate de Petromidia. Per total, Rompetrol Rafinare a procesat 4,61 milioane de tone de materii prime în cele două rafinării, cu un flux stabil asigurat de KazMunayGas. Producția totală de carburanți s-a ridicat la 3,52 milioane de tone, iar cifra de afaceri brută a ajuns la 4,44 miliarde de dolari. EBITDA a fost de 175 milioane de dolari, în timp ce rezultatul net a rămas negativ, la -20 milioane de dolari, pe fondul volatilității pieței și al cadrului fiscal. Petrobrazi, posibil singura rafinărie funcțională din România În afară de Petromidia și Vega, în România mai funcționează rafinăria Petrotel, deținută de Lukoil, aflată în prezent în revizie, și rafinăria Petrobrazi, deținută de OMV Petrom. Astfel, din februarie anul viitor, Petrobrazi ar putea rămâne singura rafinărie operațională din România. Inaugurată în 1934 și modernizată masiv după privatizarea OMV Petrom din 2004, rafinăria a beneficiat de investiții de peste 2 miliarde de euro, este amplasată pe o suprafață de 400 de hectare și are o capacitate anuală de 4,5 milioane de tone. Aceasta asigură procesarea întregii producții interne de țiței și acoperă aproximativ o treime din cererea națională de combustibil.

Cel mai sărac Crăciun. Studiu: Jumătate dintre români cheltuiesc mai puțin de sărbători. 60% fac Revelionul acasă. Cum văd Românii anul 2026

Aproape jumătate dintre români estimează că vor cheltui mult mai puțin sau mai puțin în perioada Sărbătorilor de iarnă, comparativ cu anul trecut, și 18% spun că vor cheltui mai mult sau mult mai mult, conform unui sondaj realizat de Grupul de Studii Socio Comportamentale Avangarde. Un sfert dintre românii chestionați au declarat că vor cheltui mult mai puțin cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, potrivit sondajului publicat de Avangarde. Dintre aceștia, 22% sunt din mediul urban şi 31% din mediul rural. Un procent asemănător, 24%, au declarat că ,pentru sărbătorile de iarnă, vor cheltui mai puțin. 20% dintre respondenți sunt din mediul urban şi 31% din mediul rural. Aproximativ o treime dintre cetățenii intervievați, 27%, au declarat că vor cheltui la fel. 26% trăiesc la oraș şi 27% în zona rurală. Doar 16% dintre români au afirmat că vor cheltui mai mult de Sărbători (24% din mediul urban şi 7% din rural). Un procent infim de 2% au precizat că vor aloca mult mai mulți bani decât anul trecut. Aproape jumătate dintre români vor cheltui mai puțin de Crăciun, comparativ cu 2024 În ceea ce privește Crăciunul, acesta vine cu prețuri mult mai mari decât anul trecut, așa că și bugetul cetățenilor este unul auster. Aproape jumătate dintre persoanele intervievate, 46%, au recunoscut că vor cheltui mai puțin pentru Crăciun, comparativ cu 2024. Dintre aceștia, 30% sunt din mediul urban, iar 47% din rural. La polul opus se află 22% din populație care au spus că vor cheltui mai mult (40% din mediul urban şi 27% din rural). În timp ce 23% au declarat că vor cheltui la fel (21% din urban şi 22% din rural. Venituri mai mici pentru jumătate dintre români, comparativ cu anul trecut Un procent îngrijorător de 43% dintre români au răspuns că veniturile în 2025 au fost mai mici comparativ cu 2024 (47% din mediul urban şi 33% din mediul rural). În cazul a 33% dintre respondenți veniturile au fost la fel (21% din mediul urban şi 29% din rural), iar 30% au avut venituri mai mari (30% din urban şi 37% din rural). Peste jumătate dintre români stau acasă de Revelion 2026 Întrebați unde petrec de obicei Revelionul, 56% au răspuns că acasă (56% din mediul urban şi 61% din rural), 7% la părinţi/bunici/familie (6% din mediul urban şi 10% din mediul rural), 15% la prieteni acasă (16% din mediul urban şi 11% rural). Răspunsurile sunt aproape similare în ceea ce privește locul unde vor petrece anul acesta Revelionul, respectiv: 59% acasă (55% respondenți din mediul urban şi 60% din rural), 8% la părinți/bunici/familie (6% din urban și 9% din rural), 13% la prieteni acasă (15% din mediul urban şi 12% din rural), 11% la hotel/pensiune etc în altă localitate decât în cea în care locuiesc (13% din urban şi 9% din rural) şi 6% la hotel/restaurant/bar/club etc în localitatea în care locuiesc (8% din mediul urban şi 3% din rural). Peste 80% dintre români petrec Crăciunul acasă În ceea ce priveşte Crăciunul, cei mai mulți dintre participanții la sondaj (82%) au răspuns că îl vor petrece acasă (80% din mediul urban şi 82% din mediul rural), 8% la prieteni/familie (8% atât în mediul urban cât și în cel rural), 7% că vor pleca în altă localitate (8% din mediul urban şi 5% din mediul rural) şi 2% că vor pleca în străinătate (3% din mediul urban şi 1% din rural). Pe de altă parte, întrebați dacă consideră că familia lor, strict din punct de vedere financiar, trăiește mai bine, la fel sau mai prost decât în exact aceeaşi perioadă de anul trecut, aproape o treime dintre români, 27%, au răspuns că mult mai prost (33% din mediul urban şi 11% din mediul rural) Un procent similar, 28%, au declarat că trăiesc mai prost (21% din mediul urban şi 37% din mediul rural). 