Facturi reduse cu 2.200 de euro pentru gospodăriile europene, în fiecare an. Soluția experților

Facturi reduse cu 2.200 de euro pentru gospodăriile europene, în fiecare an. Soluția experților. Potrivit unui nou raport, electrificarea este „cel mai puternic instrument” prin care europenii pot reduce facturile la energie. Trecerea la sisteme de încălzire ecologice poate „tăia” facturile la energie ale gospodăriilor din UE cu mii de euro anual, relevă un studiu al think tank-ului danez CONCITO, citat de Euronews. Astfel, investițiile în pompe de căldură și mașini electrice ar aduce economii formidabile. Economiile ar fi și mai mari dacă guvernele țărilor UE vor modifica taxele pe energie și dacă electricitatea va fi consumată mai mult în afara orelor de vârf. Specialiștii au analizat situația în 5 țări europene și au constatat că economiile diferă în funcție de prețurile locale la energie și de consumul fiecări gospodării. Cu toate acestea, economiile au fost considerate „substanțiale”, media la nivelul UE fiind de aproximativ 2.200 de euro pe an. Ce economii pot fi făcute Raportul arată că o gospodărie din Germania ar putea economisi cel puțin 1.950 de euro în fiecare an dacă trece la o pompă de căldură și la un vehicul electric, echivalentul unui an de încălzire gratuită. În Spania, economiile ajung la aproximativ 2.000 de euro în fiecare an, echivalentul a 22 de luni de electricitate gratuită. Franța ar avea economiile cele mai mari, cu 3.070 de euro anual pentru fiecare gospodărie. În Polonia și Italia, economiile estimate sunt de 1.870 euro, respectiv 1.780 euro pe an. Potrivit CONCITO, estimările se bazează pe date Eurostat adunate înainte de izbucnirea conflictului dintre Iran și Israel. Experții subliniază că războiul din Orientul Mijlociu cresc interesul pentru energie verde. Obstacole în calea electrificării Cea mai mare temere a gospodăriilor care vor să treacă la încălzire și transport electrificat este legată de costurile inițiale. Subvențiile vizate de 4.500 de euro ar putea reduce perioada de amortizare a unei pompe de căldură la 5 ani pentru o gospodărie din UE. În privința mașinilor, multe din ele costă acum la fel ca și cele pe benzină. De asemenea, multe state din UE oferă stimulente pentru cumpărarea de mașini electrice și pentru instalarea infrastructurii de încărcare, cum ar fi Programul Rabla în România. Autorul recomandă:
Dragoș Pîslaru spune că este întreținut de soție. Declarația de avere arată că soția are jumătate din venitul demnitarului. Împrumuturile fabuloase pe care le-a acordat Pîslaru

Viața pare a fi foarte complicată pentru Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene. Potrivit propriei declarații aproape lacrimogene, nici măcar nu-i ajunge salariul de ministru ca să trăiască decent. Ca ministru, Dragoș Pîslaru încasează lunar 2.300 de euro. Și, în conformitate cu afirmațiile făcute chiar de Pîslaru, atunci când nu era demnitar câștiga 7.600 de euro net. Vremurile s-au schimbat, iar Dragoș Pîslaru se plânge că a ajuns să fie „întreținut” de propria soție, care, conform declarației de avere, are un venit lunar de 6.000 de lei. Mai mult, conform aceluiași document, Pîslaru are de recuperat aproape 300.000 de euro din împrumuturi acordate. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a „plusat” și chiar i-a mulțumit public soției sale pentru că îl „întreține”. „În acest moment soția mea mă întreține, pot să declar asta și să îi mulțumesc și public. Ăsta este adevărul. Acest venit pe care îl am de circa 13.000 și un pic de lei, de fapt e 12.800, e o sumă care e mare față de veniturile din România”, a spus Dragoș Pîslaru. Gândul a analizat declarația de avere depusă de Dragoș Pîslaru pentru anul 2025, iar afirmația lui Dragoș Pîslaru potrivit căreia se află în situația delicată de a fi „întreținut” de soție se sparge precum un balon de săpun. Cât câștigă soția ministrului Dragoș Pâslaru În declarația de avere depusă în luna august a anului 2025, ministrul Dragoș Pîslaru a specificat că soția sa – Lavinia-Georgiana Pîslaru – a încasat, într-un an, 6.000 lei. Ceea ce înseamnă 500 lei pe lună. Suma a fost primită din postura de angajată a SC Pro Team Inovation SRL, firmă din București. În aceeași declarație de avere se mai precizează că Lavinia-Georgiana Pîslaru a mai încasat și 10.512 lei – alocații copii. Ministrul interimar (REPER) Dragoș Pîslaru pedalează pe latura emoțională și încearcă să îi convingă pe români că un demnitar, un membru al guvernului, trăiește de pe o zi pe alta. Are „noroc” că soția îl întreține, deși este greu de explicat cum reușeștea femeia această performanță, ci doar 500 lei/lună plus alocația copiilor. Venitul anul al lui Dragoș Pîslaru, potrivit declarației de avere. 46.889,85 euro și 35.593 dolari În declarația de avere depusă în anul 2025, ministrul REPER Dragoș Pîslaru a declarat că a încasat: 46.889,85 euro – indemnizație de europarlamentar. 35.593 dolari – de la UNICEF (Republica Moldova), în calitate de High Level Advisor. Dintr-o dată, afirmația că este „întreținut de soție” se dovedește a fi contrazisă de realitatea financiară prezentată chiar de Dragoș Pîslaru. Dar asta nu e totul, pentru că europarlamentarul Dragoș Pîslaru a obținut bani (diurnă) pentru zilele de „activitate parlamentară” din Parlamentul European. Totuși, suma este „strict folosită pentru decontarea unor cheltuieli legate de cabinete”, nu reprezintă un „venit” al respectivului europarlamentar. Dragoș Pîslaru se plânge că nu are bani, dar acordă împrumuturi pe „persoană fizică” în valoare de 287.144 euro / A împrumutat bani și partidului REPER În aceeași declarație de avere depusă în anul 2025, Dragoș Pîslaru a trebuit să bifeze și categoria „Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate”. La acest capitol se constată că Dragoș Pâslaru – deși declară că este „întreținut” de soție din 6.000 de lei/ an, a reușit să împrumute două persoane fizice, plus că a mai împrumutat și partidul REPER. Împrumut acordat în nume personal pentru o persoană fizică – 240.000 lei. Împrumut acordat în nume personal pentru o „persoană fizică familie” – 1.011.720,69 lei. Împrumut acordat partidului REPER – 184.000 lei. Deși spune că doar soția îl salvează dintr-o situație financiară precară, ministrul Dragoș Pîslaru a avut posibiliatea de a împrumuta numai puțin de 1.435.720 lei, respectiv 287.144 euro! Totodată, potrivit declarației de avere din 2025, Dragoș Pîslaru mai deține și „hârtii de valoare (titluri de stat, certificate, obligațiuni)” la SCDFEE ELECTRICA SA și CNTEE TRANSLECTRICA. Ministrul „sărac” Dragoș Pîslaru are casă în Belgia, cumpărată în 2025 Dragoș Pîslaru a specificat în declarația de avere că deține – împreună cu soția – și o casă în Belgia. Are o suprafață de 225 metri pătrați și a obținută printr0un contract de vînzare-cumpărare, în anul 2025. „Întreținut de soție”, dar cu bani în conturi Ministrul Dragoș Pîslaru insistă pe ideea că este „întreținut” de soție pentru că banii din salariul de demnitar al statului român nu-i ajung. Dar a reușit să pună deoparte și bani în mai multe conturi, inclusiv într-un fond de pensii. La Banca Transilvania – 4,631,37 lei. La Banca Transilvania – 32 euro. La KBC Bruxelles (Belgia) – 3.793,53 euro. Tradeville (București) – 507 lei. Revolut (România) – 1.525,61 lei. NN Fond de Pensii – 112.087, 42 lei. Banca Transilvania – 8.008, 94 dolari. Ministrul REPER are și datorii Totuși, trebuie specificat că Dragoș Pîslaru are și datorii. A obținut 