Google Photos pierde suportul pentru sincronizare poze și video de pe PC, folosind Google Drive

google-photos-pierde-suportul-pentru-sincronizare-poze-si-video-de-pe-pc,-folosind-google-drive

Chiar dacă a oprit afișarea pozelor de pe Google Photos în aplicația Google Drive încă de prin anul 2019, pe motiv că utilizatorii erau bulversați de modul în care pozele apăreau în ambele aplicații, Google a păstrat Google Drive ca o soluție oarecum improvizată pentru sincronizarea de poze și clipuri video depozitate direct pe PC, folosind telefoane/aparate foto neconfigurate cu aplicația Google Photos. Google este pe cale să dezactiveze integrarea oferită între aplicațiile Google Drive pentru desktop și serviciul Google Photos. Asta înseamnă pozele și clipuri video detectate în foldere de pe PC pe care le-ai bifat pentru sincronizare cloud vor fi încărcate direct pe Google Drive, fără a mai apărea și pe Google Photos. Iar de aici se întrevede o problemă: Da, te poți baza în continuare pe aplicația Google Drive pentru backup-ul colecției de poze obținute cu DSLR-ul tău performant, însă dacă vrei ca acestea să apară și pe Google Photos pentru a putea fi răsfoite comod, organizate în albume cu poze, va trebui să le încarci manual folosind interfața Google Photos pentru web browser, sau transferându-le mai întâi pe un smartphone, spre a fi încărcate automat cu ajutorul aplicației de mobil. Dar dacă faci asta te vei alege cu o sumedenie de fișiere contorizate de două ori asupra spațiului tău de stocare cloud. Fie alegi să ai fișierele ușor accesibile pe Google Drive, sau ușor de vizionat pe Google Photos, sau plătești extra pentru suplimentarea abonamentului Google Cloud. Google le recomandă utilizatorilor afectați să configureze funcționalitatea „Copiere de rezervă a folderelor” pe site-ul web Google Photos. Dar pentru ca sincronizarea să funcționeze în fundal este nevoie ca interfața web să fie deschisă de fiecare dată când ai poze noi de adăugat. O altă opțiune este instalarea aplicației web Google Photis, care acceptă sincronizarea în fundal. Dar și aceasta este tot o aplicație web, care necesită ca web browser-ul să fie pornit până la finalizarea procesului de sincronizare. Dacă închizi aplicația înainte ca un fișier video mai voluminos să fie încărcat, procesul ar putea fi reluat de la zero data viitoare, creând neplăceri de care nu te-ai fi lovit până acum. La fel și dacă browserul web este configurat cu setări power-saving care limitează transferurile de fișiere și activitățile de fundal atunci când laptopul este alimentat pe baterie. Back to top button