36% dintre respondenți au spus că nivelul de trai s-a menținut neschimbat comparativ cu anul trecut. Doar 7% au precizat că trăiesc mai bine (9% din mediul urban şi 5% din mediul rural). Pentru 1% dintre cetățeni nivelul de trai este mult mai bun decât anul trecut( toți din mediul urban). Din punct de vedere al perspectivei pentru anul 2026 legate de situația financiară, 31% consideră că familia lor va trăi mult mai prost (37% din mediul urban şi 14% din mediul rural), 28% mai prost (21% din mediul urban şi 41% din rural), 27% la fel (25% din mediul urban şi 33% din rural), 10% mai bine (12% din urban şi 7% din rural) şi 1% mult mai bine (2% din urban şi 1% din rural). Sondajul privind Sărbătorile de iarnă – comportament şi aşteptări a fost realizat telefonic în perioada 18 – 22 decembrie 2025, pe un eșantion de 900 de subiecți. Marja de eroare este de plus/minus 3,3%, la un nivel de încredere de 95%. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Imagini din Piața Obor, kilometrul zero al comerțului agroalimentar românesc. Oamenii stau cu zecile de minute la cozi, cu geamantane pe care să le umple cu carne și brânzeturi. Totul pe acordurile colindătorilor Catedrala Națională se redeschide de Sărbători. Patriarhia Română a anunțat intervalul orar în care poate fi vizitată Deputații își fac un cadou de Crăciun: Sporurile și indemnizațiile cresc cu 28%

Laponia, în topul destinațiilor de Crăciun alese de români în 2025. Cât costă o vacanță la Casa lui Moș Crăciun

Românii și-au planificat vacanța de Crăciun din timp, iar tendințele din 2025 arată o diversificare a destinațiilor alese. Budapesta, Germania, Franța și Laponia sunt doar câteva dintre destinațiile din străinătate preferate de români în preajma sărbătorilor de iarnă din acest an. Totodată, mulți vor să sărbătorească Crăciunul în țară. Românii călătoresc des în preajma Crăciunului în țări în care se organizează târguri cu specific. Aceste destinații atrag turiștii cu luminițe festive, standuri cu produse tradiționale, dar și experiențe culturale care reflectă spiritul sărbătorilor. Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic, a precizat, pentru Gândul, care sunt cele mai căutate destinații din Europa de către români. „Înaintea Crăciunului, românii călătoresc foarte mult pe la târgurile de Crăciun din țară pentru că, în ultimii ani, avem exemple foarte frumoase și dincolo de cel de la Sibiu, acum au apărut multe altele precum cel de la Craiova care a ajuns un soi de vedetă națională. Pe lângă acestea, sunt târgurile de Crăciun din Europa. L-aș aminti aici pe cel de la Budapesta care este foarte apreciat de românii care stau în partea de vest a țării, apoi cele din Germania, patria târgurilor de Crăciun, locul din care au apărut târgurile de Crăciun. Aici, l-aș aminti pe cel de la Nuremberg. Este orașul de turtă dulce. Avem o atmosferă de sărbătoare toată luna decembrie. Obiecte care se vând la târg sunt selecționate de o întreagă echipă a primăriei. Îi primesc la vânzare doar pe cei care fac produse manual. În Germania sunt, însă multe târguri mari. Aș aminti și de târgurile de Crăciun din zona Alsaciei, Franța. Aici, așa aminti orașul Colmar care, din punctul meu de vedere, este Nuremberg. Bineînțeles, sunt târguri și în alte orașe mari acum, inclusiv în orașele care sunt la Mediterană, deși e mai cald, și le-aș aminti și pe cele din Marea Britanie, în special la Londra. Dacă vorbim de românii care călătoresc în perioada Crăciunului, aș zice că-n afară de târgurile de crăciun, care reprezintă efectiv un motiv în sine de a călători, suntem totuși destul de tradiționaliști. Preferăm să petrecem Crăciunul în familie, deci nu se călătorește foarte mult”, a spus, pentru Gândul, Răzvan Pascu. Laponia, în special Rovaniemi, continuă să fie una dintre cele mai populare destinații în rândul românilor. Astfel, peste 10.000 de oameni ajung anul la Casa lui Moș Crăciun. „În ultimii 5 ani, inclusiv noi am organizat multe chartere, multe zboruri charter și chiar voi pleca peste câteva zile cu primele grupuri de turiști. Avem avioane și înainte de Crăciun și în perioada Crăciunului și după Crăciun, adică vom prinde inclusiv Revelionul acolo. Gândiți-vă că într-un avion încap vreo 180 de oameni, deci înmulțim cu numărul de avioane și vom vedea că totuși este o cifră semnificativă. După estimarea mea, vorbim de un minim de 10.000 de români care călătoresc în Laponia în fiecare an, cel puțin în ultimii 5 ani, de când și noi facem această destinație. Laponia este o destinație în care poți merge și înainte de Crăciun și în perioada Crăciunului. Dar evident că de Crăciun simți acea bucurie, mai ales dacă ești cu copilul – bucuria Crăciunului petrecut chiar la Moș Crăciun acasă. Dar Laponia nu înseamnă doar Moș Crăciun. Laponia înseamnă