Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei de la români
Ce face statul când are nevoie de bani pentru bugetul țării? Ia cu împrumut de la cetățeni. Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei de la populație prin emiterea titlurilor de stat FIDELIS în perioada 10-17 octombrie. Confrom instituțiiei, au fost înregistrate 21.067 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Cea mai recentă ediție a Programului FIDELIS, defășurat în perioada 10-17 octombrie, a atras subscrieri de aproximativ 2,2 miliarde de lei și a înregistrat 21.067 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, spune că investițiile în program sunt un semnal clar pentru stabilitatea financiară a României. „Încrederea pe care investitorii o aratã constant în titlurile de stat FIDELIS este un semnal puternic pentru stabilitatea financiarã a României. Suma totalã investitã de 2,2 miliarde de lei atrasã în aceastã ediție valideazã eforturile noastre de a oferi instrumente sigure, neimpozabile și avantajoase.” Cea mai solicitată tranșă pe segmentul valută a fost cea în euro, pentru scandeța la 10 ani și dobâna de 6,50%. Interesul investitorilor a crescut enorm în doar 8 zile, plasamentele pe această tranșă au depășit 96.756.500 de euro, fiind subscrise prin 3.746 de ordine. Ministerul Finanțelor le reamintește investitorilor că beneficiază de mai multe avantaje dacă investesc în titlurile de stat FIDELIS. Câștigurile cumulate din dobânzi și profituri de capital sunt neimpozitabile iar investitorii au posibilitatea să vândă titlurile înainte de scandeța pe Bursa de Valori București. Investițiile totale atrase prin Programul FIDELIS au ajuns, până acum, la peste 59,32 de miliarde de lei, prin intermediul a peste 479.000 de subscrieri. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul Alexandru Nazare a prezentat un mesaj de la unul din cei mai importanți oameni ai lui Trump: „Sunteţi cel mai important aliat NATO din regiune” Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Capacitatea bateriei OnePlus 15 și vitezele de încărcare, confirmate înainte de lansare
După ce Oppo a lansat în luna septembrie un smartphone cu acumulator de 7000mAh și 7.7 mm grosime, OnePlus răspunde strecurând în carcasa lui OnePlus 15 un acumulator și mai mare. Potrivit informațiilor confirmate chiar de compania producătoare, OnePlus 15 va avea un acumulator cu 1000 nAh mai mare decât predecesorul OnePlus 13, totodată oferind viteze de încărcare cu fir la 120W și încărcare wireless de 50W. OnePlus 15 va fi lansat pentru consumatorii din China nu mai târziu de săptămâna viitoare. Între timp, OnePlus încearcă să capteze atenția publicului dezvăluind aspecte esențiale din lista cu specificații și chiar imagini de prezentare cu noul flaghship. Recent am aflat câteva detalii despre ecranul folosit, iar acum aflăm și specificațiile bateriei. Acumulatorul de 7.300 mAh reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de bateria de 6.000 mAh a lui OnePlus 13, dar față alte telefoane emblematice precum Galaxy S25 Ultra (5.000 mAh) și Pixel 10 Pro XL (5.200 mAh) diferența este atât de mare încât comparațiile aproape că nici nu-și mai au locul. Desigur, ingredientul secret este o nouă generație de acumulatori cu tehnologie siliciu-carbon, infuzați cu un procent mai mare de conținut de siliciu, la care producătorii occidentali de dispozitive nu au acces. Sau mai degrabă nu îndrăznesc să se aboneze de teama creării unei dependențe „nesănătoase” față de furnizorii din China, aspecte cum ar fi tarifele pe importuri crescute arbitrar de administrația Trump și pericolul ca puterea de la Beijing să interzică în orice moment exporturile de acumulatori reprezentând posibilități cât se poate de reale. Aceste specificații se alătură altor câteva specificații OnePlus 15 bun de asemenea confirmate oficial: ecran de rezoluție 1.5K și 165Hz, respectiv chipsetul Snapdragon 8 Elite Gen 5. Probabil că și mai multe detalii vor fi scăpate pe internet în perioada premergătoare evenimentului de lansare din China, pe 27 octombrie. Cât despre disponibilitatea OnePlus 15 în piețele globale, așteptarea ar putea dura până la începutul anului viitor, producția inițială de telefoane fiind direcționată pentru acoperirea cererii uriașe anticipată din partea consumatorilor din China. Back to top button
