Prim-ministrul rus, declarații la forumul BRICS:Rusia este dispusă pentru o cooperare internațională în cercetare cuantică
Premierul Mihail Mișustin a delcarat la Primul Forum Internațional BRICS privind Tehnologiile Cuantice organizat pe 8 iunie că „Rusia este deschisă cooperării în cercetarea cuantică la nivel global. Premierul rus a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului 21. „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice și este gata să își împărtășească experiența, a declarat prim-ministrul rus, Mihail Mișustin, într-un discurs adresat participanților, potrivit TASS . „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice. În ultimii ani, țara noastră a obținut o serie de rezultate de talie mondială. Și suntem gata să ne împărtășim experiența și cele mai bune practici în acest domeniu”, a remarcat șeful guvernului. El a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului XXI, în timp ce realizările în acest domeniu contribuie la progrese majore în domeniul energiei, industriei, securității informațiilor și altor sectoare de importanță critică. Potrivit lui Mișustin, este extrem de important ca țările partenere BRICS să dezvolte în comun resurse de cercetare pentru a depăși cât mai rapid posibil barierele tehnologice și a implementa soluții la scară largă în industriile cheie. „Sunt încrezător că primul forum privind tehnologiile cuantice sub umbrela BRICS va deveni o platformă eficientă pentru consolidarea cooperării, atragerea investițiilor și lansarea de noi proiecte reciproc avantajoase. Și, per total, va contribui la dezvoltarea economiilor naționale ale statelor membre ale asociației”, a concluzionat prim-ministrul rus. Câteva țări deja au început să inoveze în domeniul cuantic, preucm China, Regatul Unit, Canada, Germania, Franța, Japonia și Singapore, însă SUA sunt liderul de necontestat în domeniu, cu giganți tech ca IBM, Google și Microsoft care investesc în calculatoarele cuantice, pe lângă startup-uri. Sursa Foto: Envato/Premierul Rusiei Autorul recomandă:Contre între ruși și ucraineni la ONU, pe tema dronei din Galați. Reprezentantul Rusiei neagă că era rusească. Ucraineanul acuză „teoria conspirației”
GALERIE FOTO: Producție mare de varză, cumpărători lipsă
Producătorii de varză din judetul Olt au producție mare de varză , dar nu se vinde. Chiar dacă prețul este foarte mic, marfa nu atrage cumpărători. Legumicultorii au decis fie să doneze cantităţi mari celor dispuşi să recolteze varza, fie să o folosească pentru hrana animalelor ori să o toace cu utilajele pe teren. Fermierii deja vorbesc de pierderi foarte mari. Fermierul Ion Dumitrașcu deține zeci de hectare de teren agricol în Cilieni, județul Olt. 2 hectare le-a cultivat cu varză timpurie. Nu a reușit să vândă nimic din producție și a abandonat-o pe câmp. „Este un an dezastruos pentru noi. Nu am vândut nimic. Am rămas cu ea pe câmp. O dăm la animale”, spune fermierul. Varza se vinde și cu 30 de bani în Cilieni, însă nici în asemenea condiții nu există cumpărători. În comunele Cilieni și Rusănești, localități renumite pentru această legumă, s-au cultivat 150 de hectare de varză timpurie. Autorul recomandă:
Băncile reacționează după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței. BRD și BCR, sancționate cu 989,83 milioane de lei, în total
Apar primele reacții după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței în urma unei investigații privind încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile vizate contestă rezultatul anchetei și susțin că nu sunt vinovate de manipularea pieței. Nu mai puțin de 10 bănci au fost acuzate de autorități, iar măsurile nu au întârziat să apară. „BRD va utiliza toate căile legale…” Într-un comunicat de presă, BRD a transmis că va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței. „BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia. După comunicarea deciziei și analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței”, se arată în comunicat. Mai departe, reprezentanții băncii susțin că au avut o conduită „conformă cu cadrul legal și de reglementare aplicabil”. „BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”, se mai spune în comunicat. De asemenea, reprezentanții BRD se declară încrezători că „instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență”. În final, se insistă asupra faptului că „impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale”. BCR vorbește despre „predictibilitate și consecvență” Și BCR a reacționat, după ce a primit cea mai mare amendă, de 577,36 milioane lei. Printr-un comunicat de presă, banca a transmis că instituția condusă de Bogdan Chirițoiu nu e la prima anchetă privind stabilirea ROBOR, iar rezultatul anterior nu a depistat vreo încălcare a normelor de concurență. „BCR a luat act de comunicarea publica a Consiliului Concurentei, insa precizeaza ca, la acest moment, nu a primit decizia finala motivata a autoritatii. BCR respinge, in mod ferm, concluziile comunicate si le considera neintemeiate, atat in fapt, cat si in drept. Din perspectiva BCR, pozitia Consiliul