și plimbări cu sania trasă de câini husky, înseamnă plimbări cu sania trasă de reni. Înseamnă, de asemenea, vizitarea unor sate de gheață sau a unor igluuri. Poți să schiezi, poți să te plimbi cu snowmobilul, poți să faci pescuit la copcă. Sunt multe activități pe care le poți face acolo și bineînțeles totul culminează cu aurora boreală pe care poți o poți vedea dacă ai norocul să apară în perioada în care ești tu acolo. E o destinație scumpă, va fi frig. Pot să fie între -2 și -35 de grade Celsius. Ajungem și la căsuța din Pădurea, a Moșului, ne întâlnim cu spiridușii și cu doamna Crăciun, se fac foarte multe jocuri, dar dincolo de asta ajungem și la Rovaniemi, unde este biroul lui Moș Crăciun și unde copiii îl întâlnesc pe Moșul. Cu toții au o emoție specială, dar dincolo de asta vreau să vă zic că mulți dintre părinți ne spuneau că au luat această vacanță, au cumpărat-o pentru copii, iar la final, în aeroport, când ne îmbrățișăm și ne spuneam la revedere, spuneau că de fapt a fost o vacanță foarte frumoasă pentru ei, pentru că și-au retrăit copilăria”, a povestit Răzvan Pascu. Cât costă o vacanță în Laponia Prețurile pentru un sejur în Laponia pornesc de la 2.000 de euro de persoană și pot ajunge și la 3.000 de euro în funcție de numărul de mese achiziționat și excursiile stabilite. „Ne puteți spune și un interval de preț? Vorbim de prețuri între 2.000 și 3.000 euro pentru adult, în funcție de hotelul ales și de tipul de cameră aleasă, plus în funcție de regimul de mese, iar pentru copiii vorbim între 1.700 și 2.200 euro”, a precizat acesta. Deși mulți români aleg să meargă în zone în care există zăpadă, sunt și persoane care călătoresc în destinații exotice de Crăciun. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce tarif are Moş Crăciun în 2025, cu barbă naturală sau artificială. Care este cea mai ieftină opţiune Prognoza meteo pentru Crăciun și Revelion. Meteorologii ANM anunță o iarnă blândă în România. Ce vreme ne așteaptă din ianuarie 2026

Când e ziua în biletele de avion sunt la cel mai mic preț. Mitul cu marțea ieftină a căzut. De ce e important momentul rezervării

Este perioada vacanțelor și tot mai muți români „vânează” ofertele de zboruri în destinațiile favorite de vacanță. Dacă până acum existau anumite „trucuri” prin care călătorii puteau obține bilete de avion la prețuri mai mici, acum lucrurile s-au schimbat radical. Unul dintre cele mai populare mituri a fost demontat de noile analize din industria turismului. Algoritmii moderni de stabilire a prețurilor au schimbat radical regulile, iar datele recente arată că economiile apar acum în alte zile ale săptămânii. Ani la rând pasagerii au fost convinși că marțea aduce cele mai mici tarife la biletele de avion. Această „regulă nescrisă” își are originea într-o perioadă în care companiile aeriene își actualizau prețurile rar și lansau promoții la începutul săptămânii. Între timp, industria aviației s-a transformat profund. Prețurile sunt stabilite astăzi de algoritmi complecși, care țin cont de cerere, ritmul de vânzare a locurilor, sezonalitate și comportamentul utilizatorilor. Tarifele se pot modifica de mai multe ori pe zi, ceea ce face ca o anumită zi a săptămânii să nu mai garanteze automat un preț mai mic, scrie Playtech.ro. Călătorii care continuă să se bazeze exclusiv pe vechiul mit riscă, în multe cazuri, să plătească mai mult decât este necesar. Care este, de fapt, cea mai bună zi pentru rezervare Potrivit analizei „Air Hacks”, realizată de Expedia, duminica este în prezent cea mai avantajoasă zi pentru rezervarea unui zbor. Datele arată că pasagerii pot economisi, în medie aproximativ 6% la zborurile interne și până la 17% la zborurile internaționale, comparativ cu rezervările făcute în zile cu cerere ridicată, precum lunea sau vinerea. Deși diferențele procentuale pot părea reduse, ele devin semnificative atunci când sunt rezervate mai multe bilete sau când este vorba despre zboruri lungi și costisitoare. Duminica este momentul în care presiunea cererii este mai scăzută, iar sistemele de tarifare ajustează prețurile în favoarea cumpărătorilor. Specialiștii în turism atrag atenția că intervalul de timp până la plecare este mai important decât ziua exactă a săptămânii. Pentru cele mai bune prețuri la zborurile interne ar trebui rezervate cu 1-3 luni înainte de plecare, iar lazborurile internaționale, cu 2-6 luni înainte. Rezervările foarte timpurii nu garantează cele mai mici tarife, iar achizițiile de ultim moment pot deveni extrem de costisitoare, mai ales pe rutele populare sau în perioadele aglomerate. Flexibilitatea rămâne unul dintre cele mai mari avantaje pentru călători. Mutarea datei plecării cu una sau două zile poate reduce considerabil prețul biletului. De asemenea, instrumentele online de comparare a prețurilor și alertele automate permit urmărirea evoluției tarifelor și identificarea rapidă a celor mai bune oferte.