Ce prevede planul UE privind oprirea importurilor de gaze din Rusia. Decizia finală va fi luată prin negocieri cu Parlamentul European
Consiliul Uniunii Europene și-a stabilit, luni, poziția de negociere în privința reglementărilor de oprire etapizată a importurilor de gaze naturale din Rusia, în contextul noilor ambiții stabilite din cauza invaziei ruse în Ucraina și a obiectivelor de neutralitate climatică. ”Consiliul UE a stabilit astăzi poziția de negociere asupra proiectelor reglementărilor de renunțare la importurile de gaze naturale. Aceste reglementări reprezintă un element central al foii de parcurs REPower UE, care are rolul opririi dependenței de energia rusească, ca urmare a transformării de către Rusia a resurselor de gaze în arme și a perturbărilor repetate ale furnizării de gaze către UE, ceea ce a avut efecte semnificative asupra pieței europene a energiei”, anunță Consiliul UE. Noile planuri prevăd oprirea importurilor de gaze din Rusia, prin gazoducte, începând de la 1 ianuarie 2028. Acordul Consiliului UE menține acest termen-limită, ceea ce reprezintă un semnal ambițios în sensul opririi etapizate a importurilor de gaze. ”O Europă independentă energetic este mai puternică și mai sigură. Deși am muncit din greu și am insistat pentru renunțarea la importurile de gaze și petrol în ultimii ani, nu am ajuns încă acolo. De aceea, este crucial că Președinția daneză a obținut sprijin foarte larg din partea miniștrilor europeni ai Energiei pentru o legislație care va interzice total venirea gazului rusesc în Uniunea Europeană”, a declarat Lars Aagaard, ministrul Afacerilor Climatice și al Energiei din Danemarca, stat care exercită Președinția Consiliului UE. Statele europene au decis că importurile de gaz rusesc vor fi interzise de la 1 ianuarie 2026, menținând o perioadă de tranziție pentru contractele existente. Contractele pe termen scurt pot continua până în iunie 2026, iar cele pe termen lung, până pe 1 ianuarie 2028. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Liderul suprem al Iranului dezminte afirmațiile lui TRUMP cu privire la distrugerea „completă” a instalațiilor nucleare. „Continuați să visați!”
O actualizare nereușită a stricat meniul de recuperare Windows, dezactivând mouse-ul și tastatura
Așa cum spune și numele, Windows Recovery Environment (RE) este o versiune redusă a sistemului de operare principal înzestrată cu instrumente gata de folosit pentru depanare/reparare Windows. Spre exemplu, poți scana după erori ale sistemului de fișiere, scana și restaura fișiere corupte, accesa funcționalitatea System Restore și încerca pornirea PC-ului în așa numitul Safe Mode, pentru a încerca operațiuni mai complexe de depanare folosind interfața Windows obișnuită. Potrivit Tom’s Hardware, WinRE este un software esențial care, din păcate, a devenit inutil (pentru mulți) după cele mai recente actualizări Windows.” Patch-ul cu probleme este etichetat KB5066835 și a fost inclus în ca lupul de actualizări Windows 11 pentru luna octombrie. Cel puțin pe anumite configurații PC, tastatura și mouse-ul USB nu mai funcționează în meniul de recuperare Windows, făcând imposibilă depanarea PC-ului. Această problemă a fost deja recunoscută de Microsoft , reprezentanții companiei informând că lucrează deja la un nou patch care să înlăture efectele actualizării anterioare. Între timp, orice periferice conectate vor continua să funcționeze fără probleme în sistemul de operare. Dar dacă din orice motiv PC-ul tău pornește în modul Recovery, nu-ți rămâne decât să apeși butonul Reset și să speri că a doua oară va fi cu noroc. Aparent, PC-urile echipate cu mouse și tastatură pentru interfața PS/2 nu sunt afectate de această problemă, semn că inginerii Microsoft încă „se joacă” cu elemente de cod extrem de vechi reciclate de pe vremea Windows NT, una dintre aceste relicve creând probleme de compatibilitate cu cel mai recent patch pentru Windows 11. Este important de reținut că, dacă PC-ul nu pornește din orice motiv, acesta intră implicit în mediul de recuperare pentru a recupera și a diagnostica orice probleme care l-ar fi putut împiedica să pornească normal. Și foarte des se întâmplă ca problema să fie o instabilitate hardware/software de tip tranzitoriu, indusă de fluctuații în alimentarea cu energie electrică, supraîncălzirea unei componente sau întâlnirea unei forme de malware. În astfel de situații simpla repornire a PC-ului ar putea fi de ajuns pentru restabilirea funcționării normale. Back to top button