2 credite de la KBC Brussles, care trebuie achitate în 2029 (18.692 euro), respectiv 2045 (630.000 euro). Dragoș Pîslaru: „În cazul meu mă întreține soția” Declarația de avere depusă în anul 2025 arată foarte clar că ministrul Dragoș Pîslaru nu are cum să trăiască „întreținut” de soție, pentru veniturile sale contrazic propriile afirmații. Însă Dragoș Pîslaru insistă în a se prezenta drept un ministru „sărac”, care abia se descurcă într-o perioadă de austeritate cruntă, impusă chiar de guvernul – acum interimar – din care face parte. „În cazul meu mă întreține soția. Ceea ce știu că este greu de crezut, dar asta e situația. În acest moment soția mea, pe lângă faptul că a rămas singură să crescă trei copii, că al patrulea este la studii, mă întreține. Dumneai câștigă mai mult decât câștig eu ca ministru în România, nu că m-aș plânge comporat cu modul în care câștigă românii în general. Dar faptul că nimeni nu își pune problema cum poți să fii și demnitar și să poți să ai un venit corespunzător pentru familie asta e o întrebare pertinentă. Dacă vrei să ai oameni valoroși care să vină din segmentul privat sau din alte zone de venituri mai mari pentru a performa”, a spus Dragoș Pîslaru în
Ce costuri vor suporta bulgarii pentru a găzdui Eurovision în 2027

Sâmbătă seară, 16 mai, reprezentanta Bulgariei, Dara, a câștigat concursul muzical Eurovision de anul acesta. Așadar, Bulgaria, care n-a mai participat la concurs din 2022, va fi responsabilă de găzduirea ediției celui mai mare și mai costisitor concurs muzical european în 2027. Întrebarea cât îi va costa pe bulgari pentru a găzdui Eurovision 2027 a ajuns deja o dezbatere publică. Țara vecină nu stă prea bine cu finanțele, fiind pentru cei mai mulți ani cea mai săracă țară din Uniune Europeană.După alegerile parlamentare câștigate în aprilie de naționalistul Rumen Radev, Bulgaria abia a ieșit dintr-o lungă criză politică izbucnită din 2021. Poate suporta Bulgaria costurile găzduirii Eurovision 2027? Oficialii, economiștii și primarii deja dezbat despre costurile organizării unui eveniment de mare magnitudine. Țara a adoptat de la 1 ianuarie 2026 moneda euro și bulgarii se confruntă cu greu cu creșterea costurilor vieții.Prim-ministrul Radev și conducerea Televiziunii Naționale din Bulgaria (BNT) au indicat totuși că țara va găzdui concursul în 2027. Primăriile orașelor Sofia și Burgas deja și-au exprimat ambele interesul. Bulgaria are nevoie să aloce zeci de milioane de euro pentru a organiza concursul muzical și să atragă fonduri de la sponsori și sprijinul canalelor radio. Fostul ministru de Finanțe, Georgi Klusurki, a spus că Bulgaria nu este deloc pregătită financiar pentru organizarea competiției muzicale, neavând nici măcar un buget planificat. „Se deschide o altă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision. Acum trebuie să existe un spațiu dedicat pentru Eurovision în buget.” Cel mai probabil, Sofia va găzdui concursul Potrivit Novinite, capitala este considerată favorită pentru a găzdui Eurovision 2027 datorită capacității sale infrastructurale. Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este tehnic cel mai bine pregătit, vizând Arena 8888. Și primarul orașului Burgas, Dimitar Nikolov, a spus că orașul este interesat să găzduiască evenimentul uzical. „Știu că Sofia ar fi o gazdă importantă, dar transmit că și Burgas are o dorință categorică de a găzdui. Ne vom da silința pentru a ieși totul perfect. Și așa va fi”, a spus primarul. „Sofia este cel mai bine pregătit dintre toate orașele Bulgariei”, adăugând că municipalitatea este pregătită să organizeze evenimente internaționale, însă decizia finală îi aparține statului. Eurovision este co-finanțat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării. Fondurile