Un bucovinean a dat lovitura cu o afacere cu sparanghel

un-bucovinean-a-dat-lovitura-cu-o-afacere-cu-sparanghel

Mulți români care vin în contact direct cu piața muncii din Occident se întorc în țară cu o anumită filosofie de business, pe care ajung să o implementeze cu succes. Un astfel de exemplu este un bucovinean care a trudit ani buni la fermele din Germania, iar apoi și-a creat propria plantație de sparanghel, cultură considerată încă de nișă în România. Iată povestea unei afaceri inedite în Bucovina, regiunea cunoscută mai ales pentru patrimoniul cultural și turistic și gastronomia tradițională.  Sparanghelul este considerat o legumă premium în multe țări europene, fiind apreciat pentru conținutul ridicat de vitamine, fibre și antioxidanți. În România, însă, consumul este modest. Totuși, în ultimii ani, interesul pentru planta considerată aristocratică a început să crească. O familie de români care lucrează de 16 ani în Germania, în diferite ferme de sparanghel, a decis să se lanseze în propria afacere în Bucovina. După 4 ani de muncă, cultura sa a ajuns deja la 3,5 hectare. Momentan, investiția nu a fost recuperată, însă Ionuț Câmpanu și familia lui sunt convinși că acest lucru va veni la un moment dat. Prima recoltă din acest an a venit mai târziu decât anul trecut din cauza frigului. În prezent, recoltarea se face de pe două hectare, iar familia speră ca în următorii ani afacerea să devină profitabilă și să le permită întoarcerea definitivă în România. S-a inspirat din „hrana regilor” și a pus-o pe mesele românilor Sparanghelul este cunoscut drept „hrana regilor”, faimă câștigată la curțile aristocratice europene, când era considerat o trufanda. Sparanghelul a devenit celebru în Franța, în vremea regelui Ludovic al XIV-lea. Regele Soare iubea atât de mult sparanghelul încât a vrut construirea unor sere speciale la Versailles pentru a putea fi servit aproape tot timpul anului. Grădinarul regal, Jean-Baptiste de La Quintinie, este cel care a perfecționat metodele de cultivare. De atunci, sparanghelul a rămas direct asociat cu gastronomia sofisticată. Un bucovinean are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro O plantă de lux care implică multă muncă O particularitate a acestei plante regale e aceea că, după plantare, fermierii trebuie să aștepte aproximativ 2–3 ani până la prima recoltă. În toată această perioadă, planta trebuie îngrijită constant, fără să aducă încă venituri. În plus, sezonul de recoltare este foarte scurt, circa 6 – 8 săptămâni pe an. Mai trebuie spus că sparanghelul se culege manual, fir cu fir, de obicei dimineața devreme, atunci când tulpinile sunt fragede și își păstrează perfect calitatea.  „Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate” Inspirată de această plantă specială și de faima ei gastronomică, o familie de români originară din zona Bucovinei a dezvoltat una dintre puținele afaceri locale bazate pe cultivarea sparanghelului. Experiența acumulată timp de 16 ani în Germania, unde au lucrat în firme specializate în producția de sparanghel, i-a inspirat pe români să investească în propria plantație acasă. Bucovinenii nutresc speranța că, în timp, afacerea va deveni profitabilă și le va permite să revină definitiv în țară. Afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro ”De 4 ani avem cultura. Acum lucrăm în Germania tot, la sparanghel. De 16 ani, eu și soția lucrăm în Germania la firme de sparanghel și asta ne-a influențat să alegem să facem o astfel de investiție”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul culturii din Vadul Moldovei, pentru G4food.ro. Spectaculoasa cultură de sparanghel din inima Bucovinei Familia Câmpanu a început cultura cu sparanghel în urmă cu 4 ani. Astfel, au plantat 4 rânduri de sparanghel de aproximativ 200 de metri. Ulterior au plantat un hectar, iar astăzi exploatația a ajuns la o suprafață semnificativă, de 3,5 hectare. ”Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. După aceea am pus un hectar. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate de culturi de sparanghel. (…) Până anul ăsta, recoltam de pe un hectar. Momentan, recoltăm de pe două hectare. Restul, mai lăsăm un an. De la anul, o să începem să recoltăm de pe 3 hectare jumătate”, explică proprietarul plantației pentru sursa citată. Sparanghel made in Bucovina. Foto: G4food.ro O cultură foarte scumpă. Numai materialul săditor pentru un hectar costă 15.000 de euro Însă, investiția este una foarte costisitoare, deocamdată nefiind recuperată. Numai materialul săditor pentru un hectar costă aproximativ 15.000 de euro. La care se adaugă costurile de întreținere, lucrările agricole sau forța de muncă. ”Cultura este foarte costisitoare. Doar plantele pentru un hectar ajung la vreo 15.000 de euro. Momentan, nu am reușit să ne amortizăm cheltuielile. Sper, nu știu, poate în 2-3 ani să spunem, că acoperim ce am investit”, mai spune bucovineanul. Mai trebuie spus că sparanghelul este o plantă foarte sensibilă la temperatură, dezvoltarea lăstarilor depinzând mult de încălzirea solului. Cum 2026 a venit cu o iarnă severă și o primăvară rece, recolta a întârziat. ”Nu a fost o recoltă mai bogată, ci la fel ca anul trecut, doar că a fost mult mai întârziată față de anul trecut. Totul din cauza frigului. De acum o să culegem în fiecare zi până pe la jumătatea lunii iunie”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul plantației, pentru sursa citată. O legătură de 500 grame costă 20 lei Din fericire, are parte de mare ajutor de la tatăl său. În perioada aceasta este cel care se ocupă de recoltat. Ionuț Câmpanu cultivă două soiuri de sparanghel verde: unul cu o nuanță mai deschisă și aspect comercial foarte decorativ, iar celălalt cu o culoare verde mai închisă, apreciat pentru faptul că crește mai drept, fiind mai potrivit pentru comercializare. Bucovineanul care are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro Familia vinde în prezent producția în piețele din Suceava, băcănii și mici magazine din județele Suceava și Neamț. Până acum, cererea avută i-a încurajat să continue extinderea culturii. ”Vindeam în piață, avem băcănii, unde ducem tot în zona Sucevei. Mai ducem în Neamț, la Român. Distribuim aproape zilnic în Fălticeni”, mai spune proprietarul culturii. Deși costurile de întreținere și de recoltare au crescut, producătorul a decis să mențină prețul de anul trecut: 20

Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile

reforma-anti-specula-din-energie,-masura-propusa-de-guvernul-bolojan,-a-fost-blocata.-ce-se-intampla-cu-ordonanta-privind-atr-urile

Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Prin această măsură, guvernul urmărea să reducă specula cu avizele tehnice de racordare (ATR) din sectorul energetic. Această ordonanță, însă, nu se mai aplică, potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliţă. La momentul actual, România ar avea emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW. În țară, sunt emise, la momentul actual, ATR-uri pentru peste 80.000 MW. Cu mult peste necesarul actual de putere, care se află la pragul de circa 9.000 MW. Dumitru Chisăliță „Datele dure sunt acestea: într-un eşantion de 722 de firme cu circa 72.000 MW capacitate aprobată, 76% aveau cifră de afaceri zero, 78% nu aveau niciun angajat, iar peste jumătate aveau capital social sub 10.000 lei. O mare parte din piaţa ATR nu este piaţă de investiţii, ci piaţă de opţiuni speculative pe capacitate de reţea”, se arată în analiză. Guvernul ar fi impus garanții financiare Autorul analizei a susținut că măsurile propuse de Guvern ar fi impus garanții financiare de 30 euro/kW instalat aferente proiectelor energetice. Acestora li s-ar fi adăugat alte garanții necesare pentru participarea la licitațiile de capacitate. În aceste condiții, costurile estimate ar fi fost de 60.000-90.000 de euro pentru un proiect de 1 MW și de 6-9 milioane de euro pentru unul de 100 MW. În acest sens, autorul analizei consideră că măsurile ar fi rcondus la eliminarea proiectelor speculative. În același timp, ar fi eliberat capacitatea blocată în rețea. Ar fi putut crea dificultăți și pentru investitorii reali, mai ales în cazul întârzierilor cauzate de instituțiile statului român. „Într-un sistem corect, în OUG ar fi trebuit să existe reguli explicite: suspendarea termenelor dacă întârzierea este cauzată de o autoritate publică; dovada diligenţei investitorului (cereri depuse, completări trimise, notificări făcute); interdicţia executării garanţiei dacă blocajul este exclusiv administrativ; mecanism de contestaţie rapidă, nu proces de 3-5 ani; fond separat/cont escrow pentru garanţii executate, nu venit la operator. Fără aceste protecţii, ordonanţa putea deveni un instrument brutal: corectă contra speculanţilor, nedreaptă contra investitorilor reali”, se mai precizează în document. „O abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri” „Deşi intervenţia în soluţionarea ATR este mai mult decât justificată, instrumentele propuse nu trebuie să ridice probleme de echitate şi eficienţă. În consecinţă, o abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri: instituirea unor garanţii financiare substanţiale pentru proiectele noi, stabilirea unor termene procedurale clare şi previzibile, introducerea unor mecanisme explicite de protecţie pentru întârzieri neimputabile investitorilor, crearea unui cont separat sau a unui fond dedicat pentru gestionarea garanţiilor executate, precum şi asigurarea unui cadru de monitorizare şi audit public sub coordonarea ANRE. În absenţa acestor elemente de echilibru, există riscul ca intervenţia normativă să îşi atingă obiectivul de reducere a speculaţiei, dar, simultan, să afecteze negativ exact acele investiţii reale şi necesare pentru dezvoltarea sistemului energetic”, a mai scris Dumitru Chisăliţă, arată Stirileprotv.ro. Ce declarase Ilie Bolojan la moțiunea de cenzură Vă reamintim că, în cursul zilei de marți, 5 mai, când a avut loc moțiunea de cenzură, Guvernul adoptase într-o ședință extraordinară o ordonanță de urgență prin intermediul căreia se impun garanții ferme pentru eliberarea de avize tehnice de racordare (ATR). Acest aspect a fost anunțat de Ilie Bolojan, în timpul discursului din Plenul Reunit. „Am zis că nu plec din Guvern până când în această dimineață am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme ca să terminăm cu aceste ATR-uri (Avize tehnice de recordare) în bătaie de joc. Am eliberat mai multe autorizații decât capacitatea totală a rețelei și am blocat tot. Am permis unor băieți deștepți, o parte speculativi, să facă hârtii și am blocat accesul în sistemul energetic. V-ați gândit că dacă veniți repede cu moțiunea nu mai putem corecta ce este de corectat. Poate nu știți cine este director la Transelectrica. Vrem energie ieftină, mai multă producție. Dar avem 19.000 MW capacitate totală, din care sunt ocupați 9.000 MW, am eliberat ATR pentru 80.000 MW și încă 30.000 MW sunt în lucru”, a declarat Ilie Bolojan, în discursul din timpul moțiunii de cenzură. Autorul recomandă: Criza carburantului va provoca reacții în lanț. Avertismentul unui economist: România riscă o retrogradare în sărăcia anilor 90 Investiție de 255 de milioane de euro lângă România. Bulgaria a inaugurat un parc solar uriaș, aproape dublu față de cel mai mare de la noi din țară Rompetrol Energy a generat 180.000 de MWh de energie electrică, în 4 luni. Motivul pentru care România are tot mai multă nevoie de centralele pe gaz România are cel mai scump curent electric din Europa, o arată cifrele oficiale. De departe! Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ; Mediafax Foto