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Mai rapide. Mai sigure. Compatibile cu tehnologiile AI. Vă prezentăm spaţiile de lucru ale viitorului (P)
Modul de lucru hibrid, AI şi atacurile cibernetice tot mai sofisticate influenţează acum organizarea birourilor. Companiile din toate domeniile se văd nevoite să integreze echipamentele folosite de mai multe echipe, să acopere aspectele legate de securitate, să modernizeze fluxurile de lucru, să gestioneze costurile şi lipsa forţei de muncă. „De asemenea, acestea trebuie să se pregătească pentru o nouă arhitectură de securitate, dar şi pentru inteligenţă artificială (IA)“, a declarat Yuri Merkulov, Product Business Developer la Canon CEE. Am discutat cu acesta şi cu Petronius Secăreanu, Director General Canon Romania, despre inovaţiile care oferă o soluţie la aceste provocări şi care se regăsesc în noua gamă Canon imageFORCE, ce foloseşte tehnologii de ultimă generaţie. Am observat schimbări importante în dinamica companiilor. Care sunt cele mai importante provocări cu care se confruntă astăzi clienţii B2B? Clienţii B2B ne transmit că se confruntă cu probleme în special în următoarele cinci domenii: Integrarea operaţională şi integrarea echipamentelor în mediile de lucru hibride Complexitatea şi fragmentarea securităţii cibernetice Modernizarea fluxurilor de lucru cu documente fizice şi digitale Lipsa oamenilor creativi, presiunile financiare şi sistemele învechite Arhitecturile de securitate emergente şi compatibilitatea cu tehnologiile IA Acestea nu sunt doar simple observaţii, ci sunt lucruri care se bazează pe date. Conform sondajului Canon IT Transformation Barometer 2024, asigurarea securităţii informaţiilor a fost considerată cea mai dificilă responsabilitate de către principalii factori de decizie din domeniul IT, iar 50% au menţionat acest aspect ca fiind principala preocupare operaţională. Soluţiile Canon oferă un răspuns direct la aceste probleme prin integrarea infrastructurii şi a proceselor IT cu ajutorul soluţiilor, serviciilor şi a gestionării în cloud, declară Petronius Secăreanu, Director General Canon Romania. De multe ori, imprimantele nu sunt luate în considerare ca riscuri de securitate, însă acestea stochează informaţii sensibile. Cât de vulnerabile sunt imprimantele în faţa atacurilor cibernetice? Stilul de lucru hibrid şi dezvoltarea echipamentelor conectate cresc riscul accesului neautorizat la informaţiile confidenţiale, riscul de pierderi de date şi de breşe de securitate, însă nu toate companiile înţeleg că echipamentele periferice reprezintă un risc potenţial. Canon a implementat un sistem proprietar de securitate la 360 de grade care protejează documentele, echipamentele şi reţeaua (atât prin fir, cât şi wireless). În plus, soluţiile noastre software cresc gradul de securitate al datelor, folosind instrumente de monitorizare, analiză, protecţia datelor şi reducerea erorilor umane prin automatizarea proceselor, precizează Yuri Merkulov, Product Business Developer Canon CEE. Care dintre funcţiile pe bază de IA folosite de echipamentele imageFORCE sunt cele mai importante? Trei inovaţii oferă beneficii evidente clienţilor B2B: • Motorul de estimare al nivelului de securitate: imageFORCE foloseşte firmware antrenat cu machine learning IA, recomandă setări de securitate optime şi poate aplica automat setările potrivite. • Opţiunile de service & întreţinere preventivă: senzorii inteligenţi conectaţi monitorizează componentele, iar un algoritm antrenat cu machine learning IA anticipează durata de viaţă a componentelor, reducând vizitele tehnicienilor de service. • Recunoaşterea textului cu ajutorul IA: foarte util pentru documentele scrise de mână sau în limbile care nu puteau fi recunoscute de motoarele OCR tradiţionale, crescând astfel