provin din bugetul public, canalele radio, sponsori, vânzarea de bilete și activitatea comercială. În 2025, Basel a cheltuit 65 de milioane de euro. Nu se știe cât a cheltuit Viena pentru a găzdui ediția din acest an, dar proiecțiile depășesc 30 de milioane de euro. Eurovision, boicotat de mai multe țări din cauza participării Israelului Olanda au amenințat că va boicota Eurovision și în 2027 dacă organizatorii nu vor descalifica Israelul, iar Belgia a amenințat că i se va alătura. Anul acesta, Olanda, Spania, Irlanda, Islanda și Slovenia, au optat să nu participe la concurs. Ca o formă de protest împotriva participării Israelului în contextul războiului din Gaza. Israelul, țară aflată în război cu Iran, cu un guvern acuzat de genocid în Fâșia Gaza, s-a poziționat pe locul 2, avându-l ca reprezentant pe Noam Bettan. Sursa Foto: Dara, Instagram Autorul recomandă:Calcule. Câte puncte ar fi luat România la Eurovision dacă nu “ne lucrau” moldovenii. Pe ce loc eram
Samsung confirmă funcțiile nou pregătite pentru actualizarea One UI 9

One UI 9 poate fi instalat deja în versiune beta, însă nu oricum și nu în versiune completă. Iată care sunt noutățile așteptate în versiunea stabilă de One UI 9, confirmate chiar de Samsung. Bazat pe Android 17, noul software așteptat să-și aibă debutul în echiparea Galaxy Z Fold 8 și Flip 8 aduce opțiuni suplimentare de personalizare, aplicații standard îmbunătățite și funcții de confidențialitate și securitate îmbunătățite. Principalele caracteristici One UI 9 Samsung a continuat să lucreze la extinderea opțiunilor de personalizare, următoarea versiune de One UI oferind și mai mult control asupra aspectului și elementelor de interfață. Vei putea ajusta independent luminozitatea afișajului, volumul și secțiunile playerului media, cu și mai multe dimensiuni selectabile pentru preferințele tale. Alte îmbunătățiri vizează aplicația Samsung Notes. Foarte populară printre utilizatorii Galaxy, aceasta va include benzi decorative și mai multe stiluri pentru stiloul digital, concepute pentru utilizatorii care folosesc aplicația pentru a lua notițe în clasă, lucrări creative sau jurnalizare. Aplicația Creative Studio , care a debutat odată cu One UI 8.5, va fi integrată direct în aplicația Contacts. Aceasta optimizare va permite personalizarea contactelor din agendă fără nevoia de a comuta între aplicații. One UI 9.0 introduce, de asemenea, un mecanism de protecție și mai puternic împotriva aplicațiilor suspecte și a potențialelor amenințări de securitate. Când sistemul detectează o aplicație cu risc ridicat, utilizatorul este alertat iar instalarea/executarea aplicației este blocată automat. Odată ce o aplicație periculoasă a fost identificată, ți se va recomanda ștergerea acesteia pentru eliminarea pericolului. Un alt domeniu îmbunătățit semnificativ de firmware-ul One UI 9.0 este cel al instrumentelor și opțiunilor pentru accesibilitate. Spre exemplu este adăugată opțiunea pentru reglarea vitezei tastelor mouse-ului (ex. dublu-click) pentru un control mai fluid al cursorului. Google și Samsung au combinat, de asemenea, funcțiile TalkBack, anterior separate, pe dispozitivele Galaxy pentru a oferi o experiență de accesibilitate unificată. Funcția Text Spotlight va putea afișa textul selectat într-o zonă mai mare sau în interiorul unei ferestre plutitoare, facilitând citirea conținutului. Aceasta este doar o listă parțială cu îmbunătățirile One UI 9.0 anunțate de Samsung până acum. Cu siguranță că Samsung a păstrat noutățile cele mai „suculente” pentru anunțul oficial de lansare, inclusiv noi capabilități Galaxy AI, demonstrate pe noile telefoane Galaxy Z Flip 8 și Galaxy Z Fold 8, anticipate pentru lansare în luna iulie 2026.
Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește

S&P Global, una dintre principalele agenții mondiale de rating financiar, avertizează România că îi poate reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungește. Ratingul României pe termen lung a fost confirmat de agenție, cu perspectivă stabilă, printr-un raport neprogramat, determinat de căderea guvernului. S&P este prima dintre cele trei mari agenții de rating care transmite oficial un mesaj după demiterea guvernului Bolojan. „Dizolvarea coaliţiei formată din patru partide va complica eforturile de reducere a dublului deficit ridicat al României – deficitul de cont curent şi deficitul fiscal – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări şi reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să se formeze în următoarele săptămâni”, a transmis agenţia. Ratingul ar putea fi redus dacă criza politică se prelungește S&P avertizează că ratingul țării noastre ar putea fi redus dacă instabilitatea politică se prelungește. „Ne-am putea reduce ratingurile privind România dacă impasul său guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la incapacitatea de a reduce şi mai mult deficitele fiscale în 2027. Credem că, dacă Guvernul României nu este în măsură să obţină intrările de fonduri preconizate ale UE în perioada 2026-2027, acest lucru ar limita perspectivele de creştere ale economiei, ar complica consolidarea fiscală a Guvernului şi ar amplifica riscurile balanţei de plăţi”, avertizează agenţia de rating. De asemenea, agenția de rating spune că ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se intensifică. De exemplu, o perturbare mai severă sau de durată a pieței energetice cauzată de războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta așteptările privind inflația pe termen mediu în România și ar slăbi semnificativ creșterea economică, poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale ale țării. S&P se așteaptă că România să obțină toate finanțările UE în 2026 Perspectivele economice ar putea fi revizuite la stabile dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar restrânge substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. Așteptările S&P sunt ca un consens fiscal larg între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare considerabile în 2026 si 2027, inclusiv aprobarea unui buget credibil anul viitor. „De asemenea, ne aşteptăm ca România să obţină majoritatea facilităţilor de finanţare disponibile ale UE în acest an (în valoare de până la 3,5% din PIB-ul său), ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă a cerinţelor ridicate de finanţare externă ale României”, notează S&P. Scenariile pentru formarea unui guvern Scenariile la care se aşteaptă agenția de rating sunt: coaliţia anterioară revine şi este de acord asupra unui nou prim-ministru, poate un tehnocrat; formarea unui guvern minoritar care să se bazeze pe sprijinul partidelor non-coaliţii din cadrul parlamentului. De asemenea, varianta alegerilor anticipate sunt considerate puțin probabile, argumentele fiind că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa post-comunistă, mediul politic actual oferă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Agenția de rating S&P Global avertizează: Colapsul coaliției de guvernare din România riscă să blocheze negocierile pentru bugetul din 2027 Alexandru Nazare avertizează înaintea evaluarilor agenților de rating: „Există îngrijorări din cauza turbulențelor politice”
Câți pensionari avea România la finalul lunii aprilie 2026. Pensia medie a trecut de 2.700 de lei

România înregistra, la finalul lunii aprilie 2026, un total de 4.682.638 de pensionari, cu aproape 2.000 mai puțini decât în luna precedentă, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie acordată în sistemul public a fost de 2.783 de lei. Aproape 13 miliarde de lei au fost plătite pentru pensii Conform statisticilor oficiale, valoarea totală a drepturilor de pensie plătite în aprilie s-a ridicat la aproape 13,032 miliarde de lei, relatează Agerpres. Din totalul pensionarilor, 519.153 proveneau din fostul sistem agricol, unde pensia medie a fost semnificativ mai mică, de doar 715 lei. Cei mai mulți pensionari sunt ieșiți la limită de vârstă Datele CNPP arată că 3.781.627 de