În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească

România se pregătește să intre în noul an cu o inflație uriașă, o creștere economică slabă și o presiune tot mai mare asupra consumului, în timp ce Banca Națională a României (BNR) va avea o misiune dificilă în calibrul politicii monetare. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne statul cu cele mai mari scumpiri și o inflație de 8,6%, conform datelor Eurostat. România intră în 2026 campioană la inflație Date Eurostat Luna trecută, țările membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Cipru, 0,1%, Franța, 0,8% și Italia cu 1,1%. La polul opus se află țara noastră cu 8,6% urmată de Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%. Nici datele INS nu sunt mai optimiste, rata anuală a inflației în România a stagnat la 9,8% în noiembrie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73%, iar mărfurile alimentare cu 7,46%. În luna noiembrie 2025, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre evoluția inflației și a dobânzilor și a spus că măsurile cabinetului Bolojan au dus făcut ca România să devină camipoana Europei la inflație. Primul șoc inflaționist care s-a manifestat la 1 iulie, atunci când au fost eliminate plafoanele pentru tarifele la energie electrică, care au determinat o creștere a prețului mediu de consum pentru electricitate de 61,6% a avut o contribuție de aproximativ 2,3% la rata anuală a inflației. Al doilea șoc, produs în luna august, care a presupus încorporarea în prețuri a modificărilor fiscale, respectiv creșterea cotelor de TVA și a accizelor, care au fost transmise în mare parte la nivelul prețurilor, a avut un impact de aproximativ 2%, care a generat ecouri și în septembrie. În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, România rămân marcată de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. Or, dacă estimările anterioarea ale BNR inidcau o apropiere de ținta de 2% până la finalul lui 2025, inflația din România continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.  După o perioadă în care piețele financiare au crescut puternic, iar acțiunile au ajuns la evaluări ridicate, tot mai mulți investitori își pun semne de întrebare cu privire la riscurile pentru 2026. Deși marile bănci anticipează în continuare câștiguri consistente pe burse, lista pericolelor este lungă, de la corecția sectorului de inteligență artificială, până la tensiunile geopolitice sau probleme în zona creditului privat. Piețele par totuși calme deoarece investitorii mizează pe sprijinul masiv al statelor. În ultimii ani, guvernele au arătat că sunt dispuse să cheltuiască consistent pentru a evita încetinirile economice sau crizele sociale. Președintele Donald Trump a generat tenisuni geopolitice prin tarifele sale, dar și-a îndreptat rapid atenția către reducerile de taxe care vor aduce beneficii pentru gospodăriile americane care vor solicita rambursări la începutul lui 2026. În Europa, Germania a anunțat un program de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, iar țările din sud continuă să beneficieze de fondurile europene post-pandemie. Investitorii nu mai au încredere în mediul economic Investitorii români nu au încredere în economia locală, iar sentimentul a rămas profund accentuat în al patrulea trimestru din 2025 când 70% dintre investitorii români spuneau că nu au încredere în perspectivele economice ale României. Situația nu este deloc surprinzătoare, având în vedere că țara noastră continuă să se confrunte cu o creștere lentă, deficite bugetare ridicate și o inflație uriașă. La nivel european, instabilitatea politică, deficitele bugetare și decalajele de inovare față de Statele Unite rămân vulnerabilități majore, iar pe piețele de capital investitorii devin tot mai selectivi, inclusiv în zona inteligenței artificiale. România are nevoie de disciplină fiscală pentru stabilitate economică Investitorii sunt supuși unui risc care poate da peste cap întregul mecanism, inflația. Spre deosebire de alte probleme, inflația nu poate fi combătută prin stimulente noi, dimpotrivă, cheltuielile publice excesive și relaxarea monetară pot să alimenteze creșterea prețurilor. Pentru România, riscul este și mai mare pentru că inflația rămâne peste media UE, iar BNR avertizează constant că presiunile inflaționiste sunt alimentate de măsurile fiscale exagerate și de deficitele bugetare uriașe. Spre deosebire de marile economii, țara noastră are un spațiu mult mai limitat pentru stimulente fără să pună presiune pe cursul valutar și pe costurile de finanțare. De asemenea, marile economii au capacitatea să susțină creșterea prin cheltuieli și dobânzi mai mici, în timp ce România riscă să ajungă la o inflație și mai mare și la dobânzi ridicate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB

2026 va fi un an plin de divertisment:Avengers Doomsday, Dune Part 3, și The Odyssey se difuzează la cinema, GTA VI este așteptat cu mari emoții