flexibilitatea şi reducând volumul de lucru pentru angajaţi, menţionează Yuri Merkulov. Cum poate imprimarea internă cu echipamente imageFORCE să optimizeze controlul costurilor? Cu ajutorul unei noi tehnologii de imprimare, Canon a obţinut o rezoluţie de imprimare de până la 4800 dpi, cea mai mare rezoluţie obţinută cu imprimante de birou. Folosind modele grilă şi procesoare de imagine nou dezvoltate, echipamentele imageFORCE oferă imprimare la calitate profesională în orice birou. Potrivit lui Petronius Secăreanu, companiile nu mai au nevoie să externalizeze imprimarea materialelor de marketing, a volumelor mai mici sau a tirajelor personalizate, pot face modificări rapide şi pot evita crearea de stocuri suplimentare inutile. Chiar dacă, poate, o broşură costă mai mult să fie imprimată intern decât offset, costurile totale şi deşeurile rezultate sunt mai reduse. imageFORCE include E² Analysis şi Security Environment Estimation. În ce fel ajută acestea companiile cu personal IT insuficient? Ambele pun accent pe eficientizare. E² Analysis îmbunătăţeşte mentenanţa, reduce perioada de inactivitate a dispozitivului, accelerează reparaţiile şi reduce vizitele de service, precum şi costurile aferente. Security Environment Estimation ajută clienţii cu expertză IT limitată, sau resurse IT insuficiente, să îşi protejeze echipamentele multifuncţionale şi dispozitivele IT de la birou. Există peste 100 de setări referitoare la securitate; echipamentul evaluează mediul de reţea şi schimbările necesare pot fi aplicate cu doar câteva clicuri. Cum poate fi crescută fiabilitatea cu ajutorul machine learning fără a încărca utilizatorii şi mai mult? Echipamentele multifuncţionale imageFORCE oferă fiabilitate excelentă. Acestea folosesc senzori inteligenţi conectaţi şi algoritmi de întreţinere preventivă, antrenaţi cu machine learning IA, astfel că aceste echipamente premium pot determina durata de viaţă a pieselor şi pot anticipa posibilele defecţiuni, reducând timpul de nefuncţionare şi evitând întreruperile operaţionale, explică Yuri Merkulov. Cum integrează imageFORCE fluxurile de lucru cu documente fizice şi digitale? Echipamentele comunică acum cu cloudul, oferind o gamă largă de aplicaţii şi mai multe posibilităţi de dezvoltare pentru companii. Printr-o simplă actualizare de firmware, clienţii pot primi noi funcţii, pot îmbunătăţi nivelul de securitate şi operabilitatea. Canon are mai multe soluţii în cloud pentru gestionarea resurselor şi a informaţiilor, iar această integrare include fluxurile de lucru şi procesele cu documente şi îmbunătăţeşte securitatea, eficienţa şi gradul de sustenabilitate. Mai multe informaţii despre ajutăm companiile să îşi îmbunătăţească performanţele şi să creeze noi oportunităţi, găsiţi pe site-ul Canon.
Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,
Numărul pensiilor speciale, în CREȘTERE. Procurorii și judecătorii domină topul
A crescut numărul pensiilor speciale cu 46 în luna septembrie, astfel că numărul total de beneficiari a ajuns la 11.759, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), din care 7.857 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – BASS (nr. contributivitate). Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.733, dintre care 2.558 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.377 lei, din care 7.507 din BASS și 22.194 de la bugetul de stat, se arată în comunicatul CNPP. Numărul membrilor corpului diplomatic și consular al României au beneficiat este de 792 de persoane (693 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.979 de lei, din care 3.001 de lei pensie din bugetul de stat. Numărul parlamentarilor era de 873 de persoane (655 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.212 de lei (3.517 de lei de la bugetul de stat). Pensionarii din justiție Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (toți cu pensie din BASS), media fiind de 10.287 de lei, din care 1,924 de lei cota suportată din bugetul de stat, mai arată sursa citată. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 2.334 de pensionari (1.924 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 7.008 de lei, din care 4.262 de lei suportați din bugetul de stat.