persoane erau pensionate pentru limită de vârstă, dintre care 2.157.235 sunt femei. Pensia medie pentru această categorie a fost de 3.114 lei. În același timp, 62.287 de persoane au beneficiat de pensie anticipată, valoarea medie fiind de 2.489 de lei. În aprilie 2026, un număr de 391.661 de persoane au primit pensie de invaliditate, iar valoarea medie a fost de 1.084 lei. Dintre acestea, 45.974 de persoane erau încadrate în gradul I de invaliditate, pentru care pensia medie s-a situat la 947 lei. Totodată, pensie de urmaș au zrimit 446.972 de persoane, suma medie acordată fiind de 1.510 lei. Potrivit datelor oficiale, ajutor social au primit 91 de pensionari, cuantumul mediu fiind de 540 lei. AUTORUL RECOMANDĂ
Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis

„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți. „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare
Oana Gheorghiu atacă Gândul. Sugerează că publicația noastră este plătită să o denigreze și publică un text plin de greșeli factuale despre Schwarz. Gândul îi demontează minciunile și publică date noi

Vicepremierul demis Oana Gheorghiu continuă războiul cu Gândul și presa care a publicat dezvăluirile despre presiunile pe care le-a făcut în favoarea grupului german Schwarz. A publicat un nou text pe Facebook, dar plin de greșeli factuale, începând cu numele și numărul de angajați ai grupului german în România, pe care l-a crescut de 20 de ori. Gândul demontează minciunile Oanei Gheorghiu și aduce date noi în scandalul cu acuzații de trafic de influență Gheorghiu-Schwarz. Replica agresivă și plină de neadevăruri vine ca urmare a dezvăluirilor ziarului legate de emailurile în care vicepremierul Oana Gheorghiu întreba dacă instituții cheie ale statului sunt interesate de produsele Schwarz Digits. După întâlnirile de la Guvern, Schwarz anunță brusc că angajează ingineri IT în România Ca o coincidență, după ce în ianuarie și februarie au avut loc mai multe întâlniri și discuții „exploratorii” cu Oana Gheorghiu și instituții ale statului, la începutul lunii martie germanii anunță în presă că își extind operațiunile IT din România și angajează specialiști, ca și cum ar fi siguri de următoarele contracte ale companiei. „Schimbarea include și redenumirea Schwarz IT în Schwarz Digits Romania pe plan local. În acest context, compania își propune să crească echipa locală de la aproximativ 200 la 300 de specialiști până la finalul acestui an. Schwarz Digits se concentrează pe dezvoltarea și operarea soluțiilor digitale care oferă un control mai mare asupra datelor și infrastructurii IT, atât pentru companiile din cadrul Schwarz Group, cât și pentru clienți externi”, se arată într-un comunicat Schwarz, preluat de profit.ro în data de 3 martie 2026. Altă „coincidență” este că CEO-ul Schwarz vorbește în comunicat de „suveranitate digitală”, concept preluat și de Oana Gheorghiu inclusiv în postarea de astăzi. Comunicatul promovat de Schwarz vine după întâlnirile „exploratorii” cu vicepremierul Oana Gheorghiu și în buza întâlnirii oficiale cu premierul Ilie Bolojan. Demontăm minciunile Oanei Gheorghiu. Vicepremierul demis a umflat numărul de angajați Schwarz în România de la 30.000 la 600.000 În încercarea de a justifica promovarea companiei germane Schwarz pentru ca instituțiile statului să cumpere produsele IT de la aceasta, Oana Gheorghiu scrie pe Facebook că grupul german angajează în România 600.000 de oameni. Numărul real, însă, este de puțin peste 30.000 de angajați în Kaufland, Lidl și, pe ultimul loc, Schwarz Digits. Dacă se adaugă și noua achiziție La Cocoș, numărul angajaților rămâne sub 34.000 în România, deci de aproape 20 de ori mai puțini decât a scris Oana Gheorghiu. 