Concurentei in acest caz este cu atat mai surprinzatoare cu cat aceeasi autoritate a mai analizat in trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR si a constatat, in urma investigatiei inchise in anul 2013, inexistenta vreunei incalcari a normelor de concurenta. Aceasta schimbare de abordare ridica probleme de predictibilitate si consecventa a practicii administrative proprii. Mecanismul ROBOR a fost si ramane un mecanism cunoscut, accesibil si transparent, desfasurat intr-un cadru sectorial specific, supravegheat de Banca Nationala a Romaniei si guvernat de reguli aplicabile pietei monetare interbancare emise de catre banca centrala. In acest context, orice sustinere privind existenta unui pretins schimb de informatii confidentiale si strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informatiile efectiv disponibile in piata si la obligatiile reale aplicabile participantilor. BCR apreciaza totodata ca referirile generale la practici sanctionate in alte jurisdictii nu pot substitui analiza concreta a cadrului normativ, factual si institutional aplicabil procedurii ROBOR din Romania. Orice comparatie cu alte cazuri internationale trebuie sa fie relevanta, riguroasa si aplicabila circumstantelor concrete ale pietei locale si ale mecanismului ROBOR. „Va contesta decizia” BCR reafirma, pe aceasta cale, corectitudinea pozitiei sale si a comportamentului sau de piata. In acelasi timp, BCR isi exprima angajamentul ferm ca va continua sa respecte legislatia aplicabila, inclusiv normele de concurenta, reglementarile bancare si principiile de functionare transparenta si responsabila a pietei financiare. BCR a actionat constant, de-a lungul anilor, pentru protejarea intereselor clientilor sai, inclusiv prin oferirea de produse de creditare cu dobanda fixa in lei si prin derularea unora dintre cele mai ample programe de educatie financiara din Romania. Pe cale de consecinta, BCR va contesta, in conditiile legii, decizia Consiliului Concurentei odata ce va fi comunicata si va utiliza toate mijloacele procedurale si legale disponibile pentru apararea pozitiei si reputatiei sale, atat la nivel intern, cat si international. Banca ramane convinsa ca detine argumente juridice si factuale solide pentru obtinerea unei solutii favorabile in instanta si pentru invalidarea concluziilor autoritatii de concurenta”, a transmis BCR. 10 bănci, amendate cu 710 milioane de euro Duminică, 7 iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro). Acestea sunt acuzate că au încălcat normele de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Din totalul amenzii, numai BRD-Groupe Société Générale SA a primit o sancțiune de 412,47 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Consiliului Concurenței, prima reacție după amenzile aplicate băncilor. Ce a spus Bogdan Chirițoiu despre deciziile luate. Cine a fost sancționat de autorități Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară” Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Bursa de Valori București scade dramatic
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 2,46 miliarde de lei la capitalizare. La rândul său, valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat un declin de peste 41 milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB În săptămâna 1 – 5 iunie au avut loc doar 4 şedinţe de tranzacţionare. Luni, 1 iunie, a fost zi liberă, faţă de cele 5 şedinţe desfăşurate în săptămâna precedentă. Scădere drastică a capitalizării bursiere Potrivit datelor BVB, consultate de Agerpres, capitalizarea bursieră a ajuns la 604,63 miliarde de lei în perioada 1 – 5 iunie 2026. Este o scădere faţă de 607,09 miliarde de lei în săptămâna 25 – 29 mai 2026. Tranzacţiile cu acţiuni au generat în această săptămână un rulaj de 490,76 milioane de lei. Este cel mai mic rulaj de la cel înregistrat în săptămâna anterioară, respectiv 532,05 milioane de lei. De notat că indicele principal BET a închis săptămâna la 30.043,10 puncte. Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost marţi, 2 iunie, când s-au consemnat schimburi de 231,16 milioane de lei, La polul opus, cea mai slabă zi a fost înregistrată vineri, 5 iunie, cu tranzacţii de 44,82 milioane de lei. Banca Transilvania și Hidroelectrica domină segmentul de tranzacții Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB. BT a avut tranzacţii de 104,05 milioane de lei şi o apreciere de 3,19%, Este urmată de titlurile Hidroelectrica, cu 54,87 milioane de lei (-2,37%), şi cele ale OMV Petrom, cu 40,61 milioane de lei (-1,43%). Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Green Tech International (+9,09%), Roca Industry Holdingrock1 (+8,02%) şi SIF Hoteluri (+7%).La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate în dreptul Chimcomplex Borzeşti Oneşti (-12,86%), Transilvania Broker de Asigurare (-10,64%) şi Carbochim (-10,45%). AUTORUL RECOMANDĂ Prăbușire totală pe bursele din SUA. Nasdaq a pierdut peste 4%, bitcoin cade sub 60.000 de dolari Adrian Năstase explică rezultatele privatizării Petrom: „Ar fi fost preferabilă oare soarta Căilor ferate sau a Tarom?”