Aceste funcții One UI 8.5 nu ajung la utilizatorii Galaxy S25, chiar dacă au fost testate cu firmware-ul beta

aceste-functii-one-ui-8.5-nu-ajung-la-utilizatorii-galaxy-s25,-chiar-daca-au-fost-testate-cu-firmware-ul-beta

Prezente în firmware-ul One UI 8.5 distribuit utilizatorilor Galaxy S25 înrolați în programul de testare beta, patru funcții disponibile utilizatorilor Galaxy S26 au fost retrase și nu vor ajunge în echiparea telefoanelor Samsung de generație mai veche. După ce a petrecut patru luni de zile testând firmware-ul One UI 8.5, Samsung a dat înapoi în ultima clipă, retrăgând cele mai „suculente” îmbunătățiri Galaxy AI anunțate la momentul lansării Galaxy S26. Și probabil că decizia ar fi trecut complet neobservată dacă unele din aceste funcții nu ar fi fost prezente și funcționale în firmware-ul beta. Cert este că utilizatorii care au schimbat de la firmware-ul beta la cel oficial au observat imediat diferența: capabilități care funcționau anterior în firmware-ul de testare au dispărut fără urmă, reprezentanții Samsung neavând nimic de comentat pe acest subiect. Și uite așa cei mai fideli utilizatori, voluntari în programul One UI beta, ajung la concluzia că Samsung a oprit din strategie de marketing unele dintre îmbunătățirile One UI 8.5 care ar funcționa fără probleme și pe dispozitive din generațiile anterioare. Doar pentru a folosi exclusivitatea menținută în mod artificial pentru a vinde mai multe exemplare Galaxy S26. De obicei, Samsung pune aceste omisiuni în seama limitărilor de performanță și eficiență, explicând că anumite funcții concepute pentru hardware-ul de nouă generație nu ar funcționa prea lent sau consumând prea multă baterie pe configurații last-gen. Dar scuzele la îndemână nu prea stau în picioare de data asta, odată ce utilizatorii înrolați în grupul de testare beta au avut ocazia să experimenteze personal cu aceste capabilități aduce, ce-i drept în versiune experimentală, pe dispozitivele lor din generația anterioară. Un alt aspect subliniat de membrii comunității Samsung este acela că funcțiile Bixby bazate pe Perplexity sunt disponibile deja pe Galaxy Book-uri cu specificații inferioare, inclusiv modele care nu sunt clasificate oficial drept PC-uri cu inteligență artificială. Punând sare pe rană, strategia de segmentare a software-ului Samsung diferă și de la o regiune la alta, dispozitivele bazate pe Exynos primind un set diferit de funcții decât cele cu Snapdragon, chiar dacă fac parte din aceeași generație. Cea mai vizibilă omisiune, Now Nudge a funcționat aparent fără probleme în testele interne, dar ulterior a fost blocată de Samsung din firmware-ul oficial. Modul de captură la rezoluție 24MP, unanim apreciat de utilizatorii Galaxy S26 pentru aportul adus la îmbunătățirea calității imaginii, este teoretic viabil din punct de vedere tehnic și pentru seria Galaxy S25. Dar Samsung a ales să oprească probabil singura inovație software care poate face camerele S26 să pară mai performante decât cele din echiparea Galaxy S25, iar motivele sunt foarte ușor de intuit. Samsung ar putea să îndrepte situația activând aceste funcții deja testate cu ocazia unor actualizări One UI viitoare, dacă strategii echipei de marketing ajung la concluzia că eventualul câștig de imagine valorează mai mult decât scăderea probabil insesizabilă a vânzărilor Galaxy S26.