600.000 de angajați nu are grupul nici măcar la nivel european. Cifra comunicată de Gheorghiu rămâne, așadar, un mister, ca să nu zicem un FAKE NEWS care gonflează artificial poziția de pe piață din România, doar pentru a da grupului și argumentului greutatea publică pe care în mod evident nu o au. Mai mult, divizia de IT, de unde a pornit scandalul de fapt, are 200 de angajați, așa cum chiar Schwarz scrie în comunicatul de presă difuzat în martie. Nici la nivel european Schwarz nu este un lider în digitalizare, așa cum a dezvăluit Ziarul Financiar și cum, în mod mincinos, susțin premierul Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu, „Acest grup (Schwarz – n.red.) este cam cel mai mare grup european atât în materie de comerţ, având peste 600.000 de angajaţi, cât şi în materie de cloud european pe zona de IT”, a declarat Bolojan pentru Hotnews, citat de ZF. Pe zona de IT, de cloud guvernamental, Schwarz Digits (numele sub care funcţionează grupul originar din Germania) nu este în topul celor mai mari jucători europeni. În postare, vicepremierul demis a greșit și numele nemților: corect este Schwarz Group, nu Schwartz. Jurnaliști acuzați că își fac meseria – publică informații de interes public „Partidul primește bani publici și îi folosește pentru a plăti presă: Antena3, Realitatea, Gândul — trusturi care declanșează campanii de denigrare exact când cineva devine incomod”, acuză Oana Gheorghiu. Scandalul emailurilor în care Oana Gheorghiu se interesa dacă se pot vinde produse Schwarz instituțiilor statului a făcut înconjurul României. Din momentul în care Gândul a publicat emailurile, știrea a ajuns pe toate televiziunile, site-urile și social media și a generat un interes public uriaș și dezbateri aprinse. În cel mai elementar manual de presă scrie că nu este o știre când o instituție își face treaba, ci este o știre când o instituție face un abuz sau comite o posibilă ilegalitate în serviciu. Gândul a decis să publice și a considerat că este de interes public să informăm cetățenii ce documente s-au transmis de la cabinetul vicepemierului, ce au conținut acestea și în favoarea cui au fost emise. Ziarul nu a formulat acuzații, ci a adresat public întrebări – așa cum au procedat inclusiv publicațiile prietene cu guvernul, care au pus la îndoială corectitudinea demersului vicepremierului Oana Gheorghiu. AUTORUL RECOMANDĂ:
Lista activităților pentru care românii sunt obligați să folosească RO e-Factura, de la 1 iunie 2026. Amenzile pot ajunge și la 10.000 de lei

Persoanele fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin Codul Numeric Personal (CNP) vor fi obligate să utilizeze sistemul național RO e-Factura pentru emiterea facturilor, începând cu 1 iunie 2026. FOTO – Caracter ilustrativ Această măsură fiscală, anunțată de Administrația Finanțelor Publice, vizează contribuabilii care livrează bunuri sau prestează servicii fără a fi organizați ca PFA sau SRL, notează Ebihoreanul.ro. Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor a explicat că există activități economice desfășurate de persoane fizice identificate prin CNP, în măsura în care legislația permite desfășurarea acestora în mod individual. Printre acestea se regăsesc servicii intelectuale și de creație, precum cele prestate de scriitori, jurnaliști, artiști sau creatori de conținut. De asemenea, sunt incluse veniturile din închirieri, fie că este vorba de camere din locuințe personale pentru închiriere pe termen scurt, fie de alte tipuri de închirieri. Pentru cei care închiriază mai mult de șapte camere, impozitarea veniturilor se va face similar cu cea aplicată activităților independente. O altă categorie vizată de această măsură o constituie persoanele fizice care vând produse agricole sau oferă servicii în domeniul agricol, beneficiind de regimul special pentru agricultori. Cum se generează RO e-Factura Pentru a se conforma acestei decizii, contribuabilii români vor trebui să își creeze un cont în Spațiul Privat Virtual și să depună formularul 082, „Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura”. Termenul-limită pentru această procedură este de cel puțin trei zile înainte de data de 1 iunie 2026, potrivit informațiilor transmise de AJFP Bihor. Facturile vor putea fi generate prin aplicația oferită gratuit de Ministerul Finanțelor și încărcate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată RO e-Factura / RO e-Transport / RO e-TVA, folosind datele de autentificare din Spațiul Privat Virtual. Contribuabilii pot opta, alternativ, pentru utilizarea unor aplicații informatice specializate, caz în care este necesar un certificat digital calificat pentru semnătura electronică. Ce amenzi riscă românii care nu trimit facturile Reprezentanții AJFP Bihor avertizează că neînregistrarea în sistem sau neutilizarea acestuia pentru transmiterea facturilor în format