Clasamentul filmelor anului 2025 a fost dominat de animația chinezească „Ne Zha 2”, care a devenit al cincilea cel mai profitabil film din istorie și animația cu cele mai mari încasări internaționale: 2,2 miliarde de dolari. Povestea, inspirată după mitologia chinezească, a impresionat în mod plăcut și spectatorii cinematografelor din afara Chinei. Retrospectiva anului 2025: Cinematografie În urma revenirii lui Donald Trump la președinția SUA, cinematografia americană a recurs în continuare la nostalgie, readucând vechile francize de filme cu care publicul american a fost obișnuit de zeci de ani: „Superman” care revine pe marile ecrane cu noul actor David Corenswet, „Jurassic World Rebirth” cu Scarlet Johansson în rolul principal, și „Mission: Impossible – The Final Reckoning”, ultimul film în care Tom Cruise îl mai joacă pe Ethan Hunt. Anul acesta, Walt Disney a continuat să domine încasările cu filmele „Avatar: Fire and Ash” al lui James Cameron, adaptarea live-action a animației „Lilo & Stitch”, „Zootopia 2”, „The Fantastic Four: First Steps”, considerat cel mai reușit film din franciză,  și „Captain America: Brave New World”,  cu actorul Anthony Mackie care s-a echipat cu scutul supereroului american pentru prima oară pe marile ecrane. Însă, Disney a clacat cu „Snow White, considerată drept una dintre cele mai mari eșecuri din istoria cinematografiei. Filmul a atras critici din cauza distribuției „color-blind” (actori de culoare care au interpretat personaje albe), ilustrarea grafică a celor șapte pitici și declarațiilor controversate ale actriței Rachel Zegler legate de feminism și războiul din Fâșia Gaza. S-au făcut remarcate în cinematografe și muzicalul inspirat după „Vrăjitorul din Oz”, „Wicked: For Good” cu Ariana Grande și Cynthia Erivo , pelicula de groază „Sinners” cu Michael B. Jordan, filmul de curse produs de Apple Studios „F1” cu Brad Pitt și adaptarea „A Minecraft Movie” după cel mai popular joc video, cu Jack Black și  Jason Momoa. Retrospectiva anului 2025: Gaming Legat de jocurile video, 2025 a fost un an plin de lansări reușite. „Clair Obscur: Expedition 33” (Sandfall Interactive/ Kepler Interactive), jocul de rol produs de francezi cu o poveste fantastică inspirată după perioada „La Belle Epoque”, care a obținut premiul de Jocul Anului la „The Game Awards” și care a fost vândut în 5 milioane de exemplare. Jucătorii au avut parte de multe alte continuări ale unor francize cunoscute: au vânat demoni în „Doom: The Dark Ages” (Bethesda/Microsoft), au călătorit în Japonia feudală cu samuraiul Yasuke și luptătoarea shinobi Naoe prin „Assassin’s Creed Shadows” (Ubisoft), au salvat NATO de amenințarea din partea unei companii militare private în „Battlefield 6” (DICE/EA),  s-au echipat cu armuri de cavaleri în Cehia medievală din „Kingdom Come Deliverance 2” (Warhorse Studios/Deep Silver) și au clădit civilizații și imperii în „Civilization VII” (2K/ Take Two Interactive). Au fost și titluri inedite, precum „Split Fiction” de la EA, un joc video ce poate fi jucat Co-op: un jucător joacă în rolul unui personaj care explorează lumea fantastică, iar celălalt preia rolul unui personaj din lumea științifico-fantastică. Marile lansări din 2026 pentru marele ecran Filme horror și de acțiune Începem anul 2026 cu o lansare Netflix: filmul de acțiune „The Rip” cu Matt Damon și Ben Affleck în rolurile principale, programat pentru 16 ianuarie. Pe 8 mai, Warner Bros. Pictures ne aduce lupte spectaculoase ca-n jocurile video pe marele ecran, cu actorul Karl Urban cap de afiș: Mortal Kombat II. Actorul îl va interpreta pe Johnny Cage. Pe 20 noiembrie apare The Hunger Games: Sunrise on the Reaping.   De la succesul filmului „It” din 2017, aproape în fiecare an am avut filme casual  al genului horror revitalizat în spiritul anilor 1980′. Iar 2026 nu va face excepție:  „28 Years Later: The Bone Temple” (16 ianuarie), „The Strangers – Chapter 3”,(6 februarie)”, „Scream 7” (27 februarie),  „Ready or Not 2: Here I Come” (10 aprilie), „The Mummy” (17 aprilie), „Deep Water” (1 mai), „Scary Movie 6” (12 iunie), „Clayface” (11 septembrie), „Resident Evil” (18 septembrie). Anul 2026 va fi încheiat cu „Werwulf”, un film lansat chiar de Crăciun. Povestea va fi amplasată în Anglia medievală. Distribuția va fi alcătuită din actorii Aaron Taylor-Johnson, Lily-Rose Depp, Willem Dafoe și Ralph Ineson. Animații 2026 readuce vechi francize de animație în cinematografe: „The Super Mario Galaxy Movie” pe 3 aprilie, „Toy Story 5” pe 19 iunie (Tim Allen și Tom Hanks își vor relua rolurile de actori vocali), „Minions 3” pe 1 iulie și „The Angry Birds Movie 3” pe 23 decembrie. Filmele fantastice și SF Pentru prima oară după 7 ani, franciza Star Wars revine în cinematografe. Pe 22 mai 2026, Disney va lansa filmul „The Mandalorian and Grogu”. Și pentru că filmele live-action adaptate după animațiile Disney precum „Lilo & Stitch” încă au mare succes comercial, pe 10 iulie va fi lansat filmul „Moana”. Va avea aproape aceeași poveste ca mult îndrăgita animație din 2017.  