România a dat Rusiei 90 de tone de aur. BNR: Este o datorie morală să fie recuperat
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu, a declarat într-un interviu pentru postul public de televiziune polonez, TVPWorld, că recuperarea Tezaurului României este o chestiune de datorie morală. „Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”, declară Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc, pentru TVP World. „Nu am uitat și nu am cedat în această luptă”, spune Păunescu. „Am încercat toate căile posibile de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia au ignorat această datorie.” 8 miliarde de euro România estimează că Tezaurul de aur valorează în prezent aproximativ 8 miliarde de euro. De la Lenin la Stalin, la Elțîn și Putin: liderii de la București, chiar și în perioada comunistă, au încercat să determine Kremlinul să se implice în această problemă. Au avut un oarecare succes – majoritatea artefactelor istorice au fost returnate în 1935 și 1956 – dar nu și rezervele de aur. „De-a lungul anilor, rușii au găsit diferite scuze sau „explicații”, spune Păunescu, „cum ar fi că comoara fusese deja returnată… că nu mai exista sau că România nu mai merita acest aur deoarece s-a reunificat cu Basarabia în 1918 sau că Franța sau Germania au luat acest aur din Rusia după Primul Război Mondial”. Cum au ajuns cele 90 de tone de aur la Moscova În decembrie 1916, România, aflată într-o situație critică după ce trupele Puterilor Centrale ocupaseră Bucureștiul, a decis să mute rezervele sale de aur și alte valori în Rusia țaristă. Două trenuri încărcate cu comori românești au fost transportate la Moscova, primul în decembrie 1916, iar al doilea în august 1917. Au fost semnate declarații și inventare între BNR și Banca Națională a Rusiei, care confirmau că obiectele de valoare aparțineau României, dar apoi a venit Revoluția din Octombrie. Preluând puterea în Rusia la sfârșitul anului 1917, bolșevicii lui Vladimir Lenin au răsturnat ordinea mondială: au scos Rusia din război și au instituit o formă de guvernare cu totul nouă, semănând teroarea în regatele și imperiile care încă mai rezistau la începutul secolului al XX-lea în Europa. Pentru conducătorii României, Rusia nu mai era un aliat, iar noul regim de la Moscova a confiscat aurul și comorile. Se spune că Lenin a promis să le înapoieze „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”. Întreg interviul pe TVP World.
Mai mult de jumătate dintre site-urile web de pe internet sunt populate cu conținut generat de AI
Chiar dacă motoarele de căutare reușesc încă să ascundă aparențele, chatboții și inteligența artificială au cotropit deja internetul, mai mult de jumătate din articolele noi online fiind generate și publicate cu ajutorul AI. Lăsând la o parte „prăvăliile” aflate pe cale de dispariție (publicații și site-uri cu istorie și reputație de protejat), vasta majoritate a site-urilor nou apărute pe internet sunt ridicate cu ajutorul AI și populate cu articole generate de ChatGPT, Gemini AI și alte cele. Potrivit unui studiu realizat de Graphite, folosind date centralizate de Common Crawl, majoritatea conținutului nou publicat în mediul online este generat de inteligența artificială. Cu mențiunea că analiza se referă îndeosebi la conținutul intenționat pentru publicul american, analiza relevă că producțiile atribuite inteligenței artificiale au depășit pragul de 50% din articolele web nou publicate. Iar asta doar la nivelul lunii noiembrie 2024, realitatea actuală fiind probabil și mai sumbră decât atât. Potrivit unor observații recente, tendința de înlocuire a conținutului autentic cu producții AI a stagnat în ultimele luni, dar trendul stabilit pare imposibil de întors din drum. Deja, numeroase site-uri de conținut și-au încetat activitatea, iar cele nou apărute aplică un model de business vast diferit de strategiile folosite anterior. Studiul s-a bazat pe instrumente de detectare a inteligenței artificiale aplicate la 65.000 de adrese URL în limba engleză din arhiva Common Crawl, filtrând conținutul cu markup al articolului și date de publicare din 2020 până în 2025. Analiza a clasificat fiecare articol ca fiind generat de inteligență artificială sau scris de om, dacă peste 50% din conținutul său corespundea criteriilor de detectare a inteligenței artificiale. Vestea bună ar fi că AI-ul încă nu se pricepe foarte bine la partea de SEO, articolele astfel generate fiind în mare parte ignorate de motoarele de căutare, abordarea bazată pe cantitate versus calitate nereușind să învingă vigilența motoarelor de căutare. De asemenea, foarte important pentru sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor precum ChatGPT, avalanșa de conținut generat algoritmic este în mare parte detectată și ignorată în cadrul operațiunilor de indexare web pentru împrospătarea informațiilor folosite de chatboți. Studiul a constatat, de asemenea, că, în ciuda volumului de articole generate de inteligența artificială care inundă webul, succesul avut de administratorii web care te desfășoară aceste operațiuni este limitat, încât majoritatea articolelor scrise de inteligența artificială trec neobservate pentru cititorii obișnuiți. Totuși, în ce privește volumul brut, roboții își depășesc acum creatorii. Balanța înclinată spre inteligența artificială și pare că reprezintă modul în care companiile media, companiile de marketing și fermele de conținut clickbait urmăresc să-și crească profiturile propagând cât mai mult conținut ieftin, generat cu ajutorul noilor instrumente AI.