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Super Cârtița care va fora tunelul Cornetu – Tigveni, pregătită să intre în piatră
„Super Cârtița” care va săpa prin Carpați drumul Autostrăzii Sibiu – Pitești este așteptată să ajungă în următoarele săptămâni la Sibiu, pe bucăți de la Călărași, transmite Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este o o premieră pentru infrastructura rutieră din România. Se fac ultimele pregătiri pe tronsonul Cornetu – Tigveni. Tunelul Poiana va fi cel mai lung tunel al Autostrăzii Sibiu – Pitești. Cei aproape 2 kilometri ai fiecărei galerii vor fi forați cu ajutorul unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine), o premieră pentru infrastructura rutieră din România, preia G4Media. Monstrul va fi ansamblat la Sibiu Mașinăria care urmează să ajungă la Sibiu va fi asamblată la portalul dinspre Sibiu. Aceasta are un diametru de peste 12 metri și o înălțime cât un bloc de patru etaje, reprezentând cel mai mare TBM utilizat vreodată în România. „Pe întregul tronson Cornetu – Tigveni, lung de 37 km și cu o valoare de peste 1 miliard de euro, constructorul italian este mobilizat cu aproximativ 1.000 de oameni. Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș poate fi inaugurat vara aceasta Se lucrează deja la 15 dintre cele peste 50 de viaducte ale proiectului, la terasamente, excavații, ziduri de sprijin, consolidări și la impresionantul ecoduct de la Călinești, care va traversa întregul defileu al Oltului”, a transmis Horațiu Cosma pe Facebook. Cosma a prezentat în postarea sa și dimensiunea lucrărilor, pe care o cataloghează drept „impresionantă”: peste 9 milioane m³ de excavații aproximativ 2 milioane m³ de umpluturi peste 1 milion m³ de beton peste 100.000 tone de oțel beton aproximativ 47.000 tone de tabliere metalice aproape 2.000 de grinzi prefabricate Oficialul din Ministerul Transporturilor a afirmat că în această vară se va deschide circulația pe Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș, atunci când se „va inaugura primul tunel forat de autostradă din România”.