electronic poate atrage sancțiuni. Astfel, pentru tranzacțiile B2B (între firme sau profesioniști), amenda va fi echivalentă cu 15% din valoarea totală a facturii netransmise prin RO e-Factura. În cazul tranzacțiilor B2C (între profesioniști și consumatori), amenzile se pot încadra între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de categoria contribuabilului. Totuși, instituția precizează că această obligație nu se aplică tranzacțiilor ocazionale cu bunuri din patrimoniul personal. Potrivit sursei citate, exemplele oferite de AJFP Bihor includ vânzarea unui autoturism sau a unui telefon utilizat personal, vânzarea ocazională a unui teren ori imobil din patrimoniul personal sau valorificarea unor bunuri din gospodărie. Autorul mai recomandă: Cât te costă în 2026 să deschizi un SRL în România. Au fost introduse reguli noi Ilie Bolojan își recunoaște greșelile făcute în timpul guvernării: „N-am fost în contact cu oamenii”
Fostul manager al CE Oltenia acuză Ministerul Energiei. România are cele mai mari prețuri din UE

Laurențiu Ciurel, fostul manager al Complexului Energetic Oltenia, susține că România are cel mai mare preț al energiei electrice din UE din cauza modului greșit în care a fost gestionat sistemul energetic național, în ultimii 10 ani, de către Ministerul Energiei. Laurențiu Ciurel consideră că ultimii 10 ani au fost catastrofali din cauza oficialilor din Ministerul Energiei și Economiei care nu înțeleg nimic despre piața energiei. În opinia sa, aceștia sunt oameni lipsiți de cunoștințe tehnice și economice și spune că doar Dumnezeu a ferit România de un blackout. Laurențiu Ciurel „România are cel mai mare preț al energiei din UE. De ce? Din cauza proastei gestiuni a situației la Ministerul Energiei, în ultimii 10 ani. A fost catastrofal, în ultimii 10 ani. Greșelile au început mult mai demult, cu mult timp înainte, atunci când energia regenerabilă a fost puternic subvenționată cu câte opt certificate, că nu mai era interesul să produci energie, ci să încasezi certificate. Dar ultimii 10 ani a fost catastrofali, pentru că aproape niciunul dintre miniștri sau conducători de prin Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, nu înțeleg nimic din ce înseamnă piața de energie. Efectiv, sunt oameni de pe stradă, fără niciun fel de cunoștințe economice, fără niciun fel de cunoștințe tehnice și s-a ajuns cum s-a ajuns. Încă n-am ajuns la fundul sacului, pentru că măcar, până acum, ne-a ferit Dumnezeu de un blackout”. „Pe vremuri produceam 13.000 de MW. Acum nu putem face 6.000” De asemenea, fostul manager al CEO se minunează de faptul că la un consum de 6000 de MW, România a ajuns să importe 2700, în condițiile în care, la un moment dat, țara noastră producea și 13.000 MW. „Însă, când vezi că la producții de 6000, repet, 6000 de megawați, importăm 2700, ce să mai comentezi? Eu îmi aduc aminte de vremurile când produceam 13.000 de megawați, iar acum, în perioada asta așa, pe la începutul lui iunie, eram mobilizați nenorocire, pentru că trebuia să apară în plus în sistem, prin anii ’80, vă spun eu, să apară 3300 de megawați pentru Balta Brăilei și pentru sistemul de irigații. Iar acum nu putem face 6000.” Prețul mare al energiei electrice a dus inflația la un nivel record Laurențiu Ciurel mai spune că inflația record din România, 10,7%, se datorează în mare parte din cauza prețului energiei electrice. Fostul manager al Complexului Energetic Oltenia acuză fostele conduceri liberale ale Ministerului Energiei pentru situația actuală și subliniază că prețul mare al energiei este, în proporție de 90%, cauzat de închiderea cărbunelui. „Avem inflație de 10,7%. Însă, astea sunt date oficiale. Probabil că e mai rău. De multe ori, statisticile internaționale au fost mai necruțătoare decât astea interne. Să știți că din ăștia 10,7%, cel puțin 5% sunt din cauza energiei. Inflația e datorată energiei. Fiind considerat, tot timpul, de PSD un minister complicat, pentru că nu înțelegeau nimic cum e cu piața, cu energia, l-au dat cui a vrut să-l ia. În general, l-au avut liberalii. Din păcate, procesul este ireversibil. Am spus că 5% cel puțin din inflație e din cauza energiei, iar prețul mare al energiei în proporție de 90% este mare din cauza închiderii cărbunelui”. RECOMANDAREA AUTORULUI: