Autor: Ilias Gabriel

România menține în funcțiune 3 centrale pe cărbune

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România va putea menține în funcțiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029. Vestea vine după renegocierile cu Comisia Europeană, deși România ar fi vrut să scoată din uz centralele pe cărbune. Ministrul spune că situația de a avea un potențial blackout în această iarnă va fi evitată.  Inițial, România și-a asumat prin PNRR, aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune, deși acest tip de energie electrică reprezintă aproximativ 10-15% din totalul producției din țară. După ce a spus că vrea ca centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului să fie scoase din uz, ministrul Ivan a realizat că ar crea o vulnerabilitate și mai mare din punct de vedere energetic. Dacă centralele pe cărbune ar fi fost scoase complet din uz, prețul energiei ar fi crescut cu cel puțin 30% și oricum România nu ar fi avut cu ce să le înlocuiască, conform surselor Europa Liberă România. România ia exemplu de la Germania și Polonia Ministrul Energiei a dat ca exemplu Germania, Polonia, care au redeschis activitatea de exploatare a cărbunelui. Luna trecută, Ivan le-a trimis reprezentanților Comisiei Europene un studiu care arată că România riscă un blackout dacă închide grupurile energetice pe cărbune. Se pare că negocierile cu Comisia Europeană referitor la calendarul de decarbonare au funcționat. România va putea menține în funcțiune mai multe centrale pe cărbune până în 2029, după renegocierea PNRR, și va evita un potențial blackout în această iarnă. „România va avea în continuare centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, 2 dintre ele cel puţin până la finalul lunii august a anului viitor. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din oraşul Craiova, pentru a menţine în continuare furnizarea de agent termic pentru populaţie, energie electrică şi abur pentru compania Ford, şi cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului, vom avea agent termic pentru locuitori.” a transmis Ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Într-o postare pe contul personal de Facebook, Bogdan Ivan le-a mulțumit colegilor din Ministerul Energiei pentru că au reușit să modifice calendarul de închidere a centralelor pe cărbune. De asemenea, ministrul spune că 4.500 de locuri de muncă din Complexul Energetic, Govora și Craiova nu vor fi afectate, iar 900 MW de energie vor rămâne funcționali până la 1 ianuarie 2030. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan promite modificări legislative după TRAGEDIA din cartierul Rahova: Explozia putea fi evitată Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR. Dragoș Pîslaru: Următorul pas este reuniunea ECOFIN din noiembrie

Țăranii dintr-un sat din Vrancea s-au îmbogățit cultivând acest condiment. Un kilogram se vinde și cu 100.000 de lei

Fermierii dintr-un sat din Vrancea au dat lovitura: s-au îmbogățind cultivând un condiment extrem de căutat și apreciat pentru proprietățile sale. Prețul unui kilogram ajunge și la 100.000 de lei. Cunoscut și drept „aurul roșu”, acesta este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume. Condimentul în cauză este șofranul, iar cererea pentru acest produs e tot mai mare de la un sezon la altul. Șofranul, cultivat în Vrancea În România, prețul unui kilogram de șofran ajunge chiar și la 100.000 de lei. Povestea de succes a început după ce câțiva agricultori dintr-un sat vrâncean au decis să renunțe la culturile clasice de grâu, porumb și floarea-soarelui și să încerce ceva nou. Astfel, tinerii fermieri au importat bulbi de șofran și au învățat, pas cu pas, cum să îngrijească această plantă prețioasă, dar și pretențioasă. Plantarea șofranului se face manual, iar înflorirea durează doar câteva zile. Secretul este să culegi rapid florile, în câteva ore de la deschidere, și totul trebuie făcut manual. Procedeul este unul extrem de migălos: fiecare floare se deschide manual, iar din interior se extrag cele trei stigmate roșii, cele care devin, ulterior, șofranul comercializat pe piață. De asemenea, uscarea șofranului se face în condiții stricte de temperatură și umiditate, pentru a păstra aroma intensă și culoarea specifică. Pentru un singur gram de condiment sunt necesare aproape 200 de flori de șofran. Ținând cont că este vorba de o muncă minuțioasă, nu-i de mirare că prețul e unul pe măsură – un gram de șofran se vinde cu 70-100 de lei, ceea ce înseamnă că un kilogram poate depăși pragul impresionant de 100.000 de lei. Chiar dacă se cultivă pe suprafețe mici, șofranul poate genera venituri comparabile cu cele ale fermierilor care lucrează zeci de hectare de teren arabil. „Șofranul cere timp și răbdare” Tocmai pentru că nu este un condiment aflat la discreție pe piață, trebuie spus că șofranul e foarte căutat de restaurante gourmet, magazine de specialitate și exportatori, fiind apreciat pentru aroma sa intensă și proprietățile terapeutice. „Nu te îmbogățești peste noapte, dar dacă ești atent la detalii și muncești cu migală, rezultatele vin. Șofranul cere timp și răbdare, dar răsplata e pe măsură”, spune unul dintre fermierii din Vrancea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ingredientul SECRET care face diferența. Ce să pui în risotto ca să iasă ca la restaurantele italiene Condimentul ieftin și bun care se pune în gemul de PRUNE pentru un gust desăvârșit. Gustul va fi unic „Sceptrul regelui”, cea mai SCUMPĂ îngheţată din Italia. Cât costă și ce conține acest produs de lux, care se prepară numai la comandă

România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?

Deficitul bugetar al României, scăpat complet de sub control, rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană. Datele Eurostat ne pun pe primul loc în topul țărilor cu cele mai mari deficite bugetare. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă să se împrumute tot mai mult. Cum principala consecință a deficitului bugetar sunt măsurile de austeritate, întrebarea legitimă este: mai urmează astfel de măsuri în România? România rămâne campioana Europei, pentru că a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, arată datele publicate recent de Eurostat. După noi vin Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 3,1%. România e sub media Uniunii Europene la datoria publică Deși unele state membre au reușit să-și echilibreze finanțele, altele continuă să se împrumute din ce în ce mai mult și mai scump. Doar Danmerca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia au reușit să încheie anul cu un buget pe plus. România este singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat 2024 cu un deficit de 3% din PIB, iar Ungaria aproape 5%. Când vine vorba de datoria publică, România se menținea la finalul anului trecut la 54,8% din PIB. Acum, țara are o datorie pulbică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. La polul opus sunt Estonia și Bulgaria care au continuat să țină datoriile în frâu și nu au depășit pragul Uniunii de 30% din PIB. Totuși, nu stăm cel mai rău la acest capitol. Țări precum Grecia și Italia depășesc 130% din PIB, iar Franța, Belgia sau Spania se mențin la peste 100%. Campioni rămânem și la cheltuieli, acolo unde majoritatea țărilor reușesc să adune ceva mai mulți bani la buget. România strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cheltuielile publice din România în 2024 au fost de 43,6% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat undeva la 34,2%. Media Uniunii Europene pentru anul trecut a fost de 49,2% pentru cheltuieli și 46% pentru venitrui. Deși datoria României e sub limita europeană de 60% din PIB, statul este nevoit să împrumute în continuare tot mai mult și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi găurile bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: După ce guvernul lui a băgat economia în corzi, Nicușor Dan vine cu „soluția”, dar din 2026. Multe vorbe, nicio acțiune concretă Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România

OpenAI lansează un nou browser – ChatGPT Atlas. Ce poate să facă

OpenAI a lansat ChatGPT Atlas, un browser web bazat pe inteligență artificială. Browserul este așteptat de mult timp, fiind construit în jurul ChatGPT. Experții în domeniu spun că este o provocare directă asupra dominației Google Chrome. Lansarea marchează cea mai recentă mișcare a OpenAI de a capitaliza cei 800 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT. Noul browser se extinde în mai multe aspecte ale vieții online a utilizatorilor, colectând date despre comportamentul consumatorilor. Aceasta ar putea accelera o schimbare mai amplă către căutarea bazată pe inteligența artificială, pe măsură ce utilizatorii apelează din ce în ce mai mult la instrumente AI care sintetizează informații, în loc să se bazeze pe rezultatele tradiționale generate de Google. Astfel, se intensifică concurența dintre OpenAI și Google. „Vă prezentăm noul nostru browser — ChatGPT Atlas”, se arată într-un tweet al companiei. Riscurile inteligenței artificiale Liderii unor giganți precum Blackstone și Apollo au transmis, pentru Financial Times, un semnal de alarmă: AI va remodela piețele, va elimina industrii întregi și va crea noi centre de putere, iar cei care nu se adaptează nu vor fi doar în dezavantaj – vor dispărea. „Inteligența artificială nu este un capitol din economia viitorului, este prefața tuturor capitolelor care urmează.” „Nu ne îngrijorează dacă AI este o bulă, ci dacă industriile în care investim vor exista peste cinci ani.”, spune Jonathan Gray, președintele Blackstone. Luca de Meo, CEO-ul Kering, spune că  : „AI pune presiune pe companii să devină relevante în fiecare zi. Nu mai există lux al stagnării.” RECOMANDAREA AUTORULUI Jeff Bezos, Amazon. Roboții vor fura 600.000 de locuri de muncă în Statele Unite până în 2033 Revoluție în medicină. Oamenii de știință au inventat un implant ocular pentru ca pacienții orbi să poată vedea din nou

Saga salariului minim continuă. Guvernarea nu poate lua o decizie

România trăiește o adevărată saga a salariului minim. În timp ce premierul Ilie Bolojan nu e convins dacă să majoreze sau nu veniturile în 2026, reprezentanții patronatelor spun clar că majorarea nu este binevenită. Deși directiva europeană spune că salariul minim trebuie să le permită lucrătorilor un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoarea din prezent. Sindicatele au propus ca salariul minim să crească până la 4.350 lei. Trei sferturi din întreprinderile mici și mijlocii din România nu vor să crească salariile angajaților. IMM România propune ca salariul minim pe economie să fie înghețat în 2026, altfel vor fi concedieri în lanț. Patronatele, copleșite deja de taxele mari, avertizează că vor da afară oamenii dacă salariul minim va crește. Două sindicate au propus ca salariul minim să fie majorat până la până la 4.350 lei, iar alte două au venit cu propuneri de 4.400 lei și 4.445 lei. Sindicaliștii spun că acest nivel nu este suficient pentru a acoperi creșterea prețurilor și pierderea puterii de cumpărare din ultimii ani. Patronatele cer Guvernului să mențină salariul minim brut la nivelul actual de 4.050 de lei și pentru anul următor. În caz contrar, angajatorii avertizează că majorarea salariului minim poate duce la disponibilizări de personal, creșterea muncii nefiscalizate și chiar la reducerea investițiilor. Florin Jianu, președintele IMM România a vorbit despre poziția României cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. „Avem o analiză asupra faptului că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constat şi peste rata inflaţiei. Salariul minim a crescut în mod constant.”  Salariul minim ar putea crește de la 1 ianuarie 2027 Tot Florin Jianu spune că IMM își menține poziția cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. Aproximativ 70% dintre întreprinzători susțin că salariul minim brut ar trebui să fie înghețat în 2026, iar 30% spun că există o posibilitate ca salariul minim brut să crească. IMM-urile mai adaugă și că ar putea să crească salariul minim pe economie abia de la începutul lui 2027, atunci când vor depăși criza economică din acest moment. „Participanţii la sondaj au afirmat că vor avea posibilitatea creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027, după depăşirea a ceea ce IMM-urile numesc o criză economică în acest moment.” Antreprenorii au dificultăți și au oprit investițiile pentru că nu mai au încredere în mediul investițional din România.  Jianu spune că dificultățile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii „sunt cele pe care le vedem în economie”. „De asemenea, celelalte activităţi ale economiei, comerţul, producţia industrială au înregistrat scăderi. Dificultăţile menţionate de antreprenori sunt legate de creşterea preţului produselor oferite. O eventuală creştere a salariului minim se va duce în preţuri care şi aşa nu mai sunt competitive în acest moment.”  Președintele IMM a mai adăugat că, în urma unui sondaj realizat la nivel de IMM-uri, 85% dintre antreprenori consideră că principala soluție pentru a mări salariul minim este scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitării pe salarii. Cei mai mulți antreprenori spun că vor fi afectați de creșterea salariului minim pe economie, iar 24% spun că vor recurge la disponibilizări, dacă salariul minim nu este înghețat. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cum fac față antreprenorii români avalanșei de taxe

Companiile din România trec printr-o perioadă plină de schimbări, atât din punct de vedere fiscal, cât și operațional. Antreprenorii sunt nevoiți să crească eficiența, să-și îmbunătățească experiențele cu clienții, să se digitalizeze și să integreze datele în timp real. Pentru antreprenorii companiilor mici și medii, noile schimbări vin însoțite de o realitate diferită la care trebuie să se adapteze că să existe în continuare pe piață.   Antreprenorii încearcă să-și crească afacerilie cu aceleași resurse pentru a putea face față creșterilor de taxe. Tot mai mulți oameni de business iau în seamnă datele financiare și vor contabili și experți care să îi ajute să înțeleagă cifrele mai ușor și corect. Nevoia de acuratețe pentru datele financiare vine din faptul că tot mai multe firme mici și mijlocii au avut parte de controale din partea autorităților. Antreprenorii vor diversificare, nu majorare de salarii Majoritatea antreprenorilor încearcă să-și diversifice activitatea ca să atragă clienți noi. În cel mai recent raport al Trused Advisor, 36% dintre antreprenori cred că investițiile în marketing sunt prioritare ca să-și poată crește produsele și serviciile.  Pentru cele mai multe dintre companii, creșterea salariilor angajaților rămâne în plan secund. Majoritatea firmelor aleg să investească în automatizare pentru a-și multiplica câștigurile. Deși presiunea creșterii taxelor îi afectează și pe angajați, nu doar pe companii, antreprenorii aleg să investească masiv în procesul de digitalizare și de optimizare a businessurilor, nu în salarii. O altă metodă prin care antreprenorii vor să facă față creșterii de taxe este meținerea resurselor financiare. Conform aceluiași raport, pentru 19% dintre antreprenori cash-flow-ul devine o prioritate, în timp ce pentru 13% dintre ei este mai importantă creșterea profitului net. Pe scurt, antreprenorii caută stabilitate financiară pentru companiile lor și un control mai bun asupra banilor. Astfel, companiile din România încearcă să se adapteze noilor schimbări legislative, a inflației și a rezultatelor din ce în ce mai slabe. RECOMANDĂREA AUTORULUI: Povestea tristă a unui român care a renunțat la viața din Austria pentru a-și deschide o AFACERE acasă: „M-au îngropat în taxe și controale” Care sunt cele mai VALOROASE branduri din lume. Companiile din domeniul tehnologiei domină topul

Țara europeană în care un instalator poate să câștige un salariu lunar de peste 4.000 de euro

Deși locurile de muncă din domeniile tehnice nu sunt atractive fiindcă presupune muncă fizică și rezistență la stres, sunt foarte bine plătite în zilele noastre. De exemplu, meseria de instalator este esențială și nu poate fi efectuată de roboți pentru mult timp. Salariul unui instalator în țările vest-europene poate asigura un nivel de trai decent. Tot ce trebuie să facă instalatorul este să verifice și să schimbe instalațiile tehnico-sanitare, potrivit CANCAN. Printre țările vest-europene în care instalatorii sunt bine recompensați se numără Spania. Un instalator spaniol în vârstă de 37 ani, Santi Villafruela, care a lucrat de la doar 14 ani, spune că la început câștiga 1.200 de euro.  Acum câștigă mult mai mult, astfel că-i rămân 4.000 de euro după ce-și achită taxele de la stat. „Am trecut de la a câștiga 1.200 de euro pe lună la un salariu demn, care îmi permite să trăiesc, să călătoresc și să-mi fac mici plăceri. Este o muncă grea, fizică, și trebuie să-ți asumi toate riscurile și responsabilitățile. Salariul nu compensează întotdeauna munca depusă. Ești mereu pe teren, te lovești, te murdărești, stai ore întregi în poziții incomode. Un bun instalator ar trebui să câștige cel puțin 3.000 de euro pe lună”, a povestit bărbatul pentru platforma NoticiasTrabajo. „Diferența este că acum lucrez pentru mine, decid ce proiecte iau și cât timp îmi dedic familiei. Nu este ușor, dar merită”, a mai spus instalatorul. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Cât câștigă acest indian, din cele două joburi din România: instalator și livrator: „Vreau să fiu român în câțiva ani”

Avem fonduri europene de 10 miliarde de euro, dar plătim facturi mari. Planul ANUNȚAT de ministrul Energiei

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că în Parlamentul României, a prezentat prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național. Toate acestea, în contextul în care românii plătesc printre cele mai mari facturi la energie.  Ministrul precizează într-o postare pe Facebook că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni care pot fi folosiți pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei; construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii; proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri; dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare. „Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, anunță Ivan. Ministrul Energiei declară că România trebuie să devină lider regional în tranziția energetică. „Nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”, mai spune Bogdan Ivan.

Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect major de importanță națională. Urgența tronsonului pentru care România riscă să piardă 17 miliarde de lei

Guvernul se pregătește să declare Autostrada Sibiu – Pitești drept proiect major de importanță națională. Decizia ar putea fi luată pentru ca finalizarea autostrăzii să fie permisă pe raza unor arii naturale protejate de interes național, cu exproprieri în siturile Natura Cozia și Cozia – Buila – Vânturarița, respectiv cu defrișarea a 13 hectare de pădure din Parcul Național Cozia, conform unui proiect de act normativ pregătit în acest scop. În acest sens, autoritățile consideră necesar să se facă o derogare de la prevederile legale aplicabile în domeniul protecției mediului. Autostrada Sibiu – Pitești are 122 de kilometri și este prima care traversează Carpații, pe teritoriul României. Costă circa 2,8 miliarde de euro, fără TVA. Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect de importanță națională. Autostrada Sibiu – Pitești este singurul tronson lipsă al Coridorului de conectivitate 1 „Transcarpați” Executivul susține că neadoptarea acestor derogări de mediu ar conduce la pierderea finanțării obținute din fonduri externe nerambursabile pentru finalizarea obiectivului de investiții Autostrada Sibiu – Pitești, respectiv 17 miliarde lei pentru secțiunile 2 și 3, secțiuni afectate de prevederile legale în vigoare cu privire la arii protejate, cu mențiunea că secțiunile 1 și 5 au fost deja date în trafic, iar secțiunea 4 este realizată în proporție de 85%, potrivit informațiilor Profit.ro. Totodată, susțin sursele citate neadoptarea derogărilor va conduce la rezilierea contractelor de proiectare și execuție și, implicit, la suportarea de către statul român a daunelor către antreprenori pentru costurile suportate de aceștia atât pentru mobilizarea resurselor necesare execuției lucrărilor, cât și pentru pierderea de profit și alte cheltuieli ce vor fi stabilite în urma proceselor în instanță. Autostrada Sibiu-Pitești și condițiile de protecție a mediului Coridorul de conectivitate 1 ”Transcarpați” Constanța – București – Pitești – Sibiu – Sebeș – Deva – Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă și asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța și granița de vest a țării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Pe Autostrada Sibiu- Pitești (circa 123 km) sunt prevăzute următoarele lucrări: 9 tuneluri rutiere, dintre care 7 tuneluri în cadrul Secțiunii 2 (Boița 1 în lungime de aprox. 264 m, Boița 2 în lungime de aprox. 444 m, Lazaret Nord în lungime de aprox. 1018 m, Lazaret Sud în lungime de aprox. 317 m, Câineni în lungime de aprox. 1532 m, Robești în lungime de aprox. 900 m și Balota în lungime de aprox. 524 m), 1 tunel în cadrul Secțiunii 3 (Poiana în lungime de aprox. 1780 m) și 1 tunel în cadrul Secțiunii 4 (Momaia în lungime de aprox. 1350 m);  2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești);  lucrări de artă poduri, pasaje și viaducte ce traversează cursuri de apă, printre care râul Olt, căi ferate și drumuri naționale, județene și tehnologice, astfel fiind asigurat accesul fără a întrerupe nicio cale de comunicației Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Prin acordul de mediu și actele de reglementare în domeniul protecției mediului, au fost stabilite condiții și măsuri pentru protecția mediului în vederea realizării proiectului; condiționalitățile pentru protecţia mediului fiind respectate prin efectuarea următoarelor lucrări specifice: 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești); panouri fonoabsorbante; panouri anticoliziune; sisteme de colectare, epurare și evacuare a apei pluviale; polate și semipolate, cât și viaducte, poduri și pasaje, podețe care au și rol de asigurare a permeabilității faunei; consolidări care asigură stabilitatea versanților; garduri ranforsate de protecție pentru amfibieni și reptile, cât și pentru animale mari; cordoane de vegetație care să ghideze deplasarea unui număr cât mai mare de specii de faună pe sub infrastructuri, inclusiv a unor specii de păsări și a liliecilor Coridorul de conectivitate 1 „Transcarpaţi” Constanţa – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Sebeş – Deva – Lugoj – Timişoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă şi asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța şi graniţa de vest a ţării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Întregul coridor se suprapune atât reţelei TEN-T Core cât şi ramurii nordice a coridorului european Rin-Dunăre. Sursă foto: Profit.ro / Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Circulația TRENURILOR la CFR a fost reluată, după o suspendare temporară din cauza datoriilor Vești bune despre Autostrada Sibiu – Pitești. Ministrul Transporturilor și directorul CNAIR anunță progrese importante pe cel mai așteptat drum

Curând îți vei putea rezerva numele de utilizator pe WhatsApp. Însă dacă ratezi ocazia ai putea fi nevoit să plătești pentru opțiunile gold

WhatsApp deja nu mai impune conectarea doar cu numărul de telefon, permițând asocierea dispozitivelor secundare prin simpla scanare a unui cod QR. Însă adevărata miză este asocierea unui nume de utilizator la alegere, ca și identitate alternativă la banalul număr de mobil. Disponibile deja de ani de zile pentru utilizatorii Telegram, opțiunea rezervării unui nume de utilizator la alegere va fi curând disponibilă și utilizatorilor de WhatsApp. La început se va proceda la fel ca la înregistrarea unei adrese e-mail pe un domeniu nou apărut, utilizatorii la curent cu știrile zilei și foarte iute de mână rezervând exact numele de WhatsApp pe care și-l doresc. Dar pentru restul opțiunile vor fi împărțite între rezervarea unui șir de caractere nu foarte intuitiv și adjudecarea unuia dintre numele de utilizator preferențiale, pe care WhatsApp le va oferi contracost. Primele indicii că această funcționalitate va deveni realitate în curând și-a făcut deja apariția în cea mai recentă versiune WhatsApp beta pentru Android (v 2.25.29.14), opțiunea de rezervare a numelui de utilizator apărând chiar sub opțiunea Username prezentă în tab-ul Profile. Ce-i drept, opțiunea pentru rezervare contracost nu este imediat evidentă în codul aplicației. Însă ceea ce putem spune cu certitudine este că dacă ai de gând să-ți rezervi un nume preferențial de WhatsApp ai face bine să instalezi versiunea disponibilă pe canalul de testare beta, administratorul platformei informând că numele pe care îl rezervi va rămâne al tău chiar dacă noua funcționalitate nu este încă activă. Altfel spus, dacă aștepți anunțul oficial de lansare poți fi sigur că selecțiile cele mai bune vor apărea deja rezervate. Chiar și așa, WhatsApp va opri în mod automat acele selecții foarte populare, în anticiparea următoarei etape. Pentru început se vor aplica doar anumite reguli simple. Spre exemplu, numele de utilizator nu poate începe cu „www”. Trebuie să conțină cel puțin o literă și sunt permise doar literele mici, cifrele, punct și subliniere. Potrivit Meta, această funcție va spori și confidențialitatea, deoarece mulți utilizatori nu se simt confortabil să-și divulge numărul de telefon cu persoanele pe care abia le-au cunoscut pe WhatsApp. Dar pentru alții, identitatea de WhatsApp este mai importantă decât orice număr de telefon, revendicarea numelui de utilizator valorând… oricât va stabili administratorul platformei de mesagerie. Momentan, WhatsApp nu a stabilit un calendar de lansare, lăsând doar de înțeles că funcționalitatea ar putea fi activată în mod gradual, utilizatorii din anumite regiuni primind acces înaintea celora din alte părți ale lumii. Ceea ce ar putea fi o problemă dacă numele de utilizator la care râvnești este unul cu rezonanță internațională, criteriul „primul venit-primul servit” funcționând doar pentru conturile de WhatsApp înregistrate într-una din regiunile privilegiate.