Pregătirile la gaze pentru iarna viitoare în pericol
Gradul de pregătire al României pentru iarna viitoare poate fi afectat de lucrările de majorare a capacității de transport prin fostul coridor Transbalcanic din sectorul bulgar, care au diminuat drastic importurile în ultimele zile. De asemenea, lucrările pot afecta statele vecine. Potrivit unor surse din piață, citate de Profit.ro, lucrările din Bulgaria, efectuate la puntcul de interconectare Kardam (lângă Negru Vodă), vor fi derulate în două etape. Prima va dura 6 zile, la începutul lunii iunie, iar una similară se va efectua în septembrie. Însă în aceste perioade, importul va fi zero. De ținut cont că la finalul lunii mai erau importați peste 100 GWh/zi. Depozitele sunt aproape goale atât în România, cât și în UE Contextul este unul deosebit de problematic, ținând cont de gradul redus de umplere a depozitelor, atât din România, cât și la nivelul Uniunii Europene, blocul comunitar înregistrând cel mai mic nivel din ultimii 5 ani. O altă cauză a crizei se leagă de faptul că prin punctul de interconectare de la Negru Vodă intră inclusiv gazele destinate alimentării Republicii Moldova, Transnistriei, Ungariei și, mai recent, chiar Slovaciei. Depozite de gaze / Sursa FOTO: oradesibiu.ro Evoluția prețului gazelor pe BRM din ultima lună Evoluția importurilor via Bulgaria La finalizarea lucrărilor din sectorul bulgar, capacitatea de transport ar urma să crească de la 14 milioane mc/zi la 27 milioane mc/zi. Potrivit sursei citate, bulgarii estimaseră inițial că vor finaliza lucrările până la începutul următorului an gazier (noiembrie 2026). Însă recent, aceștia au informat autoritățile române că noua capacitate majorată va fi disponibilă de-abia la începutul noului an calendaristic (1 ianuarie 2027). Nivelul de consum din România ar trebui să crească în această iarnă De notat faptul că nivelul de consum din România ar trebui să crească în această iarnă, fiind programată intrarea în producție a mai multor centrale în cogenerare. Astfel de exemple sunt cele de la Constanța, Arad, Câmpia Turzii sau Mintia. Un aspect critic care va influența situația este acela că prețurile la gaze sunt aproape duble față de cele de anii trecuți, iar nivelul de depozitare unul extrem de redus. Prețul spot al gazelor pe piața liberă la începutul lunii iunie a ultimilor 6 ani Pe data de 5 iunie, România avea înmagazinați 13,25 TWh. Un nivel mai redus a fost înregistrat în ultimii 5 ani doar în mai 2022 (după începerea războiului din Ucraina), moment când în facilitățile de depozitare autohtone se aflai 11 TWh. Comparativ, în iunie 2023 România avea depozitați 20,2 TWh (59,7% din capacitatea totală). La aceeași dată a lui 2024 23 TWh (68%), iar în 2025 15 TWh (44,5% din capacitatea totală). Gradul de umplere a depozitelor din România și UE pe data de 5 iunie a ultimilor 5 ani AUTORUL RECOMANDĂ Realitate sau slogan electoral? Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră Care este viitorul centralelor de apartament, în contextul în care țevile crapă, iar CET-urile iau foc. Radu Opaina, reprezentant Asociații de Proprietari: „Merg în continuare, este o propagandă mincinoasă”
Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale
Prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră ar putea scădea, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Astfel, modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile după intrarea în producție a Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Însă, adevărata întrebare este cine va beneficia cu adevărat de resursele uriașe de gaze din Marea Neagră: Statul sau consumatorul român? E plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România. Mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă. Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea. Acesta depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import). O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive, ar putea aduce o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028). Există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 — dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară. De ce ar putea scădea prețul gazelor în România: 1. Creştere semnificativă a producţiei de gaze în România Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an; producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an; O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare). Și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă. 2. Conectivitate și infrastructură bună România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz; O piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive. De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea? 1. Cererea internă şi externă Dacă cererea internă în România crește (de exemplu prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern. Impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune, se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030. Unde sunt folosite gazele naturale? Dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern. Dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale, arată studiul citat. 2. Politică fiscală și reglementare Taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului Dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus. 3. Piața globală / geopolitică Prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă. 4. Impactul asupra consumatorului final Chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul. După startul producției în proiectul Neptun Deep, sunt șanse mari ca prețul gazului românesc să scadă „Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă”, spune Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Gazul extras din Marea Neagră va intra pe piața europeană și nu va fi vândut la un preț „patriotic” Totuși, gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”, avertizează specialistul. Gazul va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii vizeazăcel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo. Un alt factor important în ecuație este acela că România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Astfel, noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Altfel spus, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras. Prețul gazului este doar o parte din factura plătită de consumator Există apoi un aspect pe care politicienii o minimizează constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește. În scenariul optimist, prețul final ar putea fi cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile. În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Așadar, realitatea din spatele discursului politic este că gazele din Marea Neagră nu garantează automat facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță
Prăbușire totală pe bursele din SUA. Nasdaq a pierdut peste 4%, bitcoin cade sub 60.000 de dolari
Bursele din SUA s-au prăbușit dramatic în SUA, arată presa americană. Săptămâna ia sfârșit cum nu se poate mai prost pentru Nasdaq, care a căzut cu zgomot, pierzând aproape tot ce câștigase în ultima lună. Și bitcoin are probleme: a coborât sub 60.000 de dolari, pentru prima dată din 2024 încoace. Cele mai afectate: companiile din IT Potrivit revistei Forbes, principalii indici bursieri din Statele Unite au încheiat ședința de vineri, 5 iunie, în scădere puternică. S-a întâmplat totul după un val de vânzări care a lovit în special companiile din tehnologie. Nasdaq a înregistrat cea mai severă cădere, pierzând 4,1%. Practic, s-au șters toate câștigurile acumulate în ultima lună. Și indicele S&P 500 a coborât cu 2,6%, marcând primul recul după nouă săptămâni consecutive de creștere; chiar și în aceste condiții, însă, indicele S&P 500 rămâne pe plus cu 1,7% raportat la ultima lună de tranzacționare. Și Dow Jones Industrial Average a închis pe minus, cu o scădere de 1,3% în ședința de vineri. Pe termen de o lună, acest indice păstrează, totuși, un avans de peste 3%. Analiștii notează că, dacă S&P 500 ar fi continuat să crească și săptămâna aceasta, indicele ar fi bifat cea mai lungă serie de aprecieri consecutive din 1985. Cele mai afectate de căderea burselor au fost marile companii din tehnologie. De exemplu, acțiunile Intel s-au prăbușit cu peste 11%, Oracle a pierdut 9,5%, iar Nvidia a scăzut cu aproape 6%. Îngrijorător este faptul că scăderile nu s-au limitat doar la bursă. Bitcoin a coborât sub pragul de 60.000 de dolari, pentru prima dată de la finalul anului 2024. S-a ajuns aici deoarece firma de investiții cripto controlată de miliardarul Michael Saylor a anunțat că vinde 32 de bitcoini pentru a atrage aproximativ 2,5 milioane de dolari. În paralel, aurul și argintul sunt la cele mai reduse cotații din ultimele luni, pe fondul unui raport solid privind piața muncii din SUA. De regulă, în perioade caracterizate de incertitudine economică, metalele prețioase sunt preferate de investitori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bursele europene, în picaj accelerat. Armistițiul fragil dintre SUA și Iran lovește în plin piețele financiare. Investitorii rămân prudenți Financial Times: Economia SUA s-ar putea „supraîncălzi” în timpul Administrației Trump/Dobânzile ar putea rămâne mari, bursele par vulnerabile
Benzina și motorina se ieftinesc
După aproape o săptămână în care prețurile în stații au rămas aceleași, perioadă unică de la declanșarea războiului din Iran, Rompetrol a redus prețul benzinei cu 15 bani pe litru și pe cel al motorinei cu 10 bani/l. Astfel, a devenit cel puțin pentru moment, cea mai ieftină rețea de benzinării, În urma ieftinirii de sâmbătă din stațiile Rompetrol, motorina standard a coborât la 9,49 de lei/l, cu 5 bani sub benzina standard (9,53 lei/l), potrivit Profit.ro. Acum numai o lună și jumătate, motorina era mai scumpă cu peste 1 leu pe litru decât benzina. Astfel, motorina standard este cu 4 bani sub cotațiile din stațiile Petrom. Benzina standard este cu 9 bani mai ieftină. Evoluția prețului motorinei în stațiile din Capitală KMG a scumpit semnificativ motorina, Rompetrol a ieftinit-o Pe data de 1 iunie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise semnificativ motorina, cu 35 de bani/l. Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile anterioare, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Evoluția prețului benzinei în stațiile din Capitală De notat că intervenția Guvernului a limitat adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la cele din 2025, temporar, până în luna iunie. Totuși, adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce nu se transpune automat în prețuri semnificativ mai mici. AUTORUL RECOMANDĂ Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Rompetrol Downstream, în centrul unui scandal uriaș. Compania a fost denunțată pentru practici anticoncurenţiale și ABUZUL de poziție dominantă