Nu pune lapte sau unt în omletă. Ingredientul care trebuie adăugat, de fapt

nu-pune-lapte-sau-unt-in-omleta.-ingredientul-care-trebuie-adaugat,-de-fapt

Nu pune lapte sau unt în omletă. Ingredientul care trebuie adăugat, de fapt. Dacă vrei ca omleta să iasă delicioasă, trebuie să adaugi un ingredient la ouă, scrie express.co.uk. Nu este vorba de lapte sau unt. Omleta este cel mai rapid și gustos mic dejun, deci trebuie să iasă perfect. Poți adăuga un topping cu ceapă, piper, ciuperci sau șuncă, dar există un ingredient care va face diferența. Chef Jose Andres a transformat într-o misiunea promovarea aromelor vibrante ale Spaniei. Și omleta nu face rabat de la planul maestrului bucătar spaniol. „Cea mai bună omletă din istoria omenirii” nu are nevoie de lapte sau unt. E vorba de banala maioneza. Cine ar fi crezut că puțină maioneză în ouăle de la omletă ar fi recomandată? Merită încercat, spune chef Andres. Tot ce ai nevoie este să pui un ou și o lingură de maioneză într-un castron și să adaugi puțin ulei sau chiar unt. Amestecă ingredientele până sunt bine legate. Pune-le apoi „30-40 secunde” în cuptorul cu microunde și vei avea cea mai bună omletă, potrivit acestuia. Cu siguranță că este o omletă diferită, care ia forma vasului în care este preparată. Cei care au încercat rețeta chef-ului spaniol au avut doar cuvinte de laudă. Sursă Foto – Shutterstock Au existat și critici Totuși, nu toată lumea a fost cucerită de rețeta de omletă. „Ouăle la microunde nu au avut niciodată un gust bun”, scrie cineva. „Am preparat această omletă pe aragaz și a fost bună”, a scris altcineva. Autorul recomandă:

Frații Dedeman își extind imperiul financiar

fratii-dedeman-isi-extind-imperiul-financiar

Frații Pavăl, fondatorii Dedeman, pregătesc o spectaculoasă tranzacție cu un milionar belgian, care include inaugurarea unui magazin Dedeman și o galerie comercială lângă aeroportul din Cluj. După ce au reușit să ducă retailerul de bricolaj pe primul loc pe o piață intens concurențială, Dragoș și Adrian Pavăl s-au lansat puternic în investiții, ultima pe listă fiind achiziționarea rețelei de hypermarketuri franceze Carrefour. Frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii retailerului de bricolaj Dedeman, au cumpărat de la milionarul belgian Roland Jost, proprietarul transportatorului Jost Group, un teren de 6,5 hectare în apropierea Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca, relatează presa economică. Teren strategic din Cluj, achiziționat de la familia milionarului Roland Jost În prezent sunt în plin proces de autorizare pentru un nou magazin Dedeman, plus o galerie comercială în care ar putea fi prezente Farmacia Tei și Bebe Tei, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Terenul cumpărat de frații Pavăl la Cluj. Foto: Profit.ro Transportatorul luxemburghez Jost Group, aflat în proprietatea familiei milionarului Roland Jost, a vândut către Dedeman compania românească Maes Capital Construct. Aceasta deține un teren de circa 6,5 hectare amplasat pe centura Apahida Vâlcele, lângă Aerodromul Dezmir și în apropierea Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca. Pe terenul achiziționat, Dedeman a inițiat procesul de autorizare a unui magazin de materiale de construcții. În plus, și a unei galerii comerciale. Astfel, este urmat modelul proiectelor sale din Blejoi și Focșani, care includ spații pentru farmacia Tei și Bebe Tei, unde frații Pavăl dețin 30% din acțiunile acestora. În 2025, frații Pavăl au mai făcut o achiziție strategică la Cluj „În acest moment, proiectul la care faceți referire se află într-o etapă preliminară, în care analizăm și studiem din punct de vedere urbanistic terenul din Dezmir“, au transmis reprezentanții Dedeman pentru sursa citată. De notat că retailerul de bricolaj mai are un magazin în Cluj, în cartierul Dâmbul Rotund. Anul trecut, frații Pavăl au preluat de la omul de afaceri Dorin Bob și galeria comercială în care funcționa fostul magazin Cora, actualmente Carrefour, amplasat chiar în vecinătatea mallului Vivo! Cluj-Napoca. În viitor, această galerie comercială ar putea fi demolată și înlocuită cu un alt Dedeman. Roland Jost a fost investigat pentru posibile fapte de trafic de persoane Jost Group deține afaceri în Cluj în domeniul logistic și transport. În anul 2017, Roland Jost, la acea vreme CEO al grupului, a fost investigat pentru posibile fapte de trafic de persoane și încălcări ale legislației sociale. Astfel, Jost ar fi folosit timp de ani de zile șoferi din România și Slovacia și ar fi eludat legislația socială în acest proces. 4 manageri ai companiei, inclusiv Jost, au fost plasați în arest preventiv pentru o lună. În ianuarie 2023, Roland Jost a fost condamnat la o pedeapsă de 18 luni de închisoare cu suspendare și la o amendă de 4,8 milioane de euro. El a demisionat din funcția de CEO și a rămas doar președinte al consiliului de administrație. Familia Jost figurează pe poziția 212 în topul celor mai bogați belgieni, cu active evaluate la peste 127 milioane de euro, potrivit publicației De Rijkste Belgen. Dedeman reinvestește masiv în investiții. Frații Pavăl au pompat 1 miliard de euro în imobiliare Trebuie spus că mutarea se încrie într-un plan mai amplu al miliardarilor români de a-și reinvesti capitalul în alte investiții, mai ales în zona imobilarelor. După ce au reușit să transforme Dedeman în cea mai mare companie antreprenorială din țară, frații Pavăl au trecut la diversifice investițiile. Hotelul de 5 stele al fraților Pavăl din Elveția Până acum, cei doi oameni de afaceri au direcționat cele mai mari sume spre sectorul imobiliar, un total de circa un miliard de euro. Una din achizițiile lor de marcă este complexul hotelier de 5 stele Waldhaus Flims Wellness Resort – un obiectiv turistic faimos, cu o istorie de aproape 150 de ani, din localitatea elvețiană Flims, AUTORUL RECOMANDĂ Ce nume vor purta magazinele Carrefour după ce pleacă din România Frații Pavăl au preluat un gigant de bricolaj din Grecia și investesc 25 de milioane de euro în rebranding. Cum sunt prezentați de presa elenă

Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026.

angajatii-sngn-romgaz-sa-vor-beneficia-de-o-majorare-salariala-de-6,5%-incepand-cu-1-iunie-2026.

Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026. Decizia afost luată astăzi de Guvern în condițiile în care compania derulează în 2026 cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei. Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Decizia de majorare a salariilor angajaților ROMGAZ cu 6,5% a fost luată printr-un Memorandum adoptat în ședința de astăzi a Guvernului Are în vedere rolul strategic al Romgaz în asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale a României și contribuția sa la stabilitatea pieței de gaze naturale la nivel național. În acest context, nevoia de menținere a stabilității și motivării resursei umane reprezintă o condiție esențială pentru realizarea obiectivelor operaționale și investiționale asumate de companie. Măsura are un caracter prudent și justificată. Este orientată către reducerea riscului de migrare a personalului calificat către companii concurente, într-un context de presiune crescută pe piața forței de muncă specializate. Memorandumul aprobat de Guvern. Recomandarea autorului: Romgaz preia Azomureș. Singurul combinat de îngrășăminte din România va fi revitalizat prin transfer de afacere

Căștile AirPods dotate cu camere video sunt probabil reale, dar nu le vei putea folosi așa cum te-ai aștepta

castile-airpods-dotate-cu-camere-video-sunt-probabil-reale,-dar-nu-le-vei-putea-folosi-asa-cum-te-ai-astepta

Subiect de zvonuri încă de acum doi ani, căștile AirPods dotate cu camere video ar fi acum într-un stadiu avansat de dezvoltare, Apple urmând doar să dea undă verde producției de serie. Descris mai întâi pe blogul celebrului analist Ming-Chi Kuo, planul Apple de a integra camere video cu infraroșu în căștile AirPods urma să se concretizeze în preajma anului 2026. Adică acum. Kuo anticipa că Apple va dezvolta o versiune simplificată a tehnologiei Face ID, de folosit nu pentru recunoaștere facială securizată, ci pentru scanarea în timp real a împrejurimilor, cu scopul de a stabili cu acuratețe poziția și mișcările utilizatorului. Altfel spus, noii senzori încorporați în căștile AirPods nu sunt pentru poze-spion în spectrul vizibil, ci pentru „luminarea” AI-ului de pe telefon cu informații din lumea reală. Probabil ajutat cu tehnologiile Gemini, respectivul asistent ar trebui să ofere utilizatorilor AirPodss răspunsuri pertinente la întrebări ce au legătură cu obiecte/situații din lumea reală. Din punct de vedere tehnic argumentul ar fi că respectivele camere infraroșu ar fi mai eficiente dacă ar fi poziționate cât mai în lateral și privind din aceeași perspectivă ca și tine, spre deosebire de iPhone-ului pe care îl ții în mână, cu ecranul orientat către fața ta. Doi ani mai târziu, Mark Gurman, celebrul analist Bloomberg, ne spune că viitoarele căști AirPods dotate cu ”Visual Intelligence” în limbaj Apple vor vedea împrejurimile folosind un soi de vedere computerizată ce ocolește preocupările legate de încălcarea intimității. Pur și simplu imaginile captate în infraroșu nu arată ca și poze reale și nu par atât de detaliate. La fel ca ochelarii inteligenți Ray-Ban de la Meta, căștile AirPods vor putea răspunde la întrebările despre mediul înconjurător, ajutorul oferit depășind scopul unui banal set de căști wireless. Spre exemplu, ca persoană nevăzătoare ai putea fi ajutat prin indicații auditive să te orientezi printr-o încăpere sau coridoare, evitând obstacole sau alte pericole. În plus, se pare că Apple lucrează la o funcție care poate declanșa mementouri bazate pe indicii geografice. Cum ar fi, playlist-ul ascultat ultima dată când ai trecut prin dreptul unei anume clădiri sau obiectiv de interes. Potrivit Bloomberg, Apple va include un mic LED pe căștile AirPods, declanșat atunci când sunt captate informații vizuale pentru alertarea persoanelor din jur. Sigur, alegerea de a nu include suport convențional pentru captură foto/video ar trebui să prevină genul de controverse și respingere în spațiul public cu care se confruntă utilizatorii de ochelarii inteligenți dotați cu camere video. Dar asta nu înseamnă că o versiune AirPods dotată cu ”computer vision” va trece complet neobservată, Apple trebuind să demonstreze că își menține reputația cu greu câștigată de protector al datelor și confidențialității utilizatorilor.

Raport oficial. Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani

raport-oficial.-peste-50%-dintre-angajatii-statului-se-vor-pensiona-in-urmatorii-15-ani

Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani, arată un raport. O analiză guvernamentală arată că peste jumătate dintre angajații din instituțiile publice au între 45 și 59 de ani. În acest ritm, între 50% și 60% dintre actualii salariați din sectorul public ar putea ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani. Și companiile de stat se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a personalului. Cea mai mare parte a angajaților are între 55 și 59 de ani. Estimările arată că peste 55% dintre actualii salariați vor ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani, notează Mediafax. Vârstele angajaților la stat Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani Aceste date sunt aferente Analizei Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale. Raportul a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025, pe baza datelor oficiale ale anului precedent. Raportul oficial susține că îmbătrânirea personalului din sectorul public poate deveni o „oportunitate pentru reducerea treptată a aparatului administrativ”. Ieșirea la pensie a unui număr mare de angajați ar putea să fie însoțită de reforme precum simplificarea procedurilor, digitalizarea și automatizarea serviciilor publice. În practică, asta ar însemna că statul nu ar mai înlocui automat toți angajații pensionați, ci ar putea reduce numărul de posturi prin reorganizarea instituțiilor. S-ar putea lua în calcul comasarea unor structuri și eliminarea activităților repetitive. Acestea ar putea fi automatizate. Raportul avertizează că pensionările masive pot provoca lipsă de personal și pierderea unor competențe importante. Din acest motiv, sunt necesare măsuri de reconversie profesională și pregătirea noilor generații pentru domeniile cu deficit de angajați. Raportul subliniază că tema este importantă și din perspectiva presiunii bugetare, deoarece cheltuielile cu personalul au ajuns în 2024 la peste 164 miliarde lei (9,3% din PIB). Analiza structurii pe vârste poate ajuta statul să anticipeze deficitul de personal din anumite domenii și să dezvolte programe de reconversie, formare și adaptare a pregătirii profesionale pentru viitoarele generații. Autorul recomandă: Ce modificări sunt aduse în noua lege a salarizării. Ministrul Dragoș Pîslaru a schimbat regulile pentru doctorat Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Năsui explică sărăcia din România: Din fiecare 100 de lei produși prin muncă, statul le ia românilor 55 de lei Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul a fost adoptat de Guvern. Ce categorii de bugetari vor fi exceptate de la regulă Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

SCUT pe PLAYGROUND: de la pericolele AI-ului, la cele mai simple greșeli din cybersecurity

scut-pe-playground:-de-la-pericolele-ai-ului,-la-cele-mai-simple-greseli-din-cybersecurity