Actorii principali din distribuție vor fi Catherine Laga’aia și Dwayne Johnson. Filmul inspirat după mitologia polineziană lansat de Disney va avea încă o concurență serioasă în vară. Pe 17 iulie, Christopher Nolan va lansa cel mai scump film al carierei sale de producător: „The Odyssey”. Filmul inspirat după opera grecească a lui Homer l-a costat pe regizorul filmelor „The Dark Knight”, „Inception” și „Oppenheimer” în jur de 250 de milioane de dolari. Iar distribuția este una impresionantă: Matt Damon, Tom Holland, Anne Hathaway, Zendaya, Robert Pattinson, Charlize Theron. Pentru că tot este anul revenirilor, The Legend of Aang: The Last Airbender este programat să apară în cinematografe pe 9 octombrie. Iar Narnia de întoarce după 15 ani, însă pe Netflix. „Narnia: The Magician’s Nephew” va avea premiera pe 26 noiembrie 2026. Decembrie, luna cadourilor, aduce un nou film de aventură „Jumanji” lansat de Sony. Iar pe 18 decembrie 2026,  cinefilii împătimiți după romanele „Dune” scrise de Frank Herbert vor urmări continuarea poveștii împăratului Paul Atreides în filmul „Dune: Part Three”. Nu doar că va avea o distribuție impresionantă (Timothee Chalamet, Zendaya, Florence Pugh, Jason Momoa, Josh Brolin, Rebecca Ferguson, Anya Taylor-Joy, Robert Pattinson). Dar este programat pentru lansare în aceeași zi cu „Avengers: Doomsday”.

O criză în plină desfășurare: Americani se pregătesc pentru o creștere a costurilor de sănătate

Americanii se confruntă cu  o criză în toată regula după ce au fost raportate creșteri ale costurilor asistenței medicale. Epicentrul dezastrului iminent este Virginia de Vest din cauza creșterii primelor de asigurare pe fondul îngrijorărilor legate de accesibilitate. Subvențiile  majorate pentru prime adoptate de administrația Biden ca parte a unui pachet de ajutor pentru COVID-19 din 2021, prevăzute în Legea privind Asistența Medicală Accesibilă,  vor expira la 31 decembrie 2025.  Dacă se reînnoiește planul existent, s-ar putea raporta o creștere de aproape 400%, ceea ce va însemna că suma va ajunge la 1.965 de dolari, iar pentru Donald Trump și Partidul Republican ar putea deveni  o problemă de mare risc la alegerile de anul viitor. Cavaleria nu pare să vină să salveze subvențiile sporite pentru primele de asigurări. Deși se așteaptă ca întreaga Cameră a Reprezentanților din Congres să voteze în ianuarie propunerea democraților pentru o prelungire a acestora pentru încă trei ani. Kariline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a dclarat că Trump este „foarte preocupat de găsirea unei propuneri pentru rezolvarea problemei și speră că va reduce costurile pentru consumatori”, adăugând că „nu ia în considerare o prelungire directă a subvențiilor pe doi ani contrar știrilor false”. În 2026, milioane de americani ar putea plăti sute de dolari în plus la asigurările medicale Însă, prelungirea s-ar putea confrunta cu obstacole semnificative când va ajunge în Senat.  Milioane de americani vor fi nevoiți să cheltuiască mai mulți bani pentru asigurare în 2026 sau riscă să rămână neasigurați medical. Pe de altă parte, subvențiile inițiale, care se află sub legea reformei sanitare istorice din 2010, vor fi disponibile, limitând plătițe lunare pentru planul de referință la maxim 10% din venitul fiecărei gospodării americane aflată în pragul sărăciei. Dacă creditele fiscale nu sunt reînnoite, un american obișnuit ar putea plăti sute de dolari în plus pentru prețul asigurării. „Eu și alți aproximativ 65.000 de locuitori din Virginia de Vest suntem pe cale să fim excluși”, a spus Mike Plant, un consultant pe relații publice care a descoperit cât are de plătit în următorul an la primele de asigurări medicale. Beneficiile „Obamacare” Plante este unul dintre cei 22 de milioane de americani care s-au înscris la asigurarea de sănătate din cadrul „Legii privind îngrijirea medicală accesibilă”, cunoscută și ca „Obamacare”, fiind cea mai semnificativă revizuire de reglementare și extindere a sistemului de asigurări din SUA de la adoptarea Medicare și Medicaid în 1965. Numai în 2025,  24,3 milioane de americani s-au înscris la polițele din 2025.   Cei cu venituri mici s-au putut înscrie la polițe de 0 dolari, iar cei din clasa de mijloc au devenit eligibili pentru prima dată. Zece state oferă rezidenților eligibili subvenții suplimentare finanțate de stat pentru a atenua creșterea primelor de anul viitor. California a alocat 190 de milioane de dolari pentru a înlocui subvențiile sporite pentru americanii cu venituri mici în 2026, scrie CNN. După expirarea creditelor lor fiscale de la 31 decembrie 2025, primele vor crește vertiginos. Pe 23 martie 2010, președintele de atunci al SUA, Barack Obama, a semnat Legea privind îngrijirea medicală accesibilă. Legea pune în aplicare reforme cuprinzătoare ale asigurărilor de sănătate – Foto: Profimedia images „Este o criză în toată regula” Primele de asigurare medicală reprezintă plata fixă, lunară pe care un american o efectuează unei companii de asigurări pentru a menține activă acoperirea medicală. Este o criză în toată regula”, a spus Mike Pushkin, șef al filialei Partidului Democrat din Virginia de Vest, pentru Financial Times. „Statul nostru o să fie cel mai grav lovit de eșecul Congresului și al administrației Trump pentru a extinde aceste subsidii”. Trump se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a reduce prețurile în SUA, accesibilitatea fiind o prioritate pe agenda politică. Votanții americani greu încercați îi vor acorda cea mai mare atenție la alegerile de la jumătatea mandatului de anul viitor. „Va deveni problema centrală, pentru că este ceva ce știm și simțim cu toții”, a spus Ellen Allen, șefa organizației West Virginians pentru Asistență Medicală Accesibilă. În 2022, numărul americanilor asigurați în Virginia de Vest era de 23.000. Astăzi a ajuns la 67.000. Briana Martin, directoarea executivă al unei organizații non-profit care administrează o bancă de alimente pentru combaterea risipei alimentare, s-a declarat alarmată de creșterea cererilor. Ea spune că „solicitările vin de la oameni care muncesc și se luptă să pună mâncarea pe masă”. „Americanii de rând au de ales între  a mânca, a-și plăti chiria sau a merge la medic” Sondajele arată că americanii sunt tot mai îngrijorați în privința creșterii chiriilor, a prețurilor la alimente și a costurilor asistenței medicale. Furia față de costurile de trai s-ar putea reflecta în rezultatele alegerilor din Virginia, New Jersey și New York City. Potrivit unui sondaj realizat de Pew Research în noiembrie, 65% dintre americanii intervievați au răspuns că sunt foarte îngrijorați de prețurile alimentelor și al bunurilor de consum care au sărit în aer. 61% și-au exprimat consternarea față de prețurile chiriilor și al locuințelor. Presa din SUA a raportat că Trump ia în considerare un nou plan pentru a reduce costul asigurărilor de sănătate, deși este puțin probabil să prelungească subvențiile ACA care expiră la finalul acestui an. „Oamenii vor avea de ales între a plăti chiria, mâncarea, utilitățile sau să plătească medicul. Costurile de trai sunt foarte mari, iar salariile au stagnat”, a spus  Briana Martin. Ce vor republicanii? Republicanii ar prefera să lase subvențiile să expire, considerând că numai americanii care au cu adevărat nevoie ar trebui să primească ajutor din partea statului. Ei acuză că sistemul de asigurări medicale este oricum plin de fraude și abuzuri. Experții se tem că mulți americani vor renunța complet la asigurarea medicală dacă expiră creditele fiscale. Rata persoanelor neasigurate de 5,9% în Virginia de Vest ar putea ajunge la 18-20% în numai doi ani, a estimat Allen. „Avem deja cele mai crescute rate ale mortalității, unele zone au ajuns la niveluri comparabile cu țări din lumea a treia”, a spus ea. Cei mai loviți sunt americanii de 50-60 de ani. Cântăreț

Cristian Socol: Despre situația fiscal-bugetară și datoria guvernamentală a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Țara implementează cea mai dură austeritate din UE

România intră în 2025 cu un buget fragil și cu una dintre cele mai dificile situații fiscale din Uniunea Europeană. Deși guvernul a anunțat măsuri ferme pentru reducerea deficitului, presiunea pe economie și pe populație rămâne ridicată. Potrivit unei analize realizate de economistul Cristian Socol pentru Mediafax, țara noastră aplică una dintre cele mai dure politici de austeritate din UE, într-un moment în care spațiul de manevră bugetar este extrem de limitat. Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024.  Nevoia de a da vina pe greaua moștenire și a justifica imaginea „eroului salvator” a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar efectiv de 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA) din anul 2024, cel mai înalt dintre țările UE. Într-un mod ipocrit, aceste discuții erau în toi când mașina se deplasa pe autostrăzile și drumurile expres construite (număr record de kilometri de drumuri rapide date în folosință și aflate în lucru, mai mare decât tot ce s-a construit în ultimii 33 de ani), atunci când copiii mergeau să învețe în școli și universități renovate iar pacienții primeau un plus (chiar dacă nu suficient) de calitate în spitale prin investițiile masive în acestea și cabinetele de medicină de familie renovate/ modernizate. Sau la masă cu profesori cărora, pentru prima dată după Revoluție, li s-a redat demnitatea socială prin acordarea unor venituri mai aproape de complexitatea muncii lor. De altfel, am văzut și auzit mulți „părerologi” care vorbesc despre munca profesorilor, fără să fi intrat vreodată într-o sală de clasă/ amfiteatru sau să înțeleagă efortul depus de cadrele didactice în afara orelor de predare. Și mai ipocrit, discuțiile despre deficit se făceau de către „personaje” care în același timp vorbeau despre sprijinul ridicat pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova și Ucrainei. Desecretizarea documentelor despre acest sprijin și înțelegerea costurilor contagiunii războiului asupra costurilor de finanțare ale țărilor aflate în proximitatea războiului (inclusiv asupra României) ar fi schimbat cu siguranță calitatea dezbaterilor despre deficit.   Că mai există corupție și fraude în fondurile publice? Da. Că nu sunt prioritizate eficient unele investiții publice? Da. Că încă există evaziune de 8-10% din PIB în România și că pare a se manifesta o rezistență puternică la reducerea acesteia? Da.  Că vrem o țară ca afară cu liberalism la venituri (România fiind o țară cu ponderea veniturilor fiscale în PIB specifică grupului de țări offshore) și paternalism la cheltuieli dar așa ceva nu se poate realiza economic decât pe deficite și datorie? Da. Că ne uităm cu invidie la infrastructura și calitatea serviciilor publice din Germania, Franța, Italia, Spania și Portugalia dar uităm că cel puțin ultimele 4 din listă au avut perioade de 5-7 ani cu deficite de peste 6% ajungând chiar la 10-11% din PIB ca să se dezvolte? Da. Dar nu mai contează trecutul. Ne-am dat seama cu toții că nevoia de reducere a deficitului bugetar în 2025 și următorii ani are o componentă macroeconomică la vedere – pentru a asigura o finanțare rezonabilă a datoriei, rațional de altfel și două componente relativ ascunse publicului – politic, pentru crearea unei imagini a eroului salvator iar economic, pentru respectarea angajamentelor privind înarmarea, ajutorul acordat Ucrainei și Moldovei precum și costurilor în creștere ale îmbătrânirii demografice. Am mai scris. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată. Problema se pune la modul în care se face această consolidare – prin austeritate cu barda exclusiv pe populația săracă și cea cu venituri medii – clasa de mijloc și prin impunerea de noi taxe și impozite / majorarea celor existente mai ales pe companiile corecte din punct de vedere fiscal și capitalul autohton. Modul greșit de fundamentare și implementare a măsurilor de consolidare fiscală a condus la explozia inflației, scăderea consumului și blocarea investițiilor, concedieri și cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a veniturilor din ultimii 25 de ani pentru 91% din populație. O consolidare inechitabilă, cu puternic efect contracționist în economie, incorect fundamentată economic și care repetă greșelile trecutului, părând că nu vrea să învețe nimic din lecțiile de consolidare bugetară smart realizată de țările UE în ultimii 20 de ani (explicate aici acum 6 luni) Conștientizăm cu toții că din motive ideologice s-a respins planul alternativ propus privind introducerea impozitării progresive, creșterea progresivității în taxare și reducerea consistentă a evaziunii fiscale și arieratelor recuperabile la buget – plan de măsuri care asigura o consolidare echitabilă, o inflație în intervalul 5-6% (și nu 10%), un efect contracționist marginal și o reducerea sesizabilă a deficitului balanței comerciale. Plan de măsuri consensual recomandat de FMI, Banca Mondială, OCDE și Comisia Europeană. Dar, atâta s-a putut. Analiza situației fiscal-bugetare a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Deficitul bugetar efectiv anunțat de Ministerul Finanțelor pentru încheierea anului 2025 este de 8,4% din PIB (metodologie cash și ESA), egal cu cel estimat de Comisia Europeană în ultima prognoză (noiembrie 2025). Un deficit cu 7 miliarde lei mai mare și cu 0,3pp mai mic (metodologie cash) decât cel de anul trecut. Conform estimării Comisiei Europene, România va încheia anul curent cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB potențial (în scădere de la 9% anul anterior). Îngrijorătoare este structura deficitului bugetar – din 8,4% din PIB, componenta deficit bugetar primar reprezintă 5,3% din PIB iar dobânzile 3,1% din PIB (în creștere de la 2,4% din PIB anul anterior) (am explicat aici incidența crescută a împrumuturilor masive din pandemie, a incertitudinii politice și a contagiunii războiului din Ucraina). România va trece de la regula 888 în anul 2025 (8,4% deficit bugetar efectiv, 7,9% deficit bugetar structural, 7,9% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB) la regula 666 în anul 2026 (6,2% deficit bugetar efectiv, 5,6% deficit bugetar structural, 6,4% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB). Fără implementarea Planului de Relansare Economică propus aici și fără o reformă fiscală structurală și echitabilă bazată pe progresivitate, România va simți ”oboseala fiscal-bugetară” și deficitele vor scădea cu greu la 4-5% în perioada 2027-2030. Analiza comparativă la nivelul țărilor UE 27, pe baza datelor prognozei Comisiei Europene, arată că dacă în 2025 România va avea cea mai mare pondere a deficitului bugetar efectiv în PIB (8,4% din PIB), peste Polonia (6,8% din PIB) și Franța (5,5% din PIB), anul viitor Polonia va fi țara UE cu cel mai