Într-un nou episod al podcastului Playground, dedicat securității cibernetice, Dan Cadar și Mădălin Dumitru, CEO SCUT, au discutat despre Claude Mythos, modelul AI capabil să descopere vulnerabilități vechi de zeci de ani, dar și despre cele mai simple greșeli care lasă companiile expuse atacurilor cibernetice. Modelul Claude Mythos Preview, dezvoltat de Anthropic și prezentat drept model „de frontieră”, n-a fost deocamdată lansat public, din cauza și datorită abilităților foarte avansate de coding și de identificare a vulnerabilităților. Anthropic spune că Mythos este la un nivel la care poate depăși aproape toți oamenii, cu excepția celor mai buni specialiști, în găsirea și exploatarea vulnerabilităților software. Mădălin explică de ce apariția unui astfel de model e importantă. AI-ul nu obosește, poate analiza volume uriașe de cod și poate pune cap la cap vulnerabilități care, luate separat, par insignifiante. Exact asta e problema, o vulnerabilitate de nivel „low” sau „informational”, combinată cu alte vulnerabilități, se poate transforma într-o amenințare reală. Unul dintre motivele pentru care Mythos a făcut furori în lumea geek-șilor este descoperirea unei vulnerabilități vechi de 27 de ani în OpenBSD, un sistem open source considerat foarte solid din punct de vedere al securității. Faptul că un model AI a găsit ceva ce a trecut neobservat timp de aproape trei decenii demonstrează, spune Mădălin, că zona de cybersecurity trece printr-o transformare rapidă. Dar ce ar trebui să ne îngrijoreze este următoarea întrebare: dacă un astfel de instrument poate ajuta companiile să se apere, poate fi folosit și ca să le atace? Și răspunsul lui Mădălin e afirmativ. Istoria arată că atacatorii adoptă foarte repede tehnologiile noi, mai ales în perioada în care companiile încă încearcă să înțeleagă ce se întâmplă. „Atacatorii nu dorm”, spune el, iar fereastra dintre apariția unei tehnologii și adoptarea ei la scară largă în mediul enterprise poate deveni extrem de periculoasă. De altfel, temerile nu mai sunt doar teoretice. Reuters scrie că instituții financiare și autorități de reglementare au început să analizeze apărarea împotriva unor posibile atacuri alimentate de Mythos, inclusiv în zona bancară. Totuși, Mădălin atrage atenția că panica nu ajută, așa cum nu ajută nici negarea. Realitatea este undeva la mijloc, adică modelele AI vor deveni tot mai importante atât în ofensivă, cât și în apărare. Doar că o securitate cibernetică solidă nu stă într-o soluție magică, ci într-o abordare multistrat. Pentru a face lucrurile mai ușor de înțeles, Mădălin compară securitatea cibernetică cu protecția unei case. Ai gard, încuietori, camere de supraveghere, senzori de mișcare și, abia la final, seiful. În zona digitală, asta înseamnă autentificare multifactor, monitorizare, detecție, răspuns rapid, backup, training pentru angajați și testări periodice. Și problema este că multe companii nu îndeplinesc nici măcar aceste cerințe minime. Nu vorbim de apărare împotriva unor modele AI de ultimă generație, ci de lucruri simple, care lipsesc în continuare: parole slabe, lipsa autentificării MFA, lipsă de backup testat, angajați nepregătiți, telefoane mobile nemonitorizate și acces extern lăsat prea larg pentru furnizori. Despre SCUT și „problemele” pe care le tratează SCUT, lansată oficial pe 16 octombrie 2025 și operațională din ianuarie 2026, a ajuns, potrivit lui Mădălin, la peste 50 de clienți în aproximativ trei luni. Compania protejează peste 4.000 de echipamente, de la telefoane și laptopuri până la servere, iar CEO-ul SCUT susține că a prevenit aproape 200 de atacuri cibernetice în această perioadă. Un punct important al discuției se referă la dispozitivele mobile. Telefonul este, de multe ori, cel mai folosit device dintr-o companie, dar și unul dintre cele mai ignorate când vine vorba de securitate. Îl avem mereu la noi, plătim cu el, comunicăm de pe el și accesăm aplicații critice, dar multe organizații nu îl tratează ca pe un risc pentru securitate. Mădălin a vorbit și despre MDR, adică managed detection and response. Pe scurt, nu este suficient să ai un antivirus care îți spune când apare o problemă. Important este ca cineva să monitorizeze alerta și să reacționeze rapid. Dacă un atac începe vineri seara, iar compania îl observă luni dimineață, paguba este deja făcută. În cazul SCUT, spune el, echipele monitorizează 24/7, iar în momentul apariției unei alerte pot izola dispozitivul afectat și pot împiedica răspândirea atacului. Este o mare diferență între a vedea că ia foc casa și a avea pe cineva care să intervină. Cele mai importante trei măsuri de securitate sunt monitorizarea cu detecție și răspuns, trainingul angajaților și testarea periodică a vulnerabilităților. La acestea se adaugă backup-ul, dar nu orice backup, ci unul monitorizat și testat, pentru că un backup nefuncțional sau compromis nu salvează pe nimeni. Mădălin a prezentat și două exemple concrete. Într-un caz, o companie mică a pierdut 138.000 de euro după o fraudă în care atacatorul s-a dat drept reprezentant ANAF și a convins victima să instaleze un software de remote access. În alt caz, o primărie a fost compromisă printr-un lanț aparent absurd format dintr-un server expus, filme descărcate, un laptop de acasă infectat printr-un joc și o conexiune care a permis accesul către datele instituției. Concluzia episodului este că deși inteligența artificială schimbă peisajul securității cibernetice, multe atacuri reușesc încă din cauza unor greșeli banale. Claude Mythos poate părea amenințarea spectaculoasă a momentului, însă pentru multe companii pericolul real este că nu au gardul pus, ușa încuiată și pe cineva care să stea cu ochii pe camerele de supraveghere. Sau, cum a rezumat Dan la final: cea mai bună măsură de securitate este cea pe care chiar o implementezi, nu cea pe care te gândești să o pui în practică cândva. Dacă vreți să contactați SCUT o puteți face pe site-ul scut.com și la